Comunicat

 Comunicat - ÎN CURAND ÎNCEP ÎNSCRIERILE pentru „ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE PRETUTINDENI - STARPRESS / SYDNEY, AUSTRALIA, 2021”. Selectiile au inceput în 5 decembrie 2020  

888

ÎN CURAND ÎNCEP ÎNSCRIERILE pentru

„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE                                             

                                  PRETUTINDENI

           STARPRESS / SYDNEY, AUSTRALIA, 2021”

…………………………………………………………………………

Selectiile au inceput în 5 decembrie 2020

--------------------------------------------------------------------------------------

ÎN ACEST SENS se vor realiza ÎNSCRIERILE SCRIITORILOR la SECŢIUNILE POEZIE, PROZĂ, ESEU, INTERVIU, RECENZII, REPORTAJ, CRITICĂ LITERARĂ, CĂLĂTORII  etc., începând cu dată de  3 ianuarie 2021.

Avem alături DE NOI  sprijinul maestrului BEN TODICĂ – Radio- tv Producer MELBOURNE AUSTRALIA

și al maestrului   IOAN MICLĂU (GEPIANUL), directorul bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila N.S.W. , Australia.

Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile în urma selecției!

TEMA ESTE LA ALEGERE!

MATERIALELE SE VOR TRIMITE PANĂ la data de 28 februarie 2021. Chiar dacă materialele se trimit până la data de 28 februarie 2021 , INSCRIEILE se fac în ziua trimiterii cererii de înscriere, ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE, putându-se încheia  în scurt timp de la apariția comunicatului.

(SELECTIILE SE VOR FACE INCEPAND CU DATA DE 5 DECEMBRIE 2020) 

– înscrierilese vor face  pe adresele de e-mail:

ligya33@gmail.com,  star_andrada888@yahoo.ro 

Ligya DIACONESCU

-           Director general    - Revista Internaţională STARPRESS

-           Vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români 

-            Membru al Clubului de Presa Transatlantic

-            Membru fondator al "Association des mass-médias et 

             journalistes d'expression roumaine sans frontière"./24 sept.2011/ 

             QUBEC, Canada

-         Membru de onoare al Asociației Profesorilor  universitari din  Canada  

            /  ACRUPO

Comunicat STARPRESS

 ÎN CURAND ÎNCEP ÎNSCRIERILE pentru

„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE                                             

                                  PRETUTINDENI

           STARPRESS / SYDNEY, AUSTRALIA, 2021”

………………………………………………………………………….......................................

ÎN ACEST SENS se vor realiza ÎNSCRIERILE SCRIITORILOR la SECŢIUNILE POEZIE, PROZĂ, ESEU, INTERVIU, RECENZII, REPORTAJ, CRITICĂ LITERARĂ, CĂLĂTORII  etc., începând cu dată de  3 ianuarie 2021.

Avem alături DE NOI  sprijinul maestrului BEN TODICĂ – Radio- tv Producer MELBOURNE AUSTRALIA

și al maestrului   IOAN MICLĂU (GEPIANUL), directorul bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila N.S.W. , Australia.

Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile în urma selecției!

MATERIALELE SE VOR TRIMITE PANĂ la data de 28 februarie 2021. Chiar dacă materialele se trimit până la data de 28 februarie 2021 , INSCRIEILE se fac în ziua trimiterii cererii de înscriere, ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE, putându-se încheia  în scurt timp de la apariția comunicatului.

(SELECTIILE SE VOR FACE INCEPAND CU DATA DE 4 DECEMBRIE 2020)

Ligya DIACONESCU

-           Director general    - Revista Internaţională STARPRESS

-           Vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români 

-            Membru al Clubului de Presa Transatlantic

-            Membru fondator al "Association des mass-médias et 

             journalistes d'expression roumaine sans frontière"./24 sept.2011/ 

             QUBEC, Canada

-         Membru de onoare al Asociației Profesorilor  universitari din  Canada  

            /  ACRUPO 

COMUNICAT - 888 / ÎNCEPÂND CU DATA DE 01 NOIEMBRIE 2020, REDACTOR – ȘEF AL REDACȚIEI STARPRESS / SYDNEY AUSTRALIA ESTE RENUMITUL OM DE CULTURĂ BEN TODICĂ

 Comunicat

 

Revista internațională STARPRESS  anunță că începând cu dată de 01 noiembrie 2020, redactor – șef al Redacției STARPRESS  / SYDNEY AUSTRALIA este renumitul om de cultură  BEN TODICĂ

 

BEN TODICĂ  este Artist Independent (Cineast, Producator TV, Jurnalist Broadcaster, Inginer de Sunet, Scriitor etc,  director al Programului în limba română al postului de radio 3ZZZ, Melbourne, Australia, realizand şi propriul post de televiziune şi ziar.

 

Cateva spicuiri din activitatea sa:

 

“  BEN TODICĂ, Ambasador onorific al romanismului, Diaspora romaneasca in Australia”

 

 

In 1993 a urmat un curs de instructori (Train the trainer) de realizatori de emisiuni, la staţia postului de radio 3zzz din Melbourne organizat de Holmsglen  TAFE  College. David Melzer (directorul staţiei) l-a recomandat profesorului Reece Lamshed care preda în cadrul cursului Broadcasting Law şi făcea parte şi din conducerea organizaţiei “Open Channel” (un studiou-şcoală de film şi televiziune independent unde se putea închiria echipament, personal calificat, expertiză şi spaţiu celor care doreau să producă videoprograme sau film). Aici a studiat regia, operatoria şi producţia de film. Devine membru la Open Channal şi pentru că a terminat cursul de instructori a devenit şi membru al organizaţiei ATOM (Australian Teachers Of Media) unde functionează şi azi. În această perioadă a fost prezent la mai toate cursurile şi seminariile ţinute de profesori şi scenarişti americani cunăscuţi, veniţi să predea, în Australia, arta filmului.

 

În acelaşi an guvernul federal a pus la dispoziţia grupurilor cu profil educaţional şi neprofitoare un al şaselea canal de televiziune c31 pentru a produce programe locale despre viaţa comunitară. În martie 1993 au început testările. Pe ecranele melbourneze au început să apară rând pe rând programe pilot ale diferitelor grupuri entice printre care se numărau şi românii. Românii apăreau chiar şi cu cate patru ore de program pe  saptamană.

 

MCTC Inc. (The Melbourne Community Television Consortium Inc.) a fost format în 1991 ca şi corp central pentru a coordona şi uşura transmiterea programelor produse de membrii grupurilor comunitare şi a producătorilor independenţi. Marea majoritate a programelor sunt realizate şi transmise de către, şi sub supravegherea studenţilor de la RMIT.

 

Mariana Costea studia regie-film la RMIT şi ca proiect de absolvire a avut

 

realizarea unui serial de televiziune a cărei temă era integrarea femeii emigrant în societatea australiană (fiecare episod prezenta o nouă naţionalitate). Era un proiect de echipă (20 de persoane). Aflând că un român lucrează la Open Channel l-a contactat pe Ben Todică şi l-a rugat să-o ajute, astfel ajungând, în final, să fie şef de echipă: cameră, sunet, lumini şi montaj. În octombrie 1994 s-a lansat în emisie permanentă, începându-şi transmisia cu serialul “Sweet and Sour Freedom”, canalul 31 TV Melbourne. Printre realizatorii principali (care au avut aceasta onoare) se aflau şi doi romani; Mariana Costea si Ben Todica. Şi noi prin acest gest alăturându-se celor mulţi care contribuise în tăcere la realizarea şi cinstirea comunităţii române. În cei 10 ani de existenţă serialul “Sweet and Sour Freedom” a fost reluat de 9 ori la canalul 31.

 

Programul Comunităţii Române era 90% sprijinit de programele trimise de

către Televiziunea Română. Pentru  un program local era nevoie de echipament, studiouri şi personal calificat. De ziua României a realizat un interviu cu ambasadorul Romaniei la Canberra, Excelenta Sa, Dl. Ioan Gaf Deak. Pentru acest proiect a  închiriat un studiou şi echipament de la Open Channel.

 

Apoi a realizat genericul emisiunii Mozaic Românesc şi pe alocuri a presărat programele cu realizări locale. Personal a investit peste $20.000.00 în echipament ca să pot realiza emisiuni. “Este singurul mod prin care îi pot spune Romaniei Te Iubesc! Da e adevărat. Sună ciudat dar Romania RĂMÂNE PARADISUL MEU”.

 

În anul  2004 s-a creat un festival naţional al posturilor de televiziune comunitare pentru premierea programelor şi a realizatorilor lor. Ceremonia a avut loc la 28 februarie, orele 7PM în teatrul Universităţii RMIT, Storey Hall, din Melbourne şi a fost transmisă de posturile de televiziune – local şi naţional. Au fost primite 506 lucrări, din care au rămas în finală 178. Programul Românesc a fost nominalizat prin două lucrări ale lui Ben Todică: “Artholes in Melbourne” printre primele 5 ca Best Arts Program.

 

Anul trecut a fost nominalizat “Australian of the Year 2007” (propus ca: Australianul Anului  2007) pentru contribuţiile sale deosebite în comunitatea romano/australiană, printre care menţionăm: lucrează la postul de radio 3zzz 92.3fm stereo din Melbourne din 1993 ca inginer de sunet şi realizator de emisiuni; este realizator de emisiuni în limba română pentru ch31tv Melbourne şi de trei ani este Director în bordul ch31tv Melb; a fost secretarul unionului AMWU South Dandenong District până acum în anul 2006, când s-a închis compania pentru care lucra; a fost observator la referendum şi vicepreşedintele comisiei a doua, la  alegeri;  are contribuţii jurnalistice şi eseistice la mai multe reviste din ţară şi străinătate; a făcut parte din grupul Mavis Kruger Singers  până grupul s-a închis.

 

Ligya Diaconescu

Director general ar Revistei  internaționale STARPRESS

EDIȚIA A VIII-A A FESTIVALULUI LIMBII ROMÂNE

În organizarea revistei internaționale STARPRESS și sub egida Ligii Scriitorilor, Epidemia Coronavirus 19 nu a împiedicat sărbătorirea Limbii Române

Lansarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020 / Ligya Diaconescu

Chiar dacă starea de alertă cauzată de pandemie nu a permis un eveniment de anvergură, în acest an, Ziua Limbii Române a fost totuși marcată la poale de Făgăraș, Sâmbătă de Sus, în aer liber,  într-o acțiune culturală organizată de Ligya Diaconescu, prin Revista sa, STARPRESS, în colaborare și sub egida  Ligii Scriitorilor  Români, condusă de președintele Al. Florin Țene, respectând toate regulile impuse  și distanțarea socială.

Ediția a Vlll-a a Festivalului Limbii  Române ar fi trebuit să se desfășoare cu peste 150 de oameni de cultură, ca în fiecare an, începând din 2013, când scriitoarea, jurnalista Ligya Diaconescu, director al al Revistei Internaționale STARPRESS (româno-canado-americană) a organizat, secondată de președintele Ligii Scriitorilor Români, scriitorul Al. Florin Țene, această minunată sărbătoare, devenită festival, pe parcursul a patru zile, la Sfinx (în Bucegi, împreună cu regretatul om de cultură Corneliu Leu), apoi la Jupiter, Rm.Vâlcea, Sâmbăta de Sus, Moneasa, Horezu și Olănești.

Ediția a Vlll-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30-31 august, 1-2 septembrie 2020, la casa de vacanță a soților - scriitoarei Mariana Popa și  Ovidiu Popa, distinși organizatori de evenimente de sulflet, care ne-au sprijinit și în organizarea Zilei Limbii Române din 2014 la Mănăstirea (Academia Sâmbătă de Sus), și în organizarea Festivalului Primăverii de la Brașov în anul 2019, (în acest an nemaiputându-se organiza din cauza pandemiei, izolării). Soțîi Popa ne-au găzduit în proprietate privată a domniilor lor, de la poalele Făgărașilor pe Valea Viștei, numită Viștișoara, în apropiere, (la 3 km) de Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Întâmpinați  într-o atmosferă sărbătorească cu tricolorul la intrare fluturând, într-o grădina plină de flori zâmbitoare, în culori de nedescris, cu mese distanțate (programate pe grupuri ) dar într-o apropiere sufletească și vibrație de nedescris, cu inimile bătând la unison, gazdele noastre ne-au “răsfățat” făcându-ne să dorim toți cei 11 „adunați “acolo să  rămânem și cu sufletul și cu trupul în acel minunat loc, la acești oameni deosebiți.

Prezența oaspeților s-a făcut în 30 august, cu bucuria revederii. Sărbătorirea Zilei Limbii Române a început in 31 august la ora 11,00, ca în fiecare an, în mângâierea razelor soarelui, mirosul îmbietor al florilor și adierea brazilor pe care i-am asemănat cu bravi eroi, vânjosi și frumoși.

  

Gazda noastră, scriitoarea Mariana Popa, redactor-șef cultural al Revistei STARPRESS, membru al Ligii Scriitorilor Români, secțiunea română a rostit un cuvânt de bun sosit, vorbind despre această sărbătoare deosebită, pandemie și bucuria de a ne revedea, chiar și în aceste condițîi de alerta. A vorbit și despre inimoasa organizatoare Ligya Diaconescu, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, „Doamna Limbii Române’’ numită așa de scriitorul Al. Florin Țene, și ”Doamna Sufletului Românesc” numită  astfel de istoricul George Rotaru, dar și despre colaborarea cu Liga Scriitorilor și renumitul om de cultură, președintele L.S.R. Al. Florin Țene, care neputând participa la această ediție a festivalului – și exprimându-și regretul, fiind prima la care nu a participat a transmis un mesaj emoționant.

A urmat Ligya Diaconescu care a prezentat programul manifestării, al festivalului, oamenii de cultură prezenți, reușind și de această dată să fie înconjurată de valoroși oameni de cultură, cuprinzând cam toate secțiunile, deși în număr mic :  poezie, proză, epigrame, călătorii, muzică ușoară, pricesne, romanțe.

A vorbit despre mesajele primite din întreaga lume și regretul scriitorilor care au participat la sărbătoarea noastră în anii precedenti că nu au mai putu fi prezenți în acest an, inclusiv cei de peste hotare, Melania Rusu Caragioiu, din Montreal – redactorul-șef al Revistei STARPRESS  Canada, Mary Smith / New York - redactorul-șef al Revistei STARPRESS - USA, Adalbet Gyuris, Germania, Maria Giurgiu - Italia, Ionela Flood – Marea Britanie, Elena Buică / Totonto, Canada, Virgil Ciuca / USA, Miriam Nadia Dabău/ Paris / Franța, Ovidiu și Elena Jucan din Cluj etc.

Ligya Diaconescu  a vorbit  și  despre semnificația Zilei Limbii Române, despre “truda” scriitorilor români de pretutindeni în a organiza acțiuni culturale în perioada de pandemie, urgență sau  alertă , incusiv online dar și de dspre anto;ogia  care s-a lansat în această zi, realizată de ea cu valoroși scriitori de origine română din întreaga lume, antologie ce prezintă „la cald ” trăirile  în starea de urgență.

   

Ligya a pregatit și lansarea „ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020” și a vorbit despre  noii termeni apăruţi în vocabular în perioada pandemiei de  coronavirus, comorbiditate, izoletă, pozitivat -asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidităţi; confirmat, confirmaţi; contact, contacţi; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectaţi, infectare; izolare, izolat, izolaţi; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alţii, mulțumind celor prezenți pentru “curajul ” și participare și minunatelor gazde pentru că ne-au pus la dispoziție spațiul mirific și tot confortul pentru desfășurarea acțiunii.

A prezentat pe cei prezenți în program, din domeniul literar făcând parte scriitorii Mariana Popa (poezie proză, călătorii), Marinela Belu Capșa (poezie proză, călătorii), Ligya Diaconescu (poezie proză, călătorii), Andrada Victoria Diaconescu  (poezie proză,) și  Gheorghe Carbunescu (epigrame) din cel musical, frumoasă adolescent MARIA BRADEAN, cu o voce inegalabilă, cântând muzică ușoară și pricesne, fiind însoțită că în fiecare an de părințîi săi, și Gheorghe Carbunescu – romanțe, interpret și compozitor.

Înainte de prezentarea mesajelor sosite și prezentarea scriitorilor prezenți în Antologia LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  - STARPRESS -  în anul coronavirusului, 2020”, Maria Brădean ne-a încântat cu o priceasnă , într-o interpretare plină de har, mulțumind parcă Macii Domnului că ne-a îngădui să ne întâlnim în acest superb colț de Rai, întru cinstirea Limbii Române.

Mesajul președintelui Ligii Scriitorilor Români, domnul Al Florin Țene a fost citit de părintele dr. Constantin Mănescu, președinte al L.S.R Vâlcea. Spicuim:

„Regret foarte mult că nu putem participa la această manifestare. Este prima la care lipsim, dar suntem cu sufletul alături de colegii care participă la sărbătorirea Zilei Limbii Române, din 31 august 2020, de la Sâmbăta de Sus.

Dragi colegi vă urez din inimă succes în frumoasă inițiativă și mă bucur că, așa cum Limba noastră a răzbit ieșind victorioasă, peste epidemii și războaie de-a lungul veacurilor, așa vă doresc vouă să treceți sănătoși peste epidemia de astăzi, că în anii ce vin să ne bucurăm de frumoasa și  instructive zi de 31 august.

Al Florin Țene

Președintele național al Ligii Scriitorilor Români

Membru al Academiei Româno-Americane de Cultură și Știință”

S-a dat apoi citire, de către scriitoarea profesor Marinela Belu Capșa, mesajului scriitoarei Melania Rusu Caragioiu, redactor șef cultural STARPRESS-Canada, vicepreședintă a ASRAN (Asociației Scriitorilor Români de pe Continentul America de Nord), și citirea frumoasei sale poezii de suflet „României”:

„Sunt fericită de a participa virtual la frumoasă manifestare a  sărbătorii «Limbii Noastră cea Română» pe care împreună cu domniile voastre am cântat-o începând de la prima gângurire. Timpul și mâna Domnului ne-a crescut pe fiecare sorbind puteri din glia noastră străbună”.

Marinela Belu Capșa a vorbit despre această  frumoasă sărbătoare, mediul în care s-a desfășurat și a recitat poezia „Izoleta” care îi aparține și face  parte din Antologie.      Gazda noastră, Mariana Popa a citit mesajul redactorului-șef al Revistei STARPRESS USA, doamna Mary Smith:

„Limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual universal, care se afirmă azi că bogăție multilingvistică și multiculturală. Festivalul Limbii Române, o astfel de muncă, făcută cu mult efort şi multă seriozitate, nu e susţinută și de cei care n-au avut interesul să-și construiască o fereastră prin care să vadă ce datorii au faţă de cultură neamului nostru. Munca această este făcută prin voluntariat, încât te întrebi, ce îi face pe unii semeni, cum este şi doamna Ligya Diaconescu, adevărat reper în acest domeniu, să  dea o asemenea luptă?”.

După ce Ligya Diaconescu a citit numele tuturor scriitorilor prezenți în Antologie,  scriitoarea Mariana Popa a citit din creațiile lor. Cei 44 de scriitori prezenți în antologie sunt:

Secțiunea POEZIE:

MARIANA POPA; MELANIA RUSU CARAGIOIU; TEONA SCOPOS; ADALBERT GYURIS; SILVIA NEGRU; MIOARA OPRIȘAN; OVIDIU JUCAN; MIRIAM NADIA DĂBĂU; CONSTANTIN IORDAN; ELENA JUCAN; DORIN MOLDOVAN; ALLA TONU; CONSTANTIN IORDAN; RAVECA VLAȘIN; CAMELIA FLORESCU; TOTH ARPAD; FLORENTINA DANU; GELU DRAGOȘ; MARINELA BELU CAPȘA; AUREL LĂZĂROIU; RODICA FERCANA; ANDREI OVIDIU BACIU; ARȘALUIS SARCHISIAN GURĂU; OLIMPIA SAVA; MARIA GIURGIU; IULIANA CIUBUC; LIGYA DIACONESCU.

Secțiunea EPIGRAME:

CORNELIU ZEANA; RODICA CALOTĂ; OVIDIU ȚUȚUIANU; GHEORGHE CĂRBUNESCU

Secțiunea PROZĂ:

TEONA SCOPOS; NICOLAE DINA; VASILICĂ MITREA; VASILE BELE; CARMEN MORARU; IUSTINIAN ZEGRENU; AURORA CRISTEA; CONSTANTIN MĂNESCU; MIREALA PENU; ALINA SORINELA DIDU; GABRIEL TODICĂ; TUDOSIA LAZĂR; NELU DANCI; ANDRADA VICTORIA DIACONESCU

Gheorghe Carbunescu  ne-a  amuzat cu  câteva epigrame și a cântat „Mai am un singur dor” pe versurile Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu. Maria Brădean a interpretat „Of…inimioară” un șlagăr nemuritor, cu vocea-i răsunătoare, caldă, frumoasă. O minunată surpriză a fost sosirea în mijlocul nostru a prof. Adriana Dumitrescu din Sibiu, care a vorbit despre frumusețea desfășurării sărbătorii Zilei Limbii Române la Vistișoara, Sâmbăta de Sus, ca într-o adevărată familie, și a recitat o poezie de-a Ligyei Diaconescu.

Apoi a urmat un moment de reculegere pentru scriitorii colaboratori plecați dintre noi în acest an, Teresia Bolchiș Tătaru-Schneider din Ausburg Germania, Francisc Pal din Toronto, Ștefan Steiculescu din Râmnicu Vâlcea dar și pentru cei plecați în anii trecuți, Marin Ifrim Buzău, Eugen Axinte Brașov, Corneliu Leu, unul din inițiatorii acțiunii de serbare oficială a limbii române. Acesta a fost urmat de un parastas făcut de părintele dr. Constantin Mănescu, chipurile celor pomeniți oglindindu-se parcă în flacăra lumânării când, ridicând colacul s-a cântat „Veșnica Pomenire”.

După ce s-a servit masa, în adierea vântului la poale de Făgăraș, în clinchetul râului ce trecea prin spatele curții, în muzica ciripită de păsărelele adunate stol să participe la sărbătoarea noastră, s-a mers în localitatea Porumbacu de Sus, în județul Sibiu la „Castelul de lut” pe Valea Zânelor.

   

Așa cum a scris Mariana Popa: „A fost o adevărată excursie de relaxare a «Familiei Starpress»”. În scurt timp, toți acei oameni sobri de la festivitatea de dimineață au deveni copii. Întreaga atmosferă a locului începând cu natura înconjurătoare, râul care se rostogolea zgomotos peste pietre, căsuțele construite ca în povești, înghețata pe băț  i-au transportat în copilărie, dar atunci nu purtam măști pe față. Cu puțină imaginație am intrat în magia acelui loc și am găsit tihna și tradiția poveștilor cu zmei și zâne!“     

Seara a continuat cu cântecele și recitările „acasă”, la locul serbării zilei limbii române. Au cântat împreună cântece românești minunate, printre care „Treceți Batalioane Române, Carpații!”. S-au spus povestiri istorice, s-a vorbit despre dorința de Unire a Basarabiei cu patria mama și eforturile făcute în vederea acesteia.

  

Ziua de 1 septembrie a fost cu o încărcătură spirituală deosebită. Dacă în 30 august am vizitat și ne-am rugat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, în prima zi a lunii septembrie, potrivit programului stabilit, soții Mariana și Ovidiu Popa ne-au însoțit la un loc sacru, pătrunzător, care ne-a mângâiat sufletele cu credință, la Mănăstirea Bucium din județul Brașov. Acolo, în mănăstire, privighetoarea noastră, cu voce divina, a cantat o altă priceasnă, cu ochii în lacrimi, zguduindu-ne sufletele încărcate de tristețe. Simțeam o vibrație puternică și pe Maica Domnului coborâtă în mijlocul nostru, întru mângâiere și binecuvântare.

    

Atât de frumos spune Mariana Popa: „Am ales acest loc pentru că pământul este  plin de urmele martirilor. Povestea începe în anul 1761 când  Maria Tereza, împărăteasa imperiului austro-ungar a dat ordin de distrugere a tuturor bisericilor românești din Transilvania. Istoria locului spune că au tras soldații cu tunurile în biserica de la Bucium, dar nu au reușit s-o lovească cu nici o ghiulea. Atunci generalul austriac a dat ordin că această biserică să fie arsă din temelii. Acolo au ars călugării care s-au închis în biserica mică de lemn. Se spune că jertfa acestor călugări n-a fost în zadar pentru că în timpul incendiului au apărut imagini cu îngeri auzindu-se cântece solemne. La încetarea focului n-au fost găsite oseminte sau urme ale călugărilor arși. Soldații s-au speriat și au părăsit în grabă locul focului pus de ei...“

La întoarcere am poposit la izvorul părintelui Arsenie Boca, sorbind din „apa vie”, amintindu-ne că în 2016 aici am susținut un spectacol de două ceasuri dedicat tot Zilei Limbii Române, în prezența a numeroși spectatori.

Ne bucurăm că și anul acesta, în pofida crizei de epidemie, au fost organizate evenimente diverse, manifestări artistice sau de evocare a parcursului limbii române, au fost transpuse în realitate proiecte de popularizare a limbii și culturii române. Felicităm instituțiile inițiatoare și pe participanți! Pentru că memoria, creația vie și interesul pentru acestea reprezintă garanția perenității limbii și identității naționale. Mulțumim tuturor participanților și gazdelor noastre minunate, Mariana și Ovidiu Popa.

  

Pe dată de 2 septembrie s-a încheiat  sărbătorirea Zilei Limbii Române la Vistișoara, Sâmbătă de Sus, cu regretul despărțirii și speranța revederii. La inițiativa și invitația mai veche a scriitoarei prof. Marinela Belu Capșa, împreună cu aceasta, Ligya Diaconescu și subsemnata, Andrada Victoria Diaconescu, au poposit la Sinaia (pe urmele istoriei, culturii și religiei, vizitând Mănăstirea Sinaia, gara – locul în care a fost asasinat primul ministru al Romaniei I. G. Duca, casa memorială a marelui nostru compozitor George Enescu), apoi la Târgoviște, la Mănăstirea „Dealul”, în care se odihnește capul domnitorului Mihai Viteazul vizitând și curtea domnească, turnul Chindiei și prima bibliotecă de carte românească veche, locuri care cu voia Bunului Dumnezeu vor fi prezentate într-o nouă carte, întru cinstirea eroilor, prezentarea frumuseților României, a culturii, spre bucuria celor iubitori de cultură, istorie și turism. Mulțumim și distinsei scriitoare Marinela Capșa pentru surpriză făcută.

-------------------------------------------

Andrada Victoria DIACONESCU

Râmnicu Vâlcea, septenbrie 2020

Comunicat de presă revista STARPRESS

Distinsi colaboratori,

Va informan ca REVISTA INTERNATIONALA STARPRESS si ASOCIATIA INTERNATIONALA DE CULTURA SI TURISM “STARPRESS”

va intra in VACANTA de luni 20 iulie 2020.

Va rog mult sa nu imi mai trimiteti colete postale, nemaiaflandu-se nimeni la nici o redactie, pana la  data de 06 august 2020.Va rog mult sa nu imi mai trimiteti colete postale, nemaiaflandu-se nimeni la nici o redactie, pana la  data de 06 august 2020. 

Va doresc mult success, tot binele, vacanta minunata, Doamne, Ajuta-ne!

LIGYA DIACONESCU

MULTUMESC, INCA O DATA, TUTUROR CELOR ce mi-au urat "LA MULTI ANI!" de ZIUA MEA   ( LA O VARSTA …ATAT DE ROTUNDA) si toate gandurile bune!

Le voi "pastra cu drag si pretuire " in UNGHERUL SUFLETULUI MEU , ma voi ruga pentru domniile voastre ca Bunul Dumnezeu sa vi le inmulteasca...inmiit! Cu recunostinta si plecaciunea sufletului meu!

LIGYA DIACONESCU / STARPRESS 

O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ / LIGYA DIACONESCU / START …REPORTOFON! – STARPRESS CANADA -INTERVIURI

by MARY SMITH / New York, USA

Prin cartea START…REPORTOFON! interviurile te vor apropia de personalitatea admirată. Sunt sunt atât de bine realizate, încât îți vor aprinde interesul chiar dacă simți că nu ai nimic în comun cu omul intervievat.

Talentul Ligyei Diaconescu, (cunoscută în ţară şi în întreaga lume – “DOAMNA LIMBII ROMÂNE”, numită astfel de preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Țene și DOAMNA SUFLETULUI ROMÂNESC, botezată astfel de istoricul, omul de cultură George Rotaru) e pus în valoare, încă o dată, și prin această carte, o CARTE DE EXCEPȚIE, CARE AR TREBUI SĂ SE AFLE ÎN BIBLIOTECA ORICĂRUI CITITOR! POZELE COLOR din activitățile – intervievaților – colorează sufletele acestora dar și cartea.

PERSONALITĂȚI DE ORIGINE ROMÂNĂ DIN ȚARĂ ȘI DIASPRA, SCRIITORI, MEDICI, CÂNTĂREȚI, PROFESORI, PICTORI ETC – ȘI-AU EXPUS SUFLETELE, RĂSPUNZÂND UNEORI INTREBARILOR INCOMODE ALE REALIZATOAREI, LIGYA DIACONESCU!”

Sunt binecunoscute interviurile realizate de Ligya Diaconescu, de peste 30 de ani. Interviul ei este adesea iscoditor și ironic, manierat și obraznic, niciodată plictisitor.

Ligya Diaconescu, (director al revistei internaționale STARPRESS, vicepreședinte al LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, – membru al Clubului de Presă Transatlantic, membru fondator al AJRP – Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP) QUBEC – CANADA) se numără printre cei mai prolifici și mai valoroşi autori de interviuri din cultura românească. Cele mai bune dintre cele mai bune sunt strânse în ziare, reviste dar și cărți, amintim “DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI – STARPRESS, editura OLIMPIAS, GALAȚI, 2016”, despre care scriitoarea Voichița Tulcan Macovei scria:

”Titlul este o metaforă grandioasă, ce poate părea pentru unii puțin pretențioasă, dar care te atrage tocmai pentru a constata dacă, într-adevăr, reprezintă cu adevărat materialul cărții. Mărturisesc scepticismul pe care l-am avut și, poate, o oarecare teamă pentru ceea ce urma să descopăr în volumul monumental.

De la început, impresionează structura bine plăsmuită, sub formă de interviuri, prin care înțelegem că Ligya Diaconescu, om de cultură, deja cunoscut al acestei perioade, a țintit aflarea câtorva lucruri edificatoare pentru literatura romană a începutului de secol XXI. Cu sinceritate, mărturisesc faptul că am găsit în textele cărții pagini foarte bine create, literatură autentică, așa cum ne-au învățat marii noștri scriitori că se scrie pentru suflet și pentru minte totodată, iar iar textele reproduse s-au dovedit a fi cu adevărat captivante.”

Amintesc și cartea de interviuri “CAVALERI AI SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI – STARPRESS, editura OLIMPIAS, GALAȚI, 2017, în care găsim destine aleromânilor de pretutindeni, în care așa cum se spune, “viața bate filmul”, o carte deosebită, pe care” n-o poți lasă din mâna.”

START…REPRTOFON! e, asemeni celorlalte două, o carte cu interviuri pe care trebuie neapărat să ocitești, mai ales dacă îți dorești să înțelegi mai bine funcționarea lumii contemporane, văzută prin ochiicelor care au influențat-o, fie în bine, fie în rău. În ceea ce ne privește, e o lectură de neratat!

 Cărțile cu interviuri nu trebuie neapărat să chestioneze oameni celebri sau vedete, sunt la fel de fascinante, dacă nu chiar o lectură și mai interesantă, atunci când prezintă punctul de vedere al unor oameni obișnuiți. Intervievații sunt:

MARIANA POPA, ALINA SORINELA DIDU, IUSTINIAN GR. ZEGREANU, NICOLETA DRĂGAN-BUCȘĂ, MARIA BRĂDEAN, DINA NICOLAE, ELENA ALINA GRECU, AURORA CRISTEA, MARIA GIURGIU, LILIANA PETCU, VALER POPEAN, CARMEN-CLAUDIA MORARU, MELANIA RUSU CARAGIOIU, MIRIAM NADIA DĂBĂU, RODICA FERCANA, NICOLAE FEIER, OLIMPIA SAVA, NADIA URIAN, CAMELIA FLORESCU, VICTOR MANOLE, TUDOR PETCU, TEONA SCOPOS, IULIANA CIUBUC, TUDOSIA LAZĂR, ALEXANDRU PETRESCU,VASILE BELE, LIGYA DIACONESCU.

Veți fi impresionați de stilul interviurilor: energic, cu frânturi de cuvinte, „cioburi” de povești, ceea ce îi conferă ritmul viu al vorbirii, în care Ligya ne poartă cu atâta măiestrie, apropiindu-ne și mai tare de subiectul său.

Autoarea a reușit să descopere exemple minunate, pline de inspirație, de personalități care au avut și au în continuare vieți interesante, care se educă și se implică în societate continuu, lucrează, scriu, vindecă trupuri și suflete, cântă, pictează, călătoresc.

Întrebând-o pe Ligya ce o determina să realizeze interviuri, și ce așteaptă de la intervievat mi-a răspuns:

– ”Toate consideraţiile pe care le fac au în calcul interviul literar, ca o specie aparte, care are mari şanse de a depăşi clipa şi a deveni istorie literară. În acest context, aştept de la un interviu să aibă ţinută, să nu fie simplă sporovăială, să aducă informaţie nouă, să aibă ritm, să pornească din curiozitatea sinceră a reporterului şi nu din plictisul obligaţiilor redacţionale. Aştept să-mi apropie respiraţia celui intervievat, să-mi apropie cărţile sale (dacă acesta e un scriitor), lucrările sale (dacă e un pictor) ş.a.m.d., să reconstituie momente de istorie literară (culturală) care, fără întrebările reporterului, ar rămâne îngropate în uitare.”

Întrebând-o” – După ce criterii ţi-ai ales invitatul?” mi-a răspuns:

“- În primul rând valoarea acestuia a fost criteriul de bază. Nu alegi pe fitecine şi-l întrebi despre „opera“ şi biografia lui. Apoi relevanţa unui eveniment din viaţa sa, nevoia de clarificare a unor aspecte legate de creaţia sa, abordarea unor teme de actualitate etc. Dar sunt multe alte pretexte, motive pentru a iniţia un dialog.”

Închei concluzionand că toate interviurile au în comun povești de viață fascinante, intersectate cu dragostea pentru glie,eroi, bunici, nepoți, păduri, ape, păsări, fluturi etc. Toate împărtășesc determinarea, pasiunea de a trăi și rezistența. Poveștile sunt personale, spuse cu cuvintele și stilul propriu al fiecăreia, iar cartea e cu adevărat “o lecție de viață”, o desfătare.

Felicitări, Ligya, felicitări tuturor “ eroilor” acestei cărți, care…după părerea mea e…monumentală!

LIGYA DIACONESCU A ORGANIZAT A ȘASEA EDIȚIE A FESTIVALULUI ZILEI LIMBII ROMÂNE, STARPRESS, OLĂNEȘTI, 31 AUGUST 2019

Ziua Limbii Române  este un moment în care ar trebui să ne aducem aminte de importanța deosebită a acestui element al identității noastre naționale.

România de astăzi există ca urmare a limbii române, în jurul căreia au fost posibile Unirea Principatelor Române și Marea Unire și care stă la baza întemeierii sentimentului național. Nici un alt element nu ne unește mai tare ca faptul că vorbim aceeași limbă și nu există nici un argument mai puternic care să fi fost invocat în făurirea statului național unitar român.

Limba română este principalul liant care ne ține împreună, care ne definește mai presus de orice  și de aceea ar trebui să o ocrotim și să o prețuim.

Onoare și bucurie, prețuire și respect organizatorilor, distinsei doamne Ligya Diaconescu- directoarea Revistei  de Informație , Turism și Cultură  Româno- Canado –Americană ,,STARPRESS’’, condusă de Ligya Diaconescu, ,,Doamna Limbii Române’’așa cum au numit- o cei prezenți, denumirea fiind dată de președintele Ligii Scriitorilor Români,Al. Florin Țene în urmă cu câțiva ani, Doamna sufletului Românesc, cum a numit-o omul de cultură, istoricul George Rotaru, de curând, care i-a dăruit și o diplomă în acest sens,Doamna Ligya, cea care, alături de  domnul Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români a luptat împreună cu regretatul  om de cultură , regizorul, scriitorul CORNELIU  LEU,  inițiind  Petiția către Parlamentul României, (făcând numeroase drumuri la Parlament, Președinție, Ministerul Culturii, în decursul a peste 7 ani),  privind propunerea Sărbătoririi limbii române, a limbii vorbite de românii din interiorul țării , dar și de cei din  diaspora).

Urmare a  acestui fapt revista internațională STARPRESS condusă de scriitoarea Ligya Diaconescu, începând cu anul 2013 a organizat , anual, manifestări culturale dedicate Limbii Române,  în ziua de 31 august, în diferite localități  din țară, în colaborare cu Liga Scriitorilor Români : JUPITER, RM.VÂLCEA, SÂMBĂTA DE SUS, MONEASA, HOREZU, având ca sprijin oameni de cultură din zonele respective: Dora Alina Romanescu, George Rotaru, Mariana și Ovidiu Popa, Florin T. Român, pr. Constantin Mănescu, Andrada Victoria Diaconescu .

În acest an,  2019,  LIGYA DIACONESCU A  ORGANIZAT A CINCEA  EDIȚIE A  FESTIVALULUI  ZILEI LIMBII  ROMÂNE LA OLĂNEȘTI,  fiind sprijinită de părintele paroh al Bisericuței din Albac-Olănești, preot EMILIAN GROȘENOIU, care s-a mobilizat ca și coorganizator  al acțiunii , pentru ca sărbatoarea să fie resimțită din plin.

Prima zi a festivalului a început cu emoții, în 30 august 2019 când  Ligya și Andrada Diaconescu și-au primit oasepeții din țară și diaspora la VILA BELLADONNA, construită în stil brâncovenesc.

La Bisericuța din Albac a avut loc  o seară culturală ,de suflet și credință creștină. La  Bisericuța  din Albac s-a desfășurat un adevărat spectacol la care au participat nume mari ale creatorilor de literatură, români  care au citit din creațiile lor dedicate Bisericutei din Albac și eroului Național –HOREA , cel care a fost botezat în acest superb monument. Bine documentate, referindu-se la mutarea bisericuței din Albac la Olănești pe vremea comuniștilor, când această a fost demolată, înfrățirea propusă și realizată de părintele paroh Emilian Groșenoiu , între localitățile Olănești și Albac, pentru păstrarea acesteia în Olănești (cei din Albac dorind strămutarea acesteia din nou în Albac), hramul fiind de Sfântul  Pantelimon , care are loc în 27 iulie, Sfântul fiind ocrotitorul localității, al stațiunilor , al  bolnavilor și al cadrelor medicale. Au citit proză și poezie :  Melania Rusu Caragioiu  din Montreal, Canada, Mariana Popa din Brașov, Nadia Urian din Cristeștii Ciceiului, Bistrița, Olimpia Sava din Galați,Ligya Diaconescu din Rm.Vâlcea &Toronto Canada.

Ne-au încântat cu vocile superbe, talentatele Camelia Florescu din București – care este și poetă, Maria Brădean , elevă  la un renumit liceu, din Arad (pricesne și muzică ușoară), Gheorghe Cărbunescu din Rm.Vâlcea – romanțe,  și renumita formație “COLOR” din VULCAN – Valea Jiului – HUNEDOARA.  •  Bela András – chitară armonie , voce •  Niki Nuță – keyboard, voce •  Fane Abradoai – saxofon, voce  •   Geo Costin – chitară bas, voce.

Spectacolul s-a încheiat cu un show deosebit  susținut de CAMELIA FLORESCU împreună cu membrii FORMAȚIEI “COLOR”.

La minunata sărbătoare a Zilei Limbii Române , în 31 august,  au participat  scriitori, iubitori ai culturii, colaboratori ai revistei STSRPRESS , membri ai Ligii Scriitorilor ,membri  ai Uniunii Scriitorilor , ai altor organizații culturale , români din țară, din SUA și Canada, Marea Britanie , Italia, Spania și România (București, Brașov, Cluj, Galați, Craiova, Timișoara, Arad , Horezu, Constanța, Deva, Mediaș, Târnăveni, Pitești etc .) dar și cântăreți și formații de muzică ușoară, populară, pricesne, romanțe etc. , un ansamblu de dansuri populare, care au desfășurat un spectacol de peste patru ceasuri.

Deschiderea spectacolului a fost făcută de părintele EMILIAN GROȘENOIU  care a vorbit despre importanța acestei zile, despre cinstirea eroilor neamului, istoricul localității stațiune balneară OLĂNEȘTI, despre ocrotitorul stațiunii, SFÂNTUL PANTELIMON, rolul culturii și păstrarea tradițiilor precum și necesitatea păstrării limbii române în familiile din dispora.

LIGYA DIACONESCU a  prezentat revista pe care a fondat-o și a cărei director este, REVISTA ROMÂNO-CANADO-AMERICANE “STARPRESS”, organizarea anuală a Festivalului Limbii Române, lansarea anuală a ANTOLOGIEI  LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ și a prezentat oaspeții și programul festivalului.

A vorbit despre colaborarea cu LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI a cărei membru în conducerea acesteia este și l-a prezentat pe președintele acesteia, scriitorul AL. FLORIN ȚENE din Cluj, care a lansat două noi apariții editoriale. Scriitoarea LUCIA ELENA LOCUSTEANU din Cluj –Napoca a prezentat activitatea scriitorului Al. Florin Țene și recenzia cărților lansate.

ANTOLOGIA  LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ a fost prezentată de scriitoarea MARIANA POPA din Brașov, redactor –șef al Revistei STARPRESS –redacția  România, spicuind din creațiile scriitorilor prezenți în carte și citind numele tuturor.

Aceasta antologie a fost dăruită gratuit participanților prezenți la manifestarea culturală dar și pentru biblioteci, comunități, biserici,asociații culturale din țară și întreag lume, ca în fiecare an.

A prezentat apoi câte ceva din activitatea Revistei STARPRESS  și a directorului acesteia, LIGYA DIACONESCU, precum și  cartea lansataă de Ligya în cadrul festivalului, volumul de versuri “vibrații”, dăruită cu generozitate prietenilor și  spectatorilor.

A  prezentat apoi ultima sa apariție editorială, “Zbor spre Lumina Cunoașterii “, o carte de reportaje din călătoriile făcute de-a lungul timpului în întreagă lume.

Redactorul –șef al Revistei STARPRESS , redacția CANADA, MELANIA RUSU CARAGIOIU din Montreal  a vorbit despre evenimente culturale desfășurate la Montreal și în întreagă Canada, despre frumusețile românești, limba noastră cea română pe care o vorbește în familie, cu prietenii, la revistă  și în asociațiile culturale românești, în care ocupă diverse funcțiii de conducere, datorită activității intense pe care o desfășoară și a prezentat ultimele cărți publicate.

Lansări și prezentări de carte au avut și scriitorii  IONELA FLOOD din Londra, Marea Britanie, NADIA URIAN din Cristestii Ciceiului -Bistrița, TUDOSIA LAZĂR din Ivești, Buccesti – Galați, ȚITINA NICA ȚENE din Cluj,  OLIMPIA SAVA din Galați, RODICA CALOTĂ din Tg. Jiu.

Au citit din creațiile lor  scriitorii Marinela Belu Capșa din Rm.Vâlcea, Maria Giurgiu din Pordenone, Italia, Zenovia Zamfir din Rm.Vâlcea, Ovidiu Jucan din Cluj Napoca, Livia Ciupercă și Doina Guriță  din Iași, Valer Popean din Târnăveni  și tânăra din Olănești, cu emoțiile de rigoare ale participării la un prim festival de asemenea anvergură, Maria Ariana Băzăvan, elevă a liceului Pedagogic din Rm.Vâlcea.

Ligya Diaconescu a decernat diplomele și trofele Revistei STARPRESS – LIMBA ROMANA 2019. Scriitorul Al. Florin Tene  a oferit diplome și medalia Virtutea Literară.

Părintele Constantin  Mănescu din Horezeu, președintele Ligii Scriitorilor Români filiala Vâlcea – a lansat în cadrul festivalului revista “MEORIA SLOVELOR”.

De remarcat prezența unor remarcabili oameni de cultură, sosiți de pretuitindeni ,  ALEXANDRINA CARAGIOIU din Montreal,  ALEXANDRU  PASCU din  Madrid,  SPANIA, TIBERIU CARAGIOIU din OHIO, USA (care a rugat-o pe scriitoarea LIGYA DIACONESCU – uimit de frumusețea dasfășurării  evenimentului să îi permită ca la următorul festival al Limbii Române  să vină însoțit și de soție și cinci prieteni din America), GABRIELA POPESCU din Montreal, Canada, Ion Părăianu din Roșiile, Vâlcea și mulți alții.

Au colorat spectacolul din 31 august 2019  și  spectacolele  din serile de 30 august  și 1 septembrie care au avut loc la Olănești, renumita CAMELIA FLORESCU din București – muzică ușoară, GHEORGHE CĂRBUNESCU din Rm.Vâlcea – romanțe , MARIA BRĂDEAN din Arad,  muzică ușoară și pricesne,îndrăgită MARIA MILITARU din RM.VÂLCEA – muzică populară , care ne-a făcut o surpriză cântând și cu fiica sa MĂRIUCA  MILITARU, formația” COLOR” , pe care o recomand , profesioniști desăvârșiți și  nu în ultimul rând , micuțele diamante , copii din ANSAMBLUL “MLĂDIȚE” din Sălătrucel , Vâlcea ,care ne-au încântat cu o suită de dansuri oltenești, copii îmbrăcați în superbe costume populare .

În ultima zi a festivalului, zi cu o încărcătură spirituală deosebită, reculegere și înălțare  călătorind în locuri  cu o adâncă încărcătură religioasă  și minunate peisaje, oaspeții Ligyei Diaconescu au vizitat  schiturile IEZER(în care se află Moaștele Sfântului ANTONIE) și schitul PAHOMIE, construit pe stâncă.

Timp de trei zile, peste 50 de scriitori de origine română din țară și din întreaga lume împreună cu alți oameni de cultură, artiști, prieteni iubitori ai culturii de pretutindeni , au trăit și simțit românește, în credință și speranță,sărbătorind ZIUA LIMBII ROMÂNE.

Liniştea şi frumuseţea locului parcă îţi taie respiraţia…Duhul Sfânt plutește și acum în inimile noastre.

Multumim încă o dată părintelui EMILIAN GROȘENOIU și tuturor celoc care au trudit  la lăcășul de cult gătind pentru noi (în tuciuri din care miresmele  produselor autentice  te îmbiau, simțindu-te “ca la mama acasă”),doamnele  punându-ne masa și zâmbindu-ne, bucuroase când le-am dăruit  cărți în care ne-am depănat poveștile).

Se cuvine ca numele  lor  să fie menționate la loc de cinste, români pentru români : NICOLAE NUȚA, NICOLAE ILDA, BAICU CONSTANȚA,BARLETE MĂRIOARA, AXENTE VERA, MUREANU MERY,DINA MIA, GĂGEANU EUGENIA,DRĂGHICI JENI, POPESCU TATIANA, BUTOLO VERA,ZDARCEA ADRIANA, IANCU ANGELA,IORGULESCU CAMELIA,  preoții NICOLAE MIRCEA și pr. diacon NICOLAE  DRAGOȘ.

Așa cum scria LIGYA DIACONESCU într-un articol -editorial  pentru Revista “ORIENT ROMÂNESC” din LIBAN, cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Române – 2019, “limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european,mondial,  care se afirmă azi că bogăție multilingvistică și multiculturală.

În viața și istoria poporului român, cultul și cultura s-au dezvoltat în simbioză, iar limba română a fost mereu liantul viu dintre credință, cuget și simțire.

Sunt multe daruri moștenite de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului românesc, însă cel mai mare dar este limba națională în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumusețile locurilor natale și ale sufletului românesc.

Această sărbătoare reprezintă un fericit prilej de a redescoperi împreună cu toată suflarea vorbitoare de limbă română din întreaga lume demnitatea și unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuși viu și purtător de multe lumini și binecuvântări, păstrate și cultivate în mod pașnic și smerit.

Cu prilejul Zilei Limbii Române, sărbătorită din acest an pe 31 august, doresc că fiecare român să cultive, însuflețit de sentimentul național, pasiunea pentru limba maternă, că element de identitate și demnitate în contextul multilingvistic european și universal.”

ANDRADA VICTORIA DIACONESCU