Şezătoare din Remeţi pe Someş oferită de elevii mirişeni în săptămână „Şcoala Altfel”

 Joi,   21   aprilie   2016,  în   cadrul   cursului   gratuit  „Zestrea   strămoşească   a Maramureşului”, ajuns   la   numărul   8,   coordonat   de   d-na   lect.   univ.   dr.   Delia-Anamaria Răchişan, cursanţii  au avut prilejul de a-i avea în mijlocul lor pe elevii de la  Şcoala Gimnazială „Mireşu Mare”, dir. prof. Lucica Mogoş. Copiii, coordonaţi de mai multe cadre didactice au reconstituit  şezătoarea tradiţională, specifică zonei etnografice Chioar.

D-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan a precizat, încântată: „Îi felicit pe copiii din Mireşu Mare pentru prestaţie! Sper să am ocazia să îi revăd şi pe viitor.  I-au stăpânit emoţiile  dar au valorificat tradiţiile strămoşeşti din tot sufletul şi cu multă dăruire. Le mulţumesc cadrelor didactice pentru implicare, mă bucur că le-au insuflat copiilor tradiţiile,  şezătoarea de pe vremea bunicilor noştri. Le sunt recunoscătoare  şi le mulţumesc cadrelor didactice implicate: prof. Viuţa Ortensia Dorca, prof. Ana Dragoş, prof. Cristina Mateaş, prof. Gelu Dragoş, mijlocitorul acestui eveniment. Sunt încântată că am avut onoarea să o avem printre noi pe doamna rapsod Lucica Rus din Remeţi pe Someş. Are o voce deosebită, efectiv ne-a încântat sufletele! Mă bucur că alături de noi a fost  şi  părintele Vasile Dorca,  domnul  preot  de  la Parohia  Ortodoxă  Tulghieş.  Îi mulţumesc pentru cuvintele frumoase, pline de duh; mă bucur că este în asentimentul oamenilor care promovează  şi preţuiesc tradiţiile neamului românesc! Le mulţumesc părinţilor implicaţi! Sărbători pascale binecuvântate! Credinţă, iubire, nădejde  şi multă lumină în suflet!”

La final, elevii mirişeni i-au servit pe cei prezenţi cu pancove şi sarmale cu păsat şi ciuperci. A fost o atmosferă reală de şezătoare. Mulţumim şi gazdelor amabile, ca întotdeauna, de la Biblioteca Judeţeană, director dr. Teodor Ardelean.

Joi, 05 mai 2016, se vor înmâna Diplomele de participare  şi se vor putea înscrie în excursia tematică, cursanţii interesaţi să vină în  Sala Computeen, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, între orele 15.00-17.00.

Partener media: INFORMAŢIA ZILEI DE MARAMUREŞ

                                                                                             Gelu DRAGOŞ

“Zestrea strămoşească a Maramureşului” poposeşte cu tradiţii din Mireşu Mare la BJPD în săptămâna dedicată activităţilor extracurriculare!

La Cursul cu numărul VIII „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, va fi  prezentată „Șezătoarea tradițională din Țara Chioarului”, cu elevi mirişeni, coordonator prof. Viuţa Dorca, prof. Emilia Pop şi prof. Ana Dragoş !

Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul Cursului Gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, cursanții au învățat să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, ața de cusut și mărgeluțe; au mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare.

            În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăguța Bârlea de la Școala Populară de Artă „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației le-a explicat și demonstrat cursanților care sunt etapele necesare confecționării complexului zgărdan cu colți de lup, cu „corigău” (linia în zig zag). Cursanții au învățat o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic și complex. Minuțiozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esențiale necesare finalizării podoabelor tradiționale, zgărdanelor tradiționale.

