Ministru trage concluzii! Normal ar fi să-l demită imediat pe directorul Romsilva plătit cu aproape 10.000 de euro pe lună!

Salariul șefului Romsilva e excesiv de mare și trebuie scăzut, anunță Ministrul Mediului, Mircea Fechet. El a mai spus că nu vor mai exista directori şi şefi de ocol puşi pe viaţă, cum sunt astăzi. „Vor avea un contract de mandat, vor avea maxim două mandate, vor da examen la fiecare cinci ani, şi în baza unor indicatori foarte bine stabiliţi, ei îşi vor continua sau nu activitatea şi pot fi revocaţi oricând, ceea ce eu cred că e o chestiune care ar trebui să se întâmple”, a arătat Fechet.

Ministrul Mediului a mai spus că nu ar vrea să se refere deocamdată la numărul angajaţilor, pentru că nu vrea să transmită un semnal greşit celor peste 13.000 de angajaţi ai Regiei, în legătură cu riscul ca aceştia să-şi piardă locul de muncă în perioada imediat următoare. „Reorganizarea va începe de sus în jos, pentru că sus e problema Regiei”, a completat enigmaticul Fechet.

„Numărul angajaţilor trebuie să urmărească suprafaţa de pădure administrate. Nu mi se pare firesc că pentru aceeaşi suprafaţă de pădure să avem ocoale silvice care au angajaţi mai puţini şi alte ocoale silvice cu angajaţi mai mulţi”, a explicat Mircea Fechet. El a arătat că în trecut Regia administra peste 6 milioane de hectare, nu 3,1 milioane din domeniul public al statului, cât administrează astăzi, şi făcea acest lucru cu 14.500 de angajaţi ”Astăzi constatăm că avem aproape jumătate din fondul forestier naţional administrat de către Regie, iar numărul angajaţilor a scăzut modest”, a arătat Fechet.

În legătură cu salariul directorului general al Romsilva, Fechet a precizat că a avut discuţii şi nu e un secret că i-a reproşat acest lucru. „Mie mi se pare că 44.000 lei, dacă reţin cuantumul brut al acestui salariu pe lună, fără să îl compar cu salariul meu sau cu salariul altui demnitar, mi se pare că pentru o structură naţională în situaţia în care este astăzi Regia, e un salariu disproporţionat de mare. Aceasta este opinia mea şi asta e ceea ce i-am comunicat şi personal”, a menţionat Fechet.

Ministrul a mai declarat că în prima lună a mandatului a solicitat în scris un audit public extern al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, făcut de un organism independent, a cărui profesionalism nu poate fi pus la îndoială, audit care, din păcate, nici astăzi nu i-a fost prezentat.

C.L.

Cabane ROMSILVA părăsite

Cine vrea să distrugă Romsilva?!

În pofida tuturor reflectoarelor și tunurilor ațintite asupra-i, Regia Națională a Pădurilor Romsilva rămâne instituția statului român care gestionează – uneori mai bine, alteori mai puțin – ceea ce încă numim aurul nostru verde. Este o instituție cu care, vrând-nevrând, ne-am familiarizat în ultimii ani, tocmai datorită/ din cauza domeniului său de activitate. Există, însă, ceva care nu este familiar publicului larg, nespecialist, cel care, uitându-se în zare, vede pădurea (sau nu o mai vede), vede verde (sau nu) și… gata. Acel ”ceva” este meseria. Pentru că există oameni care și-au făcut din pădure o meserie. Evident, nu există pădure fără uscături, dar a anatemiza o întreagă breaslă pentru faptele unora din membri – mulți, puțini, nu mai contează – este un păcat în care, la ora actuală, nu ne mai permitem să cădem. În vremurile de acum, orice fărâmă de bun-simț și de rațiune trebuie încurajată, susținută, protejată chiar, ferită de mizerii, ca să poată crește. Întocmai ca un copac, dacă vreți. Da, s-au furat păduri, dar trebuie să plătească cei vinovați și pentru asta avem instituții ale statului care trebuie să-și facă datoria. Da, s-au dat păduri străinilor și se mai dau în continuare, în picioare sau una cu pământul, dar și pentru asta avem instituții ale statului. Da, s-au făcut averi de pe urma silvei, silviculturii și silvicultorilor, s-au căpătat putere și influență inimaginabile pentru un public nespecialist, s-a sifonat tot ce s-a putut sifona și încă mai este de unde. Dar și pentru asta avem instituții ale statului. Și, până când aceste instituții își vor face datoria, până când pădurea va fi tratată cu adevărat ca o bogăție naturală, în loc să fie vânturată de colo, colo, în funcție de interesele cui vrea și poate, până atunci, Romsilva rămâne administratorul statului român al pădurilor. Și face asta (și) prin oameni care au drag de meserie, de pădure.

Un astfel de om a scris câteva gânduri, pornite dintr-un sentiment acut de nedreptate la adresa meseriei lui și a pădurii. Un apel la bun-simț și rațiune, un strigăt mut pentru ajutor, de la noi, toți, pentru pădurea noastră, a tuturor.

Titlul, sublinierile și intertitlurile aparțin redacției. (D.O.)

* ”Știe oare cineva câtă muncă este?”

