Semnificațiile zilei de 5 februarie 2024

 

Evenimente

1919: D.W. Griffith, Mary Pickford, Charlie Chaplin (așezat) și Douglas Fairbanks, la semnarea contractului de instituire United Artists. În spate avocații Albert Banzhaf (stânga) și Dennis F. O'Brien (dreapta).

1936: Filmul mut al lui Charlie Chaplin, Modern Times („Timpuri noi”) are premiera la New York. Filmul, care satirizează taylorismul, a devenit una dintre cele mai reușite lucrări ale lui Chaplin.

1971: Aselenizarea navei Apollo 14. În fotografie comandantul misiunii, Alan Shepard.

2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo ("Când te vei căsători?"), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.

• 62: Orașul Pompeii a fost lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.
• 1535: Apare prima lege specifică referitoare la săraci și aparține Parlamentului din Paris, Franța
• 1597: Execuția celor 26 de martiri de la Nagasaki, prima execuție a unor creștini în Japonia.
• 1601: Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului, de către magnați maghiari.
• 1649: Charles Stuart, fiul regelui Carol I, este declarat regele Carol al II-lea al Angliei și Scoției de Parlamentul scoțian.
• 1690: Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler.
• 1818: Jean-Baptiste Bernadotte devine rege al Suediei și rege al Norvegiei.
• 1843: Este observată Marea Cometă din 1843, care aparține grupului Kreutz. Cometa este una din marea cometei a secolului al XIX-lea.
• 1852: Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, este deschis publicului.
• 1859: Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei, este ales ca domnitor și al Țării Românești, săvârșind mica Unire a Principatelor Române (24 ianuarie pe stil vechi - calendarul Iulian). Astfel Principatele Române au devenit prima regiune autonomă românească din Imperiul Otoman, prin votul popular favorabil unirii în ambele țări, dând naștere statului românesc modern de astăzi.
• 1861: La Sighet este înființată „Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș”.
• 1867: Este încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Marele Principat al Transilvaniei era dizolvat și încorporat Ungariei, desființându-i-se autonomia.
• 1876: Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena și școala”, editată de Paul Vasici-Ungureanu.
• 1885: Regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent Congo în centrul Africii, stat pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.
• 1889: Ministrul de externe al României P.P. Carp cere Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care este în curs de organizare la București, o "odae mare în casele ce ocupă". În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor răspunde că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa" spațiul solicitat. (24 ianuarie/5 februarie)
• 1905: A avut loc premiera piesei “Manasse” de Ronetti Roman, la Teatrul Național din București, cu Constantin Nottara în rolul principal
• 1919: A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks și D.W. Griffith.
• 1925: Stabilirea de relații diplomatice la nivel de legație între România și Chile.
• 1936: Filmul mut al lui Charlie Chaplin, Modern Times („Timpuri noi”) are premiera la New York. Filmul, care satirizează taylorismul, a devenit una dintre cele mai reușite lucrări ale lui Chaplin.
• 1945: Demonstrații împotriva guvernului Rădescu organizate și plătite de bolșevici.
• 1946: Anglia și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România.
• 1958: O bombă cu hidrogen cunoscută sub numele de Tybee Bomb este pierdută de Forțele Aeriene ale SUA în largul coastei Savannah, Georgia; n-a fost recuperată până în prezent (2021).
• 1971: Aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14 (a fost lansată la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard).
• 1979: Are loc premiera filmului "Nea Mărin Miliardar" în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea.
• 1980: Primul concert al lui Cristi Minculescu cu formația Iris.
• 1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m).
• 1990: A fost înființat la București Muzeul Țăranului Român, continuatorul muzeului de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, inaugurat la 1 octombrie 1906.
• 1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU).
• 1991: Franța, Spania și Italia au semnat protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
• 1999: Reuniunea Comitetului Internaționalei Socialiste pentru Europa Centrală și de Est (București, 5–6)
• 2000: Forțele ruse masacrează cel puțin 60 de civili în Novye Aldi suburbie a Groznîi, Cecenia.
• 2003: A intrat în vigoare Charta Constituțională a Serbiei și Muntenegru, după adoptarea de către Parlamentul Federal de la Belgrad.
• 2004: România a devenit membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.
• 2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo ("Când te vei căsători?"), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.
• 2017: Un număr record de protestatari au cerut în Piața Victoriei din București demisia guvernului PSD. Potrivit unor surse peste 200.000 de oameni, potrivit altor surse peste 150.000. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și în alte orașe din țară: Arad, Brașov, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara. În același timp, aproximativ 2.000 de persoane au participat la o manifestație de susținere a guvernului, în fața Palatului Cotroceni.
• 2020: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției.
• 2020: Moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești” inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”.

Nașteri

• 1788: Robert Peel, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1850)
• 1851: Ștefan Hepites, fizician și meteorolog, membru și vicepreședinte al Academiei Române (5/17) (d. 1922)
• 1878: André Citroën, pionier al automobilelor franceze (d. 1935)
• 1887: Corneliu Dragalina, general român, fiul generalului Ion Dragalina (d. 1949)
• 1896: Nicolae Bagdasar, filosof, academician român (d. 1971)
• 1906: John Carradine, actor american (d. 1988)

• 
  André Citroën, pionier al automobilelor franceze
 
• 
  Nicolae Bagdasar, filosof, academician român
 
• 
  Charlotte Rampling, actrița britanică

• 1914: William S. Burroughs, scriitor american (d. 1997)
• 1915: Robert Hofstadter, fizician american (d. 1990)
• 1919: Ion Dobran, aviator militar român, unul din așii aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial (d. 2021)
• 1928: Hristu Cândroveanu, critic literar și poet (d. 2013)
• 1946: Charlotte Rampling, actrița britanică de film
• 1948: Barbara Hershey, scriitor, traducător
• 1948: Tom Wilkinson, actor britanic (d. 2023)
• 1962: Mihai Bisericanu, actriță americană
• 1964: Duff McKagan, basistul trupei Guns N' Roses
• 1964: Laura Linney, actriță americană

• 
  Gheorghe Hagi, fotbalist și antrenor român
 
• 
  Cristiano Ronaldo, fotbalist portughez
 
• 
  Neymar, fotbalist brazilian

• 1965: Gheorghe Hagi, fotbalist și antrenor român - FOTO.
• 1969: Michael Sheen, actor britanic
• 1969: Bobby Brown, solist american, soțul cântăreței Whitney Houston
• 1972: Mary Donaldson, soția prințului moștenitor Frederik al Danemarcei
• 1975: Giovanni van Bronckhorst, fotbalist olandez
• 1984: Carlos Tevez, fotbalist argentinian
• 1985: Cristiano Ronaldo, fotbalist portughez - FOTO.
• 1988: Eric Bicfalvi, fotbalist român
• 1992: Neymar, fotbalist brazilian - FOTO.

Decese

• 1597: Paul Miki, călugăr iezuit, unul din cei 26 de martiri din Nagasaki (n. 1562)
• 1601: Baba Novac, vestit haiduc sărb, căpitan al lui Mihai Viteazul (n. 1521)
• 1661: Împăratul Shunzhi al Chinei (n. 1638)
• 1790: William Cullen, medic și chimist scoțian (n. 1710)
• 1818: Regele Carol al XIII-lea al Suediei (n. 1748)
• 1859: Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, ideolog al generației de la 1848 (n. 1819)
• 1881: Thomas Carlyle, scriitor și istoric scoțian (n. 1795)
• 1937: Lou Andreas-Salomé, scriitoare de origine rusă (n. 1861)
• 1939: Gheorghe Țițeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferențială, membru, vicepreședinte (1924-1925) și secretar general (1929-1939) al Academiei Române (n. 1873)
• 1953: Iuliu Maniu, politician român, președinte al Partidului Național-Țărănesc, prim-ministru al României în mai multe rânduri (n. 1873)

• 
  Gheorghe Țițeica, matematician român
 
• 
  Iuliu Maniu, politician român, președintele PNȚ
 
• 
  Kirk Douglas, actor american

• 1958: Oreste Puliti, scrimer italian (n. 1891)
• 1963: Ion Mihalache, politician român, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc (n. 1882)
• 1986: Grigore Băjenaru, scriitor român (n. 1907)
• 1998: Pompiliu Dumitrescu, grafician român (n. 1941)
• 1999: Wassily Leontief, economist rus, laureat Nobel (n. 1906)
• 2015: Val Logsdon Fitch, fizician american, laureat Nobel (n. 1923)
• 2019: Václav Vorlíček, regizor ceh de film (n. 1930)
• 2020: Kirk Douglas, actor și regizor evreu-american, producător de film, laureat Oscar (n. 1916)
• 2021: Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film (n. 1929)
• 2022: Damirbek Olimov, cântăreț tadjic (n. 1989).

Sursa: Wikipedia

Gluma zilei - Poate pe teren sunt rivali dar la vândut porumb fiert sunt frați...

 

Top 10 cei mai bogaţi fotbalişti din lume

Cel mai bogat fotbalist rămâne David Beckham, care are o avere de peste 200 de milioane de euro. De curând, mijlocaşul englez a semnat un contract cu formaţia franceză PSG, însă îşi va dona tot salariul în scopuri caritabile.

 Lionel Messi, cel mai bun fotbalist al lumii în ultimii patru ani, perioadă în care a cucerit de fiecare dată Balonul de Aur, ocupă locul secund în top, cu aproape 135 de milioane de euro în conturi. În acest sezon, argentinianul a marcat 39 de goluri în 25 de meciuri în prima ligă iberică.