           

În partea a doua a cursului, participanții, avându-l ca ghid pe dl. șef de secție dr. Ilie Gherheș au (re)descoperit casele tradiționale din cele patru zone etnografice ale Maramureșului expuse la Muzeul Satului din Baia Mare, dar și expozițiile din incinta Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. D-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan a subliniat: „Mă bucur că participanții de la curs, indiferent de treptele ontice ‒ copilărie, tinerețe, maturitate, bătrânețe ‒ își doresc să (re)descopere valorile culturale căpătate moștenire de la străbuni. Sunt încântată că o parte dintre cursanți au venit cu copiii (bunicii și-au adus nepoții, părinții au luat parte la activitate împreună cu copiii lor, profesorii au participat cu elevii). Comunicarea și transmiterea între generații devin elemente indispensabile reactualizării patrimoniului cultural material și imaterial specific meleagurilor maramureșene. Revitalizând zestrea strămoșească a maramureșenilor vom învăța să respectăm și să prețuim ethos-ul autohton, mărcile identitare identificate în cele patru zone etnografice ale județului Maramureș, spiritul satului maramureșean. Îi mulțumesc doamnei instructor Pălăguța Bârlea pentru colaborare, pentru implicarea necondiționată, însă și domnului șef de secție Ilie Gherheș pentru explicații, pentru timpul petrecut cu cursanții. S-a îmbinat utilul cu plăcutul! Mă bucur că participanții la curs s-au simțit minunat, că au petrecut timpul în mod eficient!”

Program ‒ Curs 8 ‒ Cursul Gratuit: „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, Coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, joi, 21 aprilie 2016, „Șezătoarea tradițională din Țara Chioarului”, Grup de elevi de la Școala Generală „Mireșu Mare”, dir. prof. Lucica Mogoș, Profesorii coordonatori: Viuța Dorca,  Ana Dragoș, Emilia Pop, Cristina Mateaș, Gelu Dragoș; Invitată specială: rapsod Lucica Rus din Remeţi pe Someş, Sala Computeen, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, orele 15.00-17.00. Partener media Informaţia zilei de Maramureş

                                                                                           GDL

        

 Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a

Maramure ului”, ș coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchi an, cursan iiș ț au

învă at să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, a a de cusut i mărgelu e; au ț ț ș ț

mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Jude ean de Etnografie i Artăț ș

Populară din Baia Mare.

În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăgu a Bârlea de la coala Populară de Artă ț Ș

„Gheorghe Chivu” din Sighetul Marma iei le-a explicat i demonstrat cursan ilor care sunt ț ș ț

etapele necesare confec ionării complexului zgărdan cu col i de lup, cu „corigău” (linia în zig ț ț

zag). Cursan ii au învă at o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic i complex. ț ț ș

Minu iozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esen iale necesare finalizării ț ț

podoabelor tradi ionale, zgărdanelor tradi ionale.ț ț

În partea a doua a cursului, participan ii, avându-l ca ghid pe dl. ef de sec ie Ilie Gherheț ș ț ș

au (re)descoperit casele tradi ionale din cele patru zone etnografice ale Maramure ului expuse la ț ș

Muzeul Satului din Baia Mare, dar i expozi iile din incinta Muzeului Jude ean de Etnografie i ș ț ț ș

Artă Populară din Baia Mare.Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a

Maramure ului”, ș coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchi an, cursan iiș ț au

învă at să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, a a de cusut i mărgelu e; au ț ț ș ț

mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Jude ean de Etnografie i Artăț ș

Populară din Baia Mare.

În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăgu a Bârlea de la coala Populară de Artă ț Ș

„Gheorghe Chivu” din Sighetul Marma iei le-a explicat i demonstrat cursan ilor care sunt ț ș ț

etapele necesare confec ionării complexului zgărdan cu col i de lup, cu „corigău” (linia în zig ț ț

zag). Cursan ii au învă at o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic i complex. ț ț ș

Minu iozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esen iale necesare finalizării ț ț

podoabelor tradi ionale, zgărdanelor tradi ionale.ț ț

În partea a doua a cursului, participan ii, avându-l ca ghid pe dl. ef de sec ie Ilie Gherheț ș ț ș

au (re)descoperit casele tradi ionale din cele patru zone etnografice ale Maramure ului expuse la ț ș

Muzeul Satului din Baia Mare, dar i expozi iile din incinta Muzeului Jude ean de Etnografie i ș ț ț ș

Artă Populară din Baia Mare.Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a

Maramure ului”, ș coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchi an, cursan iiș ț au

învă at să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, a a de cusut i mărgelu e; au ț ț ș ț

mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Jude ean de Etnografie i Artăț ș

Populară din Baia Mare.