«Am încheiat campania de împăduriri din această primăvară, redând circuitului silvic o suprafață de aproximativ 13 ha, pe care am împădurit-o cu specii de molid, larice, gorun, paltin de munte. Date fiind condițiile meteo din această perioadă, putem spune că a fost o cursă contra cronometru, în care întreg personalul Ocolului Silvic Vaduri (ingineri, tehnicieni, șefi districte, pădurari, muncitori) s-a implicat cu responsabilitatea cuvenită pentru realizarea acestui obiectiv. Mare ne-a fost bucuria când, și în acest an, ca și în anii anteriori, am fost sunați de cadre didactice și elevi de la instituții de învățământ din orașele Piatra Neamț sau Bicaz ori de persoane aparținând unor asociații sau entități nonguvernamentale, care și-au dorit din toată inima să participe la astfel de acțiuni sau să beneficieze de asistență tehnică în activități similare. Aș aminti aici: Școala Gimnazială nr. 2 Piatra Neamț, Școala Gimnazială nr. 3 Piatra Neamț, Școala Gimnazială nr. 1 Bicaz, Liceul Economic Piatra Neamț, Asociația Sens Civic, Clubul Iacomi, etc. Un exemplu demn de urmat și cinste lor!

La finalul acestor acțiuni, am primit o ploaie binecuvântată, care ne dă mulțumirea sufletească și speranța că truda noastră de aproximativ trei săptămâni nu va rămâne fără rezultat și că lucrurile vor merge în direcția dorită.

Desigur, aceasta reprezintă doar o mică parte din activitatea foarte vastă și complexă pe care o are un ocol silvic. Dat fiind faptul că, în ultima perioadă, se duce o puternică și complexă campanie de denigrare la adresa personalului silvic, văzând acuzele care ni se aduc prin toate mijloacele mass-media, mă simt parcă dator de a informa corect opinia publică asupra activității noastre, sub toate aspectele sale.

Nu vreau să intru în detalii tehnice, în cifre, în realizări; orice persoană care dorește astfel de informații mă poate contacta la sediul instituței noastre. Vreau doar să scot în evidență câteva principii și reguli, după care este structurată întreaga noastră activitate.

Am amintit mai sus de lucrările de împădurire. La prima vedere, după unii, totul pare simplu: se iau puieții, se plantează și așteptăm să crească pădurea. În realitate, nu este deloc așa. Știe oare cineva câtă muncă este pentru a produce materialul de împădurire, adică puieții forestieri? Amintesc doar etapele de lucru: recoltarea semințelor, semănarea semințelor pe straturi în solarii special construite în acest scop, mutarea puieților, după un an de la semănare, din solar în pepinieră, pentru a se acomoda cu condițiile de mediu; după doi ani petrecuți în pepinieră, puieții devin apți de plantat și pot fi plantați acolo unde este nevoie. În tot acest interval, sunt necesare numeroase lucrări de întreținere (plivit, irigat, combatere dăunători, etc.), aproape totul făcându-se manual. Urmează ultima etapă: scosul puieților din pepinieră, transportul lor cu mijloace auto sau hipo cât este posibil (cât permit drumurile existente) și, de multe ori, căratul lor în spinare, pe distanțe apreciabile, până la locul plantării. După înființarea plantației, urmează o perioadă, de circa 5 ani, în care sunt necesare lucrări de întreținere (completări, revizuiri, mobilizarea solului în jurul puieților, descopleșiri), până când putem spune că se formează o pădure propriu-zisă.

Iată, pe scurt, care este perioada de înființare a unei păduri și care sunt lucrările și eforturile depuse de cei ce lucrează în silvicultură.

În afara celor care lucrează în domeniu, nimeni niciodată nu a analizat aceste lucruri, nu le-a supus atenției opiniei publice și nu le-a apreciat la adevărata lor valoare».

* De departe, nu se vede

«Să analizăm un alt segment important din activitatea noastră: paza și protecția pădurilor. Începând cu anul 2012, pe fondul secetelor prelungite și al perioadelor lungi cu temperaturi ridicate, ne-am confruntat cu numeroase incendii de pădure, în diferite puncte din raza de activitate a Direcției Silvice Neamț. De fiecare dată, în punctele respective, am văzut doar personal silvic, pompieri și locuitori ai așezărilor învecinate (în marea lor majoritate, oameni chemați de pădurari), cărând apă cu sacul, pe distanțe apreciabile, fie pe timp de zi, fie pe timp de noapte, de multe ori în locuri foarte greu accesibile.

După stingerea incendiilor, de fiecare dată, în zonele respective, peste noapte, au rămas echipe de supraveghere formate din silvicultori și săteni, care au preîntâmpinat reizbucnirea incendiului. Cu tristețe vă spun că, nici în astfel de cazuri, nimeni nu a analizat eforturile noastre, nu s-au văzut niciodată aceste lucruri și n-am fost întrebați de ele».

• ”Nimeni nu a făcut diferența între fondul forestier privat și cel administrat de Romsilva”

«Un alt subiect sensibil în atenția opiniei publice: recoltarea și valorificarea masei lemnoase. În ultima perioadă, mai exact de vreun an încoace, mai toate posturile de radio și televiziune, parte din presa locală și națională susțin vehement: se fură din codru; jaf în pădurile României; mafia pădurilor; tăieri masive necontrolate în pădurile României, etc. – și asta doar ca să amintesc câteva din articolele pe care fie le-am citit în presă, fie le-am vizionat pe micul ecran. Ne-au fost prezentate fel de fel de reportaje, în care apăreau imagini cu camioane încărcate cu material lemnos, aflate în trafic sau în staționare. Însă nimeni nu a spus în ce zonă au fost surprinse acele camioane, nimeni nu a indicat proveniența materialului lemnos, nu s-a spus cărui agent economic aparțin mijloacele de transport. Și, astfel, toată vina a fost aruncată pe Romsilva, pentru că era cunoscută ca fiind cel mai mare administrator de păduri din România. Nimeni nu a făcut o diferență între fondul forestier privat și cel de stat, administrat de Romsilva. Ulterior, după numeroase verificări în teritoriu, oficialități din aparatul de conducere a țării au declarat că probleme majore s-au semnalat în fondul forestier privat, acolo unde nu sunt încheiate contracte de pază sau administrare, cu un ocol silvic. Iată cum minciuna ne este ambalată foarte frumos și ne este servită foarte rafinat și elegant, de către persoane care, vorba poetului, ”potrivesc cuvinte goale ce din coadă au să sune”, dând dovadă de trădare și lipsă de respect față de propriul popor și de lipsă totală de profesionalism».

* ”În realitate, lucrurile stau cu totul altfel”

«Toată activitatea unui ocol silvic are la bază prevederile amenajamentului silvic sau, altfel spus, planurile de recoltare și cultură prevăzute de amenajamentele silvice. Potrivit acestora, din pădure se extrag patru categorii de produse lemnoase:

• Produse principale: se obțin prin extragerea arborilor ajunși la vârsta exploatabilității (este vârsta la care ajunge o pădure când produce maximum posibil de masă lemnoasă; lăsarea acesteia în teren, în continuare, ar însemna pierderi cantitative, dar mai ales calitative ale masei lemnoase);
• Produse secundare: se obțin din rărirea pădurilor tinere excesiv de dese, prin extragerea cu precădere a exemplarelor ce nu sunt de viitor;
• Produse accidentale: se obțin din extragerea arborilor rupți, doborâți sau dezrădăcinați de vânt sau zăpadă, precum și a celor atacați de insecte;
• Produse de igienă: se obțin din extragerea arborilor uscați, lâncezi, bolnavi.

Referitor la cantitatea de masă lemnoasă care se valorifică, anual, prin marcarea produselor mai sus menționate, aceasta nu depășește posibilitatea indicată de amenajamente (adică volumul de masă lemnoasă rezultat în urma creșterii pădurilor într-un an de zile). Cu alte cuvinte, se taie exact cât crește. Acesta este rolul amenajamentului silvic: de a planifica tăierile în cel mai mic detaliu, în așa fel încât să nu se depășească creșterea curentă anuală a pădurilor, lucru care se respectă cu precizie. Informații de genul ”suprafețe defrișate ilegal în zona X sau în ocolul Y” trebuie foarte atent verificate și date publicului doar dacă se confirmă.

În ceea ce privește Ocolul Silvic Vaduri, afirm cu tărie și cu toată responsabilitatea că nu există suprafețe goale sau defrișate ilegal (mă refer în exclusivitate la fondul forestier de stat). Personalul silvic de aici, format din ingineri, tehnicieni, șefi districte, pădurari și muncitori, depune o muncă intensă pentru realizarea tuturor obiectivelor trasate, pentru păstrarea fondului forestier intact și pentru mărirea intensivă și extensivă a acestui ”aur verde” proprietate a statului. Așa ne-au învățat părinții noștri, așa ne-au transmis strămoșii noștri, așa am găsit scris în cărți de către cei ce au iubit și respectat pădurea ca pe „cel mai mare dar ce i-a fost hărăzit omului pe pământ”».

* ”Mă doare sufletul când văd cum se ridică român contra român”

«Consider ca total nefondate acuzele care ni se aduc pe canalele mass-media, acestea fiind neconforme cu realitatea. Aș dori ca toți cei care vor să scrie sau să spună lucruri despre sectorul silvic să se informeze mult mai aprofundat și să se documenteze amănunțit asupra tuturor aspectelor pe care voiesc să le transmită cititorului, auditorului sau telespectatorului, așa încât să nu denigreze acest corp silvic, care și-a făcut dintotdeauna datoria (uneori chiar cu prețul vieții și sunt destule exemple în acest sens). Nu vreau să cad nici în extrema cealaltă și să spun că nu sunt cazuri și de silvicultori care au greșit și care și-au primit răsplata corespunzătoare, dar acestea sunt cazuri rare, singulare și izolate. Aș sugera tuturor celor care afirmă nerealitățile și împroașcă cu noroi fața atâtor oameni să se documenteze la unitățile Regiei Naționale a Pădurilor – în speță, Direcția Silvică Neamț – cât se livrează anual la fondul și bugetul statului, ce cantitate de masă lemnoasă se pune în valoare anual, câte ha se împăduresc anual, câte ha se parcurg anual cu lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, câte tone de fructe de pădure se recoltează anual, ce cantitate de masă lemnoasă oferim anual spre vânzare agenților economici care, la rândul lor, oferă locuri de muncă atâtor locuitori, ai județului nostru și nu numai.

Mă doare sufletul când văd cum se ridică român contra român, când văd cum valorile noastre morale sunt călcate în picioare, când văd cât de ușor călcăm pe jertfa străbunilor noștri, care au apărat, cu prețul vieții lor, credința străbună, pământurile, pădurile și tot ceea ce le-a dăruit Dumnezeu. Însă vorbim de generații care și-au făcut datoria.

În încheiere, aș avea câteva întrebări pentru cei care încearcă să distrugă o instituție a statului care apără și ultima comoară care le-a mai rămas românilor – pădurea:

• De ce loviți niște oameni nevinovați, care nu au avut, niciodată, nimic cu domniile voastre?
• Ce veți mai lăsa copiilor voștri?
• Ce veți răspunde copiilor, când vă vor întreba de ce nu ați procedat la fel ca bunicii și străbunicii voștri, care și-au sacrificat viața pentru a lăsa ceva urmașilor?
• Raportat la jertfa străbunilor voștri, puteți să spuneți că sunteți o generație care și-a făcut datoria?»

Ing. Dumitru MUNTEANU,

șef Ocol Silvic Vaduri

Ce se ascunde în spatele incendiilor de pădure din Semenic

Daniel Befu

Incendiile de săptămâna trecută din Parcul Național Semenic au avut loc într-o zonă în care s-au semnalat nereguli privind regimul silvic și protecția mediului, ceea ce ridică întrebări privind natura acestora, relevă o anchetă a României Curate.

În 14 iulie 2017 a izbucnit un incendiu pe partea dreaptă a Drumului Judeţean 582 E la 3 km de la Pasul Prislop înspre Platoul Semenic. Incendiul a avut nevoie de 3 zile ca să fie stins, a afectat 2,7 hectare pe care erau oficial 13.500 puieți de rășinoase. Amplasamentul se află pe raza Ocolului Silvic Văliug, din județul Caraș Severin. Bucata de teren pârjolită de flăcări e cea care cu o zi înainte de declanșarea incendiului a fost arătată cu degetul ca fiind ”cu probleme” de către Mihai Goțiu, vicepreședintele Senatului României.

Mihai Goțiu, care anterior intrării în politică a fost jurnalist și activist pentru cauze de mediu, cunoscând și scriind în trecut (aici, aici și aici) despre presiunile din jurul zonării Parcurilor Naționale Cheile Nerei și Semenic, a organizat în urmă cu două săptămâni o deplasare de două zile pentru a verifica în teren abuzurile din aceste arii protejate. Pe parcursul vizitei în teren, a beneficiat de asistență specializată și de echipamente care i-au permis accesul în mai multe zone în care au fost semnalate abuzuri asupra pădurii.

În cursul deplasării în teren a cules probe, sub formă de mărturii, fotografii și filmări, pe care s-a angajat să le facă publice, dar și să le folosească pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul autorităților de mediu, privind modul deficitar de administrare a Parcurilor Naționale și Naturale de către RNP Romsilva.

Din 2004 încoace, cvasimajoritatea acestor tipuri de arii protejate sunt date în administrare de către Ministerul Mediului către RNP Romsilva, entitate care se află într-un flagrant conflict de interese. În mod absurd, RNP Romsilva, care e un operator economic axat pe ”interese de afaceri”, e cea care își dă ”ok-ul” asupra procentului de păduri ce pot fi doborâte în Parcurile Naționale. Desigur, pentru cititori poate părea absurdă ideea de ”tăieri în ariile protejate”, însă nu și pentru Romsilva și pentru operatorii economici către care Romsilva încredințează aceste tăieri. Ariile protejate reprezintă o sursă de profit ispititoare pentru agenții economici, în contextul în care volumul de masă lemnoasă ce poate fi extrasă pe unitatea de suprafață de pădure virgină, e net superior celui din pădurile exploatate în regim intensiv.

În cazul incendiului izbucnit la scurt timp după ce Mihai Goțiu a făcut publice imagini cu acel amplasament ”problematic”, presa a emis ipoteza neconfirmată că este o ”coincidențăneîntâmplătoare”, menită să șteargă urmele neregulilor Romsilva. România Curată a mers pe fir, încercând să afle dacă aceste acuze asupra RNP au un fundament real. Nu am reușit să găsim probe care să susțină acest scenariu. Mărturiile celor intervievați de noi se bat însă cap în cap cu declarațiile Romsilva pe acest subiect, atât în ce privește cunoașterea de către șeful Serviciului Arii Protejate din cadrul RNP, al modului contrar bunelor practici în care a fost ”tăiată la ras” pădurea de fag din amplasamentul incendiat săptămâna trecută. De asemenea, unul din martorii cheie, care era în zonă în preajma momentului când s-a declanșat incendiul, a declarat pentru România Curată că cu 1-2 ore înainte de izbucnirea focului, acolo lucraseră zilieri ai Romsilva. Declarația acestui martor contrazice versiunea oficială transmisă de RNP în urma unei solicitări către Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al RNP. În versiunea Romsilvei, zilierii au efectuat lucrările de cosit cu 3 zile înainte de declanșarea incendiului, ceea ce se bate în cap cu declarația reprezentantului serviciului Salvamont Caraș Severin, care susține că i-a văzut de mai multe ori în locul și în ziua declanșării incendiului, ultima oară cu doar o oră sau două înainte de apelul turiștilor la 112.

Salvamontist: Incendiile, cumul de neglijențe

România Curată a dialogat cu Robert Făget, salvamontistul ajuns printre primii la scena incendiului, după ce a fost solicitat de ISU Caraș Severin să meargă la fața locului și să transmit colegilor amploarea focului. Tototdată l-am contactat și pe șeful serviciului Salvamont Caraș Severin, prezent și el duminică la locul incendiului. Ambele mărturii creionează mai degrabă scenariul unui cumul de neglijențe din partea RNP Romsilva. Focul a scos la iveală modul în care în urmă cu câțiva ani, acea ”bucată de pădure din Parcul Național” a fost tăiată la ras, în mare grabă. Conform declarațiilor a doi angajați ai RNP, viteza cu care acel codru a fost ras de fața pământului nu a respectat echilibrele necesare regenerării naturale a unei păduri de foioase, așa cum este recomandat.

Ulterior tăierii bucății de pădure seculară din Parcul Național Semenic, RNP Romsilva a vrut să acopere ”chelia” rezultată printr-o operațiune de replantare în care a schimbat compoziția speciilor specifice acelui corp de pădure, înlocuind foioasele cu rășinoase. După replantare însă puieții respectivi ar fi fost, conform a ce ne-a declarant Mihai Goțiu după vizita sa în teren din urmă cu două săptămâni, lăsați să fie sufocați de tufe de arbuști și vegetație ierboasă. După trecerea lui Goțiu în zilele de 8 și 9 iulie prin zonă, în mod independent de această vizită, ”între 10.07 și 11.07 a.c. au fost executate lucrări de descopleșiri în u.a. 67B, lucrările fiind executate de 13 persoane înscrise în registrul de zilieri” plătiți de Romsilva.

Conform versiunii oficiale a RNP, la 3 zile după trecerea zilierilor s-a declanșat incendiul, ale cărei cauze sunt acum scormonite de organele de anchetă. Neoficial, incendiul a avut loc la o zi după ce Goțiu a făcut publice primele fotografii cu modul în care RNP Romsilva a ciuntit bucata de pădure secular de fag și a pus în loc altă specie, ”schimbare de compoziție” considerată neoportună de specialiștii consultați de noi. Tot neoficial, incendiul s-a declanșat la o oră după ce un martor cheie a văzut o echipă de cosași presupuși ai Romsilvei, a lucrat în acel amplasament.

Robert Făget, angajat al Serviciului Salvamont Caraș Severin, sosit printre primii la fața locului după izucnirea incendiului:

”Haideți să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile de fapt. Fiind de serviciu sus pe Semenic, vineri dimineața am trecut pe lângă locul unde mai târziu a izbucnit incendiul. În momentul în care eu am trecut cu mașina în jos, am văzut pe niște domni de la ocolul silvic cred. Nu știu să vă spun exact dacă sunt de acolo sau nu, pentru că nu m-am oprit și nu i-am întrebat, dar eu așa mi-am închipuit, pentru că ei cosiseră fânul acolo. Ulterior am aflat că plantația de molid are circa 2 ha. S-a văzut clar că au cosit până printre acești puieți de rășinoase. Ulterior, la o oră și jumătate, două, m-am întors. Trecând pe același drum, i-am văzut în același loc pe acei domni cum dădeau cu coasa pe marginea drumului în zona respectivă. Alte două ceasuri mai târziu, la ora 14.05 am primit apel de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dacă pot să merg să localizez unde anume este focul, pentru că cu 5 minute mai înainte fusese anunțat de niște turiști. Când am ajuns eu acolo era deja acolo un domn de la Ocolul Silvic. Nu știu să vă spun exact care ocol. Știu doar că acel domn se crampona ce să facă pentru că era cu telefonul la ureche și tot suna, ba în stânga, ba în dreapta și focul ardea destul de puternic…. Am intervenit cu stingătorul care deservește cabana salvamontului de pe Semenic. Am intervenit pentru a nu da focului voie să se propage mai departe în pădure. Se întinsese și de partea cealaltă de asfalt și risca să se extindă foarte mult la pădure. Eu am acționat în amonte față de foc …

Locul respectiv a fost cândva pădure de fag amplasată, din câte știu eu, în interiorul Parcului. Au defrișat-o în urmă cu vreo 4-5 ani. și au plantat brad în locul ei. De jur împrejurul plantației de rășinoase e înconjurată de pădure de fag. Cât timp am fost eu acolo focul nu s-a extins și la fag. Era riscul să se extindă, dar cât timp am fost eu acolo, nu s-a întâmplat asta.  … Nu pot să vă spun dacă a fost sau nu foc intenționat. Eu tind să cred că acel foc nu a fost pus intenționat, ci că a izbucnit fie în urma unei țigări aruncate, ori din cauza unei sticle sparte și s-a făcut acel efect de lupă și s-a aprins fânul uscat. Locul care a luat foc este lângă drumul care urcă dinspre Pasul Prislop spre Semenic. Nu văd ce ar fi așa de greu de acționat în zona respectivă. Poate e greu de gestionat, pentru că cei de la ocol, din câte am înțeles eu de la pompieri, trebuiau după ce a fost stins incendiul, să supravegheze în continuare și să gestioneze situația, pentru că este ”în grădina lor”, cum s-ar spune. Ei trebuiau să se asigure că nu reizbucnește incendiul. Eu când am coborât de pe Semenic după-amiază, când mi s-a terminat serviciul, am constatat că rămăseseră niște persoane de la Ocol. Mai departe nu știu să vă spun ce s-a întâmplat, însă ulterior stingerii, incendiul a reizbucnit. Nu știu să vă spun dacă cei de la Ocol și-au făcut sau nu treaba, fiindcă nu am fost acolo”.

Romsilva respinge că ar fi implicați angajați ai săi

Deși salvamontistul care a participat la stingerea flăcărilor ne-a declarat că reizbucnirea incendiului după stingerea lui e posibil să aibă la bază o neglijență a Romsilva, care nu ar fi supravegheat atent locul, biroul de presă al RNP ne-a declarat că angajații săi au pus umărul exemplar alături de pompieri, pentru stingerea flăcărilor: ”Primul incendiu a izbucnit în data de 14 iulie, la ora 14.00, prima intervenție pentru stingerea incendiului fiind înregistrată la 14.30, fiind implicați 20 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, 18 pompieri militari și civili și mai mulți polițiști și jandarmi. Incendiul a reizbucnit în 16 și 17 iulie, fiind stins în 17 iulie, la ora 4.30”.

RNP a negat vehement și afirmația extrem de gravă a reprezentantului Serviciului Salvamont, care a declarat că a văzut oameni cosind pe marginea drumului, despre care a presupus că sunt zilierii Romsilva, cu două ore înainte de declanșarea incendiului (nu cu 3 zile, cum ne-a comunicat RNP). Biroul de presă al RNP a răspuns că ”acuzația că angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva ar fi implicați în producerea acestui incendiu este absurdă”.

În opoziție totală cu ce ne-a răspuns oficial Regia, pe lângă reprezentantul Salvamont și un angajat al Romsilva a declarat de asemenea într-un “cadru de dialog profesional” (verificat de România Curată) că zilierii au fost prezenți în ziua și la locul declanșării incendiului. Această a doua mărturie sporește ceața din jurul sursei declanșatoare a incendiului din Parcul Național.

Salvamontist șef: N- afost mână criminală

Iată ce ne-a declarat Valentin Balaban, șeful Serviciului Salvamont Caraș Severin: ”Acolo s-a făcut o exploatare din aceea în ochiuri concentrice, cum zice teoria, numai că în loc să se taie în zece ani, s-a tăiat în doi ani totul. A fost inclusiv Mihai Dragoș, șeful de la Arii Protejate de la Romsilva. Și el a fost nemulțumit de ce s-a întâmplat. În fine, au plantat niște molizi și vineri au trimis niște oameni de la ocol, de la Văliug, să cosească unde-I plantația, ca să nu asfixieze vegetația puieții. Și probabil, repet, probabil, fiindcă nu avem nici o confirmare, că un idiot din ăla a aruncat țigara. După ce au plecat ei, la jumătate de oră a început focul. Restul ce sunt, sunt povești. N-a fost nici o mână criminală, ci probabil un om tocmit de Romsilva să cosească iarba. (Legat de tăierea pădurii de fag pe repede înainte), (n.r. Romsilva) au lălăit-o și le expira termenul. Dar asta nu pot să vă confirm, că nu sunt de meserie. Vă spun și eu ce am auzit de la alții, că o lucrare în ochiuri concentrice care ar fi trebuit să dureze 10 ani, la ei s-a făcut cam în doi ani jumate. Le expira termenul ăla. Tăierea în sine oricum a fost o prostie, că au tăiat și până la marginea drumului și nu mai aveam pe partea dinspre vale nici o protecție iarna contra viscolului. Dar astea sunt alte probleme. (Referitor la reizbucnirea incendiului) nu vă spun o noutate că atunci când se face defrișarea la ras se lasă crengi, se lasă uscături și probabil că undeva pe dedesubt a mocnit și bătând vântul s-a realimentat și duminică a reizbucnit în aceeași locație. (În legătură cu teoria vehiculată în ultima perioadă, a focului pus cu intenție criminală, pentru a șterge urmele unor ilegalități) Din moment ce defrișarea e făcută în urmă cu 5-6 ani, nu văd ce să ascundă. N-aveau ce. Eventual, cum zic unii, că în loc să se planteze 5000 de puieți, s-au plantat numai 4000. Chestii de genul ăsta, dar ăia oricum se pot vedea, că unde ard se văd resturile de trunchi. Punctul meu de vedere, deși nu sunt fan Romsilva, e că în Semenic nu a fost o mână criminală, ci de data asta a fost o neglijență”.

Deși șeful Serviciului Salvamont Caraș Severin a declarat României Curate că problema defrișării neconforme din Parcul Național Semenic era cunoscută de Dragoș Mihai, șeful Serviciului Arii Protejate din cadrul RNP Romsilva, purtătorul de cuvânt al regiei ne-a declarat contrariul: ”Suprafața parcurilor naționale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este de 543.414 hectare, la care se adaugă suprafața aferentă altor 10 parcuri naturale. În aceste condiții, șeful Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva nu poate cunoaște, în amănunt, fiecare lucrare silvică, efectuată pe fiecare hectar, în parcurile naționale sau naturale. Însă lucrarea silvică la care faceți referire era prevăzută în amenajamentele silvice, este legală și respectă normele silvice în vigoare”.

România Curată a dialogat însă și cu trei angajați ai Romsilva, care consideră distructivă viteza cu care a fost rasă acea bucată de pădure de fag (vezi foto mai jos) din Parcul Național Semenic, în intervalul 2013-2015. Aceștia contestă și soluția găsită de Romsilva pentru a acoperi golul creat după tăierea pădurii de peste o sută de ani.

Angajat 1 al RNP Romsilva sub protecția anonimatului, de teama unor reprecursiuni pe linie ierarhică:

”Anterior au fost tăieri punctuale, insignifiante. În anul 2013 în decurs de maxim 4 luni s-au exploatat peste 16 ha de padure fag de peste 100 de ani. Aacum un an au replantat pe alocuri specii de rășinoase fără nici un aviz, fără un studiu preliminar care să arate că acolo trebuie să se planteze rășinoase. Acolo trebuia respectat tipul de padure fundamental, initial si anume ”fag”, fiindcă tocmai avem mari probleme că acum 100 de ani s-au plantat aceste rasinoase haotic, pentru interes economic și fără nici o logică ecologică..

Au fost și controale de la Garda Forestieră și ITRSV și s-a recunoscut că acolo au fost probleme cu aplicarea tratamentului silvic și anume că acesta trebuia să se faca într-un interval de 10 ani, dar au preferat repede, câteva luni.

Angajat 2 al RNP Romsilva sub protecția anonimatului: ”Aici a fost o pădure de fag tare frumoasă, de 130 de ani. Trebuia să fie pădure de protecție nu producție. Au fost făcute greșeli de oamenii noștrii, tratamentul aplicat adică tăierea definitivă a fost făcută înainte să fie regenerarea naturală. Ca să fie pe înțelesul tuturor, s-au executat mai multe tăieri într-un timp prea scurt. Pentru că nu am mai avut regenerare naturală de fag cum era normal, s-a plantat molid. Numai că într-o parcelă cu fag pe toată suprafața, trebuia să promovăm tipul fundamental de pădure adică tot fag, că asta crește la noi. Au fost destul de mulți puieți uscați, rugu’ și iarba a crescut mare.… Focu’ a apărut chiar în ziua când au fost oamenii să cosească în plantație, să curețe terenul că era tare multă iarbă înaltă și spini. Un coleg mi-a spus că oamenii au plecat chiar înainte de a se întinde focul și că nu a mai dat de ei. Ori au aprins intenționat ca să curețe parcela fără să mai cosească tot, ori au vrut să nu se vadă cum sunt puieții plantați, ori au lăsat din greșeală un foc aprins, da’ sigur focu’ nu s-a aprins din senin”.

Opinia unui specialist silvic, fost angajat din RNP Romsilva, sub protecția anonimatului: ”E pe versantul Nordic al Semenicului. E în bazinul de recepție al barajului de la Văliug. Deci e pădure din grupa I funcțională, pădure cu funcție de protecție a apelor și anterozională. În mod normal acolo ar fi trebuit să aplice niște lucrări de tipul lucrărilor de conservare, condru grădinărit, cvasigrădinărit, nu mizeria pe care au făcut-o ei. În al doilea rând, e clar că tratamentul aplicat a încălcat normele silvice din două motive. Chiar dacă au aplicat o progresivă cu deschidere de ochiuri, în mod normal lărgirea ochiurilor și racordarea ochiurilor nu poți s-o faci până nu ai regenerare naturală pe minim 70% din suprafață. Asta e norma silvică. Ori ei au făcut tăierea finală și n-aveau regenerare aproape deloc, motiv pentru care ei au venit cu completări din specii de rășinoase. Asta demonstrează încă o data încălcarea normelor. Ei au făcut o tăiere definitivă fără să aibă regenerarea natural conform realizată. Ori ăsta e titlul tratamentului: Tratament cu tăieri repetate și cu regenerare naturală sub masiv. Deci regenerarea viitorului arboret trebuie să se producă sub adăpostul arboretului matur. Ori ei au tăiat arboretul matur fără să obțină acea regenerare naturală. Asta înseamnă că ori nu știu să aplice tratamentul, nu știu meserie, ceea ce e puțin probabil, că vorbim acolo totuși și de pădurari și de brigadieri și de ingineri și de gardă, sau pur și simplu a fost rău intenționat. E clar un caz de încălcare a normativelor silvice ce ați constatat acolo. Referitor la incendiu, trebuie spus că incendiile în zona Banatului apar, dar ele apar de obicei pe versanți sudici, expuși la insolație, nu pe versanți nordici. Aici e vorba de versantul nordic al Semenicului, un versant cu surplus de umiditate. Incendiul nu a fost natural în nici un caz. Incendiul e fie accidendal din cauze umane-și-au încălzit acei oameni mâncare la prânz și focul s-a extins, sau au aruncat din greșeală o țigară și iarba uscată s-a aprins și a început să ardă. Sau poate fi intenționat, dar sper să nu fie intenționat. E clar un incendiu de natură umană. Exclud în proporție de 100% cauze natural ale incendiului”.

Dincolo de aspectele ce țin de incendiul propriu zis, nu există încă un răspuns la o serie de întrebări legitime lansate în spațiul public de Goțiu și de angajații RNP citați, în contextul în care pe amplasamentul incendiat în weekend o halcă de pădure seculară de fag a fost rasă în viteză, fără respectarea normelor. În plus, replantarea ulterioară e una contestată chiar de oameni din interiorul RNP. Acesta nu e prima controversă legată de Parcul Național Semenic. România Curată prezentând în 2016 dovezi care pun sub semnul îndoielii calitatea actului de administrare a Parcului Național Semenic de către Romsilva. E vorba atât de modul în care Serviciul Arii Protejate din Romsilva, sub coordonarea lui Dragoș Mihai a tergiversat aprobarea unui ”Plan de Management care dacă ar fi fost pus în aplicare, ar fi limitat drastic tăierile și ar fi sporit suprafețele cu interdicție la tăiere” (aici). De asemenea, am arătat și cum RNP, sub mai multe conduceri succesive, a făcut presiuni pentru a i se permite să taie arborii din Rezervația Științifică Bârzăvița (aici), de pe raza Parcului Național. Mihai Goțiu promite în perioada următoare lansarea unor filmări și fotografii care să demonstreze aberațiile identificate în expediția din urmă cu două săptămâni din Parcul Național Semenic, dar și pe cele din Parcul Național Cheile Nerei.

USR a solicitat, miercuri, printr-o interpelare adresată de senatorul Mihai Goțiu premierului Mihai Tudose, dispunerea de îndată a unei anchete a Corpului de control al Guvernului cu privire la incendiile de la sfârșitul săptămânii din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului.

În cazul în care premierul nu va dispune o astfel de anchetă, USR își va rezerva opțiunea exercitării dreptului de a sesiza instituțiile de cercetare penală cu privire la eventualitatea săvârșirii unor infracțiuni, legate de regimul silvic, regimul ariilor naturale protejate, regimul protecției mediului, îndeplinirea atribuțiilor reprezentanților instituțiilor publice, după caz.