 Cristiano Ronaldo, marele său rival de la Real Madrid, îl urmează, cu 130 de milioane de euro. Cel mai scump fotbalist al lumii îi precede colegului său de echipă, brazilianul Kaka. Sud-americanul - de asemenea un fost câştigător al Balonului de Aur - are o avere de 75 de milioane de euro.

 Ronaldinho (foto), fotbalist care s-a întors în Brazilia după o carieră strălucitoare în Europa, ocupă locul 5 în top, cu 70 de milioane, la egalitate cu Samuel Eto'o, camerunezul cu care a făcut pereche în atacul formaţiei FC Barcelona şi care acum se bucură de un contract uriaş la gruparea rusă Anji Mahacikala.

 Wayne Rooney are 60 de milioane de euro, atacantul de la Manchester United fiind puţin mai bogat decât Zlatan Ibrahimovici, care deţine 58 de milioane de euro.

 Ultimele două poziţii sunt ocupate de Rivaldo (53 de milioane de euro), brazilianul care joacă şi astăzi, la 40 de ani, pentru formaţia braziliană Sao Caetano, şi de fundaşul englez Rio Ferdinand (52 de milioane).

                                                                                 C.L.

Messi, golgheterul anului 2012, urmat de Neymar si Ronaldo

Argentinianul Lionel Messi ( foto ) a fost desemnat cel mai bun marcator mondial in 2012 de Federatia internationala de istorie si statistica in fotbal (IFFHS), care premiaza fotbalistul care inscrie cele mai multe goluri intre 1 ianuarie si 31 decembrie, in meciuri ale primei reprezentative, la Jocurile Olimpice si in partidele de club continentale si internationale oficiale.

Messi, care a castigat si in 2011, si-a repetat succesul, cu 25 de goluri (12 cu selectionata argentiniana si 13 in partidele internationale de club), egaland recordul stabilit in 1909 de englezul Vivian John Woodward, fost jucator la Tottenham si Chelsea, care a inscris de 25 de ori in 10 jocuri ale echipei nationale.

Brazilianul Neymar si-a valorificat prezenta la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, unde a marcat 3 goluri. Cu toate acestea s-a situat pe locul 2 in aceasta ierarhie, depasindu-l totusi pe portughezul Cristiano Ronaldo, clasat al 3-lea.

La cei 25 de ani ai sai, Lionel Messi este primul jucator al secolului XXI care a realizat o “dubla” ca golgheter mondial si golgheter mondial din prima divizie, in acelasi an. Primul care a reusit acest lucru a fost englezul Stephen Bloomer, in 1896. Jucatorul de la Derby County a repetat “dubla” in 1897 si 1901, subliniaza agentia EFE. Preluare Agerpres.

                                                                              Cristi SOMEŞAN

Aş renunţa la doi kilometri de autostradă pentru Messi, Ronaldo şi ceilalţi...

       Am văzut ambele partide jucate în semifinalele Ligii Campionilor din acest an. În primul meci am ţinut cu Real Madrid fiind un nostalgic, eu încă mai având Programul meciului de la FC Baia Mare- Real Madrid (fratele meu având privilegiul de a fi pe stadion). Apoi, Real a avut întotdeauna atacanţi de mare clasă, începând cu Di Stefano, Santilliana, Raul sau Cristiano Ronaldo. Numai că Real a jucat cu Bayern Munchen, o echipă tipic nemţească, o mare campioană şi ea, un team care a crezut în victoria ei până în ultimul minut. De fapt, fotbalul mare se joacă până în minutul 95 dacă aşa consideră arbitrul.

      Aseară alt meci mare! Favorită certă „gaşca tiki-taka” lui Messi, „galacticii” Barcelonei, numai că Drogba a vrut altfel. În final, de aceea se explică frumuseţea fotbalului din Liga Campionilor!

       Revenind la primul meci, la un moment dat Bogdan Tomulică spune că „pe teren sunt 22 de jucători care valorează aproape 900 de milioane de euro” lucru care m-a dus cu gândul la autostrăzile noastre „care există dar lipsesc cu desăvârşire” şi  bucuros aş renunţa la 2-3 kilometri de autostradă (cea mai plătită, de români, din lume) ca să putem achiziţiona astfel de super-fotbalişti iar la câţi bani negrii ajung unde nu trebuie, cu „valizele” respective să „îi premiem” pe aceşti titanici fotbalişti!

      Repet, aş renunţa la 2-3 kilometri de autostradă să-l văd pe Messi, Ronaldo, Gomes, Kros, Drogba, Di Maria şi mă opresc aici cu enumerarea, jucând în Liga lui Mitică.

                                                                                          Gelu DRAGOŞ