În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăgu a Bârlea de la coala Populară de Artă ț Ș

„Gheorghe Chivu” din Sighetul Marma iei le-a explicat i demonstrat cursan ilor care sunt ț ș ț

etapele necesare confec ionării complexului zgărdan cu col i de lup, cu „corigău” (linia în zig ț ț

zag). Cursan ii au învă at o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic i complex. ț ț ș

Minu iozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esen iale necesare finalizării ț ț

podoabelor tradi ionale, zgărdanelor tradi ionale.ț ț

În partea a doua a cursului, participan ii, avându-l ca ghid pe dl. ef de sec ie Ilie Gherheț ș ț ș

au (re)descoperit casele tradi ionale din cele patru zone etnografice ale Maramure ului expuse la ț ș

Muzeul Satului din Baia Mare, dar i expozi iile din incinta Muzeului Jude ean de Etnografie i ș ț ț ș

Artă Populară din Baia Mare.

Fotografia zilei - Şezătoare la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare

Şezătorile de iarnă din Postul Crăciunului în România

După Lăsatul Secului de Crăciun, începea sezonul şezătorilor. Era singura adunare in care se veseleau oamenii in Postul Craciunului. Sezatorile erau organizate in serile zilelor lucratoare, la una sau mai multe case. In zilele de sarbatoare sau duminica, nu se faceau sezatori.

Aceste sezatori puteau sa aiba si un caracter de intrajutorare, daca tinem seama ca femeile se ajutau intre ele la torsul lanii. Se mancau boabe de porumb fiert, nuci, fructe uscate si alune.

In vechime oamenii erau de omenie, nu stateau pe ganduri cand era vorba sa ajute pe cineva. Locul desfasurarii era anuntat din timp. Principalele preocupari in Postul Craciunului erau torsul si tesutul. Insa, nu trebuie sa uitam ca in cadrul acestora se comentau evenimentele cele mai importante din viata satului, se canta, se rosteau proverbe si se invatau colindele pentru Craciun. Era locul in care invatai ce este potrivit firii si ce nu e bine sa faci.

Daca sezatoarea avea ca scop intrajutorarea, se torcea lana persoanei care le gazduia. In cazul in care era un prilej de intrunire comunitara, fiecare persoana isi aducea de acasa lana pentru tors. Fetele tinere erau insotite la sezatoare de mama sau de bunica. In cadrul sezatorilor, niciodata nu coseau camasi. Acest lucru era facut de fiecare persoana, in propria casa.

Flacaii mergeau pe la casele in care aveau loc sezatorile, insotiti de muzicanti. Cand acestia intrau in aceste case, munca era abandonata. Se juca, iar pentru fetele tinere era locul unde invatau pasii de joc.

Astazi vedem sarbatorile cu ochii omului modern. Nu mai stim de sezatori, nu mai facem mancare de prune, nu mai daruim colaci si nuci, nu mai postim. Tesutul mai este cunoscut doar de cateva batrane. Nu se mai gateste in oale de lut sau in ceaunul de tuci de pe pirostrii. Ce era pe vremea bunicilor, nu mai este prezent. A patruns noul ! O fi bine, o fi rău?!

Preluare http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/sezatorile-iarna-postul-craciunului-97758.html

Educaţie - Şezătoarea ni-i deplin; fete sunt , feciori nu vin!