Interpelarea senatorului USR Mihai Goțiu vine după ce în perioada 7-9 iulie a efectuat o vizită de documentare, împreună cu consilieri și specialiști în silvicultură și biodiversitate, în Parcurile Naționale Semenic – Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița (din județul Caraș-Severin). La finalul documentării, Mihai Goțiu a anunțat în mod public că va întocmi un raport, pentru colegii lui din Parlament, cu neregulile și abuzurile constatate, raport care să stea la baza unor modificări legislative, că va pregăti o listă de întrebări pentru Romsilva (administratorul parcurilor) și că va realiza un film destinat publicului larg.

Incendiile care au devastat timp de trei zile mai multe hectare de teren din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului s-au produs la doar câteva zile după anunțul făcut de senatorul USR și exact într-una din zonele vizitate de acesta.

”Guvernul și toate autoritățile publice cu atribuții în domeniu au obligația de a cerceta informațiile și temerile exprimate deja în presa locală, conform cărora incendiul ar avea legătură cu ștergerea urmelor neregulilor și abuzurilor constatate de mine în zonă”, a declarat Mihai Goțiu.

”Din păcate, acest incendiu le este foarte convenabil celor de la Romsilva. Acum pot să spună ce vor despre numărul de puieți plantați în mod real (nu pe hârtie) după tăierile din zonă, despre modul în care au fost respectate regulamentele silvice atât în timpul tăierilor, cât și ulterior, despre controalele și măsurile luate în timpul exploatării și până zilele trecute. Sunt însă, în continuare, multe întrebări la care aștept răspuns, începând de la cele legate de legitimitatea tăierilor într-un parc național, îndeplinirea procedurilor legale de avizare și contractare a tăierilor, de ce s-au plantat puieți de conifere în locul unei păduri de foioase și multe altele”, a spus senatorul USR.

În interpelarea adresată premierului Mihai Tudose, vicepreședintele Senatului enumeră peste 50 de întrebări legate de tăierile și de incendiile din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului la care așteaptă răspunsuri în urma anchetei Corpului de Control. Pe lângă prim-ministru, interpelarea a fost pusă și în atenția miniștrilor Mediului și cel al Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, respectiv Doina Pană.

Imaginile folosite în acest articol au fost preluate de pe site-ul USR.ro

ROMSILVA, ucigașul Parcurilor Naționale ale României! Statul român complice la dezastru. 40 de ong-uri îi scriu lui Cioloș

Bankwatch România şi Alianţa Energy Justice România formată din peste 40 deONG-uri şi grupuri de acţiune informale au transmis o scrisoare deschisă premierului României Dacian Cioloș, în problema aprobării Planului de Management al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, transmite Romanian Global News.

Ong-urile avertizează că se vor adresa instanțelor judecătorești și Comisiei Europene în condițiile în care se vor da curs presiunilor Romsilva care încearcă să reducă drastic suprafețele protejate din parc.

                                                                              ***

Scrisoare deschisă către Prim-ministrul Dacian CIOLOŞ

În atenţia Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamna Cristiana PAȘCA PALMER

În atenţia Ministrului Fondurilor Europene, domnul Cristian GHINEA

În atenţia Rectorului Universităţii USAMVB, domnul prof. univ. Cosmin POPESCU

Stimate domnule Cioloş,

Bankwatch România şi Alianţa Energy Justice România formată din peste 40 de ONG-uri şi grupuri de acţiune informale, au asistat cu îngrijorare, în ultimele zile, la o dezbatere intensă în presă, cu privire la adoptarea Planului de Management pentru Parcul Naţional Cheile Nerei – Beușnita (PNCN-B). Considerăm că modificările solicitate de către Romsilva şi Administraţia Parcului, care constau în reducerea semnificativă a zonei protejate de la 55% la 40%, sunt abuzive.

Conform art. 26, din HG 1076/2004 privind SEA "Titularul planului sau programului are obligaţia de a supune procedurii de adoptare planul sau programul, precum şi orice modificare a acestuia, după caz, numai în forma avizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului".

Având în vedere că Planul propus iniţial, supus procedurii SEA, elaborat de către USAMVB cu protecţie de 55%, va suferi modificări, este obligatorie o nouă parcurgere a evaluării strategice de mediu, conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, art. 26 citat mai sus.

Mai mult, considerăm că modificările propuse de Romsilva pot pune în pericol grav cele peste 50 de specii protejate prin Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, precum si o serie de specii de mamifere, declarate specii în pericol pe lista CITES şi protejate prin Directiva Habitate (92/43/EEC) şi 462/2001, deoarece situl Natura 2000 Cheile Nerei-Beusnita se suprapune cu Parcul, iar zonarea afectează sistemul de protecţie al speciilor protejate.

În acest context solicităm următoarele:

intervenţia Corpului de Control al Cancelariei pentru a ancheta procedura de evaluare realizată de către Direcţia Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru propunerea de Plan elaborat de USAMVB;

în cazul reducerii zonei protejate sub 55% în varianta finală a Planului de Management, solicităm supunerea acestuia unei noi proceduri SEA;

descrierea tranziției către 75% zonă protejată conform recomandărilor organizatiei The International Union for Conservation of Nature (IUCN), pentru Planurile de Management ale tuturor celor 13 Parcuri Naționale din România.

În cazul în care Planul de Management va fi adoptat cu protecție redusă sub 55%, fără o nouă procedură SEA, îl vom ataca în instanţele judecătoreşti şi vom sesiza Comisia Europeană.

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/index.php?option=com_content&view=article&id=22361:romsilva-ucigaul-parcurilor-naionale-ale-romaniei-statul-roman-complice-la-dezastru-40-de-ong-uri-ii-scriu-lui-ciolo&catid=52:asociatii--ambasade&Itemid=73