Se afișează postările cu eticheta Ligya Diaconescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ligya Diaconescu. Afișați toate postările

miercuri, 31 august 2022

Cine a inițiat și legiferat sărbătoarea națională Ziua Limbii Române!

 

Trecuse peste 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 și românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române, așa cum aveau celelalte ”naționalități conlocuitoare” din țara noastră. Minoritățile naționale își afirmau propriile sărbători ale limbii maghiare, germane, ebraice, armene sau ucrainiene, dar românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române. Era un gol spiritual și lingvistic, al elogiului limbii materne, pe care românii, prin instituțiile de stat, autoritățile centrale și locale nu-l umpleau. Așa că, începând cu anul 2009, un grup de scriitori inimoși, influențați de cultul lui Mihai Eminescu pentru limba română și istoria dragostei fraților noștri de peste Prut, din Basarabia, față de limba maternă prigonită de ocupația rusească din 1812, atât în vremea imperiului țarist, cât mai ales de regimul sovietic, au acționat inspirați de poezia ”Limba noastră” a lui Alexei Mateevici. „Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917), cuprinzând 12 strofe superbe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia din 1917, unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme naționale importante. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea. Această melodie pe versurile lui Alexei Mateevici a devenit stindardul luptei Frontului Popular din Basarabia la sfârșitul anilor `80 pentru emanciparea națională împotriva URSS și impunerea alfabetului latin. Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, când a obținut statutul de membru al ONU. Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova. Documentul face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumire oficială: limba română. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiecare an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele poeziei „Limba noastră“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova.

În fiecare an, începând cu 1992, în Republica Moldova se sărbătorea la sfârșitul lunii august limba română, unde în centrul sărbătorii, la loc de cinste, era poezia ”Limba noastră” de Alexei Mateevici. Poetul Grigore Vieru, dar și Leonida Lari sau Mihail Cimpoi au devenit corifeii promovării sărbătoririi și cultivării limbii române în Basarabia. Sub inspirația însuflețitoare a acestui model de iubire românească a limbii materne, un grup restrâns de scriitori au luat inițiativa legiferării Zilei Limbii Române, pe 31 august. Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriiitor Corneliu Leu, alăturându-se Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și Ligya Diaconescu director al revistei internaționale STARPRESS, membră a Ligii Scriitorilor Români. S-a depus un memoriu, semnat de cei trei, ca în 31 august să se sființească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române. Propunerea legislativă făcută de scriitorii Corneliu Leu, Al. Florin Țene și Ligya Diaconescu a fost inițiată în 2011 și preluată de la inițiatori de către senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.În 2011, Ziua Limbii Române s-a sărbătorit pentru prima oară în Munții Bucegi, lângă Babele, unde au participat Corneliu Leu și Ligya Diaconescu. Și de atunci revista STARPRES, sub egida Ligii Scriitorilor organizație profesională condusă de scriitorul Al.Florin Țene, au organizat Ziua Limbii Române în diferite orașe ale țării, începând cu stațiunea Jupiter și sfârșind cu Olănești, unde au răsunat poezii ale scriitorilor români din țară și diasporă, cântece și jocuri populare, dar și comunicări tematice susținute de exegeți și scriitori români. Astăzi, majoritatea instituțiilor centrale și locale ale statului român organizează festivități și activități cultural-artistice și educative legate de Ziua Limbii Române. Se organizează spectacole și serate literare, precum și conferințe sau recitaluri poetice în școli și universități de pe cuprinsul țării. Dintre inițiatorii acestei legi naționale fundamentale pentru poporul român, Corneliu Leu, autorul celebrei proze ”Romanul unei zile mari” a trecut în 2015 la cele veșnice, Ligya Diaconescu, care organiza la Mănăstirea Horezu serate dedicate limbii române, a murit neașteptat în 2020, răpusă de Covid, iar singurul dintre scriitorii inițiatori care mai trăiește azi, curând a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani, este Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România. Lui îi pot spune emoționat, în această zi de sărbătoare, când sunt implicat în organizarea Zilei Limbii Române la Cluj-Napoca: Mulțumesc tată!

Ionuț Țene

 

 

marți, 31 august 2021

Ziua Limbii Române sărbătorită la Râmnicu Vâlcea. In memoriam Ligya Diaconescu!