 În cadrul proiectului „Şezătoarea ni-i deplin; fete sunt , feciori nu vin!” desfăşurat în săptămâna „Să ştii mai multe , să fii mai bun!” , un grup de elevi de clasele a VI-a, A şi B,  de la Şcoala  Gimnazială Mireşu Mare, au prezentat o şezătoare tradiţională într-un cadru adecvat, într-o cameră amenajată cu mobilier şi cu straie ţărăneşti, toate scoase din „lada de zestre” a bunicii. Camera-muzeu a fost amenajată de către doamna prof. Mirela Teodora Pop, într-o sală de clasă pusă la dispoziţie de către conducerea şcolii.

            Din colectivul proiectului „Şezătoarea ni-i deplin; fete sunt , feciori nu vin!”, coordonat de doamnele Mirela Teodora Pop şi Viuţa Dorca mai  fac parte doamnele directoare Lucica Mogoş şi Corina Drăgan precum şi prof. Gelu Dragoş – pentru relaţia cu presa, Ioana Denuţ, Remus Katoka, Andra Demian, Nicu Oanţă şi diriginţii: Ioana Ştefănescu, Monica Zah, Olimpia Bîrle, Antonela Bara, Doina Şarkany.

            Pentru o redare cât mai autentică a unei „seri de şezătoare” au fost aduşi „cetărâşii” din sat, rapsodul popular Lucica Rus din Remeţi pe Someş precum iar copii au cântat şi au dansat cântece şi dansuri tradiţionale din Chioar.

            Proiectul s-a întins pe parcursul semestrului II, şezătoarea fiind ultima activitate,  şi cea mai importantă , care a necesitat pregătire, alături de adunarea de material etnografic, necesar mobilării „Camerei bunicii”.

                                                                                           C.L.

„Să ştii mai multe...”! Să cunoşti Moldova dar şi tradiţiile locului...

 Cam aşa s-ar putea numi activităţile extraşcolare care au avut loc sau vor avea loc în perioada 1-5 aprilie la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare în cadrul săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun.”

    Un grup de 40 elevi au vizitat obiective turistice din Moldova în zilele de 1-2 aprilie, dintre care amintim: Cetatea Neamţului, Casa memorială Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Veronica Micle, mănăstirile Voroneţ şi Agapia, Şcoala cu clasele I-VIII Magazia, Neamţ cu care s-a parafat un parteneriat datorită doamnei psiholog Andra Damian, Cheile Bicazului; marţi la Structura Lucăceşti invitat a fost ornitologul Alexandru Lapoşi; miercuri la şcoala de centru s-a desfăşurat o activitate deosebită intitulată „Şezătoare ni-i deplin/Fete sunt, feciori mai vin!” în care profesoarele de limba română Lucica Mogoş, Viuţa Dorca şi Mirela Teodora Pop au organizat o şezătoare cu scopul recuperării memoriei locale, prin prezentarea unor elemente de folclor şi cultură populară, inclusiv a războiului de ţesut şi obiecte din arsenalul etnografic al arealului Chioar iar profesorul de educaţie plastică Remus Katoka a finalizat şi premiat Concursul de desene organizat în comuna Mireşu Mare. Joi, 4 aprilie, elevii din ciclul primar şi învăţătorii lor vor reface, fie şi teoretic „Drumul pâinii” vizitând „Morile Mătieş”de la buncărele cu grâu până la produsul finit, adică „pâinea cea de toate zilele”. Vineri, în ultima zi, elevii din clasa a IV-a din Mireşu Mare au activităţi la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” şi Muzeul de Mineralogie din Baia Mare iar cei din ciclul gimnazial în Centrul de Documentare şi Informare al şcolii, unde se „plămădeşte” o nouă revistă şcolară, dar şi  ateliere lucrative vizând matematica distractivă, limbile străine şi concursuri specifice vârstei! Elevii din ciclul primar din Lucăceşti însoţiţi de învăţătoarele Ana Dragoş şi Ana Chira vor pleca într-o excursie tematică în care vor vizita printre altele „Memorialul Durerii” de la Sighetu Marmaţiei şi „Cimitirul Vesel” din Săpânţa.

                                                                               Gelu DRAGOŞ