Festivitatea de dezvelirea a bustului eroului local - Mircea Buia, din Remeţi pe Someş, comuna Mireşu Mare

Galerie foto: Florian Dorca MĂRGINAŞ

Şezătoare din Remeţi pe Someş oferită de elevii mirişeni în săptămână „Şcoala Altfel”

 Joi,   21   aprilie   2016,  în   cadrul   cursului   gratuit  „Zestrea   strămoşească   a Maramureşului”, ajuns   la   numărul   8,   coordonat   de   d-na   lect.   univ.   dr.   Delia-Anamaria Răchişan, cursanţii  au avut prilejul de a-i avea în mijlocul lor pe elevii de la  Şcoala Gimnazială „Mireşu Mare”, dir. prof. Lucica Mogoş. Copiii, coordonaţi de mai multe cadre didactice au reconstituit  şezătoarea tradiţională, specifică zonei etnografice Chioar.

D-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan a precizat, încântată: „Îi felicit pe copiii din Mireşu Mare pentru prestaţie! Sper să am ocazia să îi revăd şi pe viitor.  I-au stăpânit emoţiile  dar au valorificat tradiţiile strămoşeşti din tot sufletul şi cu multă dăruire. Le mulţumesc cadrelor didactice pentru implicare, mă bucur că le-au insuflat copiilor tradiţiile,  şezătoarea de pe vremea bunicilor noştri. Le sunt recunoscătoare  şi le mulţumesc cadrelor didactice implicate: prof. Viuţa Ortensia Dorca, prof. Ana Dragoş, prof. Cristina Mateaş, prof. Gelu Dragoş, mijlocitorul acestui eveniment. Sunt încântată că am avut onoarea să o avem printre noi pe doamna rapsod Lucica Rus din Remeţi pe Someş. Are o voce deosebită, efectiv ne-a încântat sufletele! Mă bucur că alături de noi a fost  şi  părintele Vasile Dorca,  domnul  preot  de  la Parohia  Ortodoxă  Tulghieş.  Îi mulţumesc pentru cuvintele frumoase, pline de duh; mă bucur că este în asentimentul oamenilor care promovează  şi preţuiesc tradiţiile neamului românesc! Le mulţumesc părinţilor implicaţi! Sărbători pascale binecuvântate! Credinţă, iubire, nădejde  şi multă lumină în suflet!”

La final, elevii mirişeni i-au servit pe cei prezenţi cu pancove şi sarmale cu păsat şi ciuperci. A fost o atmosferă reală de şezătoare. Mulţumim şi gazdelor amabile, ca întotdeauna, de la Biblioteca Judeţeană, director dr. Teodor Ardelean.

Joi, 05 mai 2016, se vor înmâna Diplomele de participare  şi se vor putea înscrie în excursia tematică, cursanţii interesaţi să vină în  Sala Computeen, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, între orele 15.00-17.00.

Partener media: INFORMAŢIA ZILEI DE MARAMUREŞ

                                                                                             Gelu DRAGOŞ

Şcoala Gimnazială Mireşu Mare NU este în vacanţă!

Galerie foto: prof. înv. primar Ana DRAGOŞ

Fotografia zilei - Ştefania Maria ŢÎŢAN din Clasa Pregătitoare Mireşu Mare

Leontina Dorca - o viaţă închinată cântecului şi jocului popular

A venit pe lume într-o zi de Duminica Tomii, prima Duminică după Paşti, în localitatea Remeţi pe Someş, un sat din judeţul Maramureş, „cel mai frumos loc din lume“, după cum spune cu ochii sclipind de bucurie. S-a născut cu har de la Dumnezeu, cu cântecul pe buze şi cu dansul pe tălpile picioarelor, cu suflet generos şi multă lumină în gând şi a reuşit să ridice folclorul codrenesc sub cupola strălucitoare a curcubeului.

Atât ca interpretă, cât şi în calitate de coregraf reuşeşte să încânte sufletul, îndeplinindu-şi misiunea de a susţine folclorul adevărat, comoara cea mai de preţ a neamului românesc.

A început prin a cânta şi a juca în satul natal, unde l-a avut ca îndrumător pe domnul Nichita Vasile, despre care vorbeşte numai la superlativ. Destinul a adus-o în judeţul Satu Mare, unde şi-a dedicat întreaga viaţa cântecului şi jocului popular din acest colţ de ţară şi nu numai. S-a perfecţionat în permanenţă în domeniul coregrafiei, ajungând astăzi să fie licenţiată în artele spectacolului (coregrafie), iar rezultatele obţinute de-a lungul vremii o dovedesc.

A înfiinţat primul ansamblu folcloric codrenesc Codruleţul din Taşnad, iar astăzi se identifică cu ansamblul folcloric Cununiţa din Satu Mare, care împlineşte în acest an 29 de ani de activitate. A ştiut să-şi adune în jur tineri mângâiaţi pe creştet de iubirea faţă de cultura tradiţională, de folclor, în mod deosebit. Cu dăruire, cu mult suflet, cu reuşite, dar şi cu privaţiuni a ajuns să încununeze folclorul sătmărean cu diadema împlinirii superlative.

Vorbeşte cu patimă despre anii copilăriei, despre felul în care a învăţat ponturile (bătăile pe picior) pe care le făceau feciorii la hora satului.

Întrebată care este prioritatea pentru ea, cântecul sau jocul, mărturiseşte că nu le poate despărţi, nu pot exista unul fără altul.  Cu aceeaşi dăruire cântă un cântec de dor sau joacă ponturile din dansul codrenesc. „Dacă n-aş cânta şi n-aş juca, mi-aş pierde sufletul“, ne spune emoţionată Leontina.

A făcut un crez din a transmite tinerilor dragostea pentru cântecul şi jocul popular, dovadă stând generaţiile de copii şi tineri care alcătuiesc astăzi ansamblul folcloric CUNUNIŢA. Are şi un ansamblu de copii, Cununiţa Năzdrăvană.

Durerea cea mai mare a Leontinei Dorca este pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din satele noastre, fenomen valabil în toată ţara, căruia nu ne putem opune, dar putem salva valorile neamului înregistrând cântecele şi jocurile noastre, realizând filme folclorice şi documentare, capitol la care se consideră împlinită. Cea mai mare realizare pentru judeţul Satu Mare este filmul „Zestrea Românilor în Ţara Codrului“ cu 7 episoade şi „Zestrea Românilor în Ţara Oaşului“, tot cu 7 episoade, realizate împreună cu Televiziunea Română, precum şi înregistrările audio şi video pe care le-a realizat cu ansamblul folcloric Cununiţa de-a lungul anilor.

A dus solia acestui colţ de ţară atât pe plan naţional, cât şi internaţional, în toată Europa, Israel, USA şi Canada. Urmărindu-i destinul şi văzându-i mulţumirea pentru împliniri, ajungi să te-ntrebi ce-ai făcut pe lumea asta

                                                    Carmen SAS

                            REVISTA LUMEA SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011

Fotografia zilei - Casa bunicii