 31 august 2021! Râmnicu Vâlcea

Mulțumesc Râmnicu Vâlcea, pentru invitația la evenimentul dedicat ZILEI LIMBII ROMÂNE și IN MEMORIAM - Doamnei Limbii Române, renumita și valoroasa scriitoare Ligya DIACONESCU.
Mulțumesc pentru invitație Andrada Victoria Diaconescu!
Repet ce am rostit în cadrul festiv: ,,Ligya Diaconescu a iubit Maramureșul și maramureșeni. Dar și maramureșenii au iubit-o și au apreciat-o. Dovada clară este prezența mea aici, în Sala de conferințe, a Bibliotecii Județene ,,Antim Ivireanul", Vâlcea. Și prin mine a ajuns mesajul pr. Radu Botiș, prof. Gelu Dragoș, poet popular Nelu Danci, poet popular Marița Grigor sau Bianca Georgiana Bele, Emil I. Bozga și Florin Dragomir - doar câteva personalități ale literaturii contemporane, care au fost publicați în Antologia StarPress, Vâlcea, coord. Ligya Diaconescu".
Mulțumesc pentru imensa prietenie Zenovia Zamfir și Silvia Giurgiu. Mulțumesc Mihai Sima și Camelia Florescu. Mulțumesc Gheorghe Cărbunescu și pr. Nicolae State-Bușiță. Mulțumesc dragii mei Mariana și Ovidiu Popa (BV). Mulțumesc editor Puiu Răducan, director Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olănești, pentru clipele de frumos și bucurie sufletească prilejuite de întâlnirea ,,face to face", după atâția ani de prietenie virtuală. Doamne ajută!
*********
Și pentru că o bucurie nu vine niciodată singură, haideți să vă mai dau o veste bună ... că doar e Ziua Limbii Române, nu-i așa? Vreți? Cum să nu! Buna și draga poetă, prof. Violeta Bobocea, a finalizat prefața volumului 5, din proiectul nostru literar Antologie de texte. Recenzii de cărți personalități ale literaturii contemporane. Sincerus verba. Nici nu am cuvinte să îi pot mulțumi. Oricât aș vrea să adun mulțumirile în câteva vorbe, nu pot spune decât simplul, dar din suflet, mulțumesc! Mulțumesc Violeta Bobocea! Trăiască limba română!

VASILE BELE

IN MEMORIAM LIGYA DIACONESCU de Vasile Bele

 


IN MEMORIAM - LIGYA DIACONESCU

,,DOAMNA LIMBII ROMÂNE”

ANUL DOMNULUI 2021, LUNA LUI GUSTAR/SECELAR, ZIUA A 31-A

 

 

Cuvânt! Adevăr!

Lumină lină! Lună plină!

Căldură divină!

Dreptate! Libertate!

Soră și frate!

Naștere! Nuntă! Moarte!

Cetate!

 

Sărut mâna, Doamnelor!

Bună ziua, domnilor! Bine te-am găsit Cetate a Vâlcii – oameni, locuri, fapte, istorie, limbă și grai românesc, rugăciune, biserică, vatră de spiritualitate …

Sărutăm dreapta Dumneavoastră, mărite și sfințite fețe bisericești, prin care ne este îngăduit și mijlocit, să ajungem la Bunul și Dreptul nostru Dumnezeu …

Bună ziua, dragi invitați și permiteți-mi, pentru că vin din cea mai frumoasă Țara etnofolclorică, a Maramureșului, unde oamenii mai cred în rugăciune, biserică, tradiții și le numesc sfințenie, să adaug acestor forme de salut, și salutul traditional românesc, pur românesc, autentic, după sintagma latină ,,Nihil Sine Deo!”:

LĂUDAT SĂ FIE ISUS!  Sau mai simplu – LĂUDĂM PE ISUS! (așa ca pe la noi!)

sau 

AFLĂM PE DUMNEZEU CU DUMNEAVOASTRĂ!

La cea din urmă formulă tradițională de salut, răspunsul este:

DUMNEZEU V-ADUCE ÎN PACE!

 

Anul Domnului 2021, după credință, cu ajutorul și sprijinul Maicii Pururea Fecioară, iată-ne, din cele patru zări, ajunși pentru a slăvi LIMBA ROMÂNĂ și pe cei care, cu mare credință și iubire de Cristos, au slujit-o, până la moarte. Ba chiar și dincolo!!

Anul Domnului 2021, un an al Pastorației Părinților și al Copiilor.

Ziua a 31-a a lunii gustar, declarată de câțiva zeci de ani – Ziua Limbii Române!

Alăturat, acestor sărbători universale, iată, Doamna Limbii Române – fie iertată! – LIGYA DIACONESCU – suflet românesc, autentic, plin de iubire de neam și țară, ne-a „chemat”, întru unire, credință, dreptate, libertate, cuvânt, adevăr, rugăciune – așa cum prea obișnuia, buna prietenă, să-i fim alături, poate ca într-un festival, știut fiind activitățile ample și mărețe, pe care le organiza, Domnia Sa, în acest context, în preajma acestei date calendaristice.

Slăvit fie numele ei, peste veacuri!

Mărită și înveșnicită neuitare, Doamnei care ne-a unit întru cuvânt, literatură, autenticitate, iubire de aproapele nostru, aceeași și mereu a noastră LIGYA DIACONESCU! 

 

 

Ligya Diaconescu ne face să rostim următoarea sintagmă:

„CÂND VA MURI LIMBA ROMÂNĂ, VOI MURI ȘI EU. AMIN!”

 

Roua dimineții s-a trezit

cu lacrimi în ochi,

inima foșnetului de vânt

a strigat către cer „De ce?” …

I-a răspuns ecoul clipei

plecate spre eternitate –

„Doamna Limbii Române, avea să susțină

în Cetatea celor Plecați, o ședință de cenaclu!” ...

 

S-a pornit vântul ... nici lui nu îi venea să creadă

ce-i spusese cu câteva clipe mai devreme

limpezimea izvorului

El, vântul, și-a împreunat mâinile - în semn de rugăciune

a căzut în genunchi și s-a rugat :

„Doamne, deschide ușa raiului ceresc și

primește sufletul Doamnei Limbii Române!”.

În acest moment și-a început

Marea Călătorie către Cetatea Veșniciei ...

 

A mai curs o lacrimă din trupul unei iasomii!

și-ncă o lacrimă de durere dintr-un crin

câteva clipe mai târziu

macii din câmpul plin de verde

adunau umbre de stele rugându-se

pentru cea care le-a fost soră - Doamna Limbii Române ...

din fiecare bob de roua curgea umbră de veșnicie ...

- ecoul a lăcrimat - și-a întors privirea către asfințit

deja vedea Cărarea ... plângea limba română

la răscruce de drum ...

plângeau zorii treziți de crâncena veste ...

plângeau și ochii mei ...

 

Așteptam să mă trezesc din groaznica visare

iar primul lucru care l-aș fi făcut în acel moment era

să-mi sărut pământul din care am fost născuți, la Facere,

și al doilea sărut să-l dăruiesc limbii române ...

de azi vitregită ...

rămasă mult prea singură

rămăsă însingurată, întristată ...

 

Da! Era adevăr ... lumina s-a dus la culcare,

strălucirea razelor s-a împreunat cu veșnicia

clipei dintr-o eternitate de neuitare.

 

Au rămas ... în tristețe, pietrele pictate

plângeau și icoanele ... se făcuse prea multă liniște ...

fiecare refuza clipa de adevăr ...

Clipă de adevăr de ce-mi faci toate astea?

jale! durere! lacrimi!

râu de lacrimi ... stele și inimi care plâng ...

pietre pictate care nu ne vor mai zâmbi niciodată.

amar de ce te-ai prins de firul vieții mele?

Chiuzbaia, 29 august 2021 (V.B.)

 

**********************************

„Muzica s-a oprit, visul a rămas în așteptare,

nu se mai aud pașii prin rouă de curcubeu,

doar urcare ... spre lacrimi de stele

urcare pe treptele unui pas de vânt,

spre umbra unui curcubeu,

departe de noi, mult prea departe ...

 

Răsăritul de curcubeu s-a oprit,

în lacrima unui zbor de vânt

și a unui cuib de soare

o splendoare de culoare

stele căzătoare,

durere și boabe de amar

care vor rodi în veșnicia ta ...”

 

Limba română, azi, este în sărbătoare!

„Trăiască Nația!”, se auzea strigătul pentru întâia dată ...

Și s-a făcut ziuă ...

Erau zorii unei noi dimineți, dar o altă viață,

o altă lume, alți oameni, alte principii,

alte valori, alte comori,

probabil aceleași vise și visări,

același drum,

același Cuvânt născut din Lumină.

 

Ursitoarele bucuroase pentru că auzise

pentru prima oară și un cuvânt românesc,

mirate, bucuroase, fericite - îi căutau tâlcul

L-au găsit - era roua zorilor ce-și chema visarea lângă ea.

 

Atunci, Prima Ursitoare, fără să îi știu numele adevărat,

a rostit:

„Frumos Cuvânt, bine te-ai născut

în Lumina acestui răsărit - să te numești ADEVĂR!

Să crești și să dai în rod, iar sămânța ta,

ADEVĂR, să nu fie stârpită niciodată.

Vei dăinui prin Credință!”

- și așa a rămas ucigând minciuna și nedreptatea.

Iar Mama născătoare a Ecoului … rosti:

Amin! Amin! Amin!

 

Cea de-a Doua Ursitoare, auzindu-i rostirea,

zâmbind bobului de mir a rostit:

„Frumusețea visului tăui să se numească LIBERTATE!

Iar prin tine să dăinuie Adevărul, Lumina și Dreptatea!

Cuvântul să se nască din Credință și Înțelepciune,

să dăinuie prin veacuri.

Calea dreaptă să fie sfințită

și urmată de cei puternici și dornici să te simtă

și să te poarte în sân cu prețul vieții. Amin!”.

Iar Mama născătoare a Ecoului … rosti:

Amin! Amin! Amin!

 

Cea de-a Treia Ursitoare, mai repezită din fire,

Privind orologiul stelar,

făcând un ocol pământului,

pentru a spune stelelor - „Noapte bună!”, a cuvântat:

„Azi, te-am auzit întâia dată!

Să dăinui întru veacuri și să te știe toate popoarele acestui Pământ!

Aici, pădurile, codri și izvoarele

își vor cânta prin doină frumusețea.

Aici, cuvântul rostit va avea multe sensuri,

întru slava ta, Limbă frumoasă ...

De aici, din Sfintele tale biserici,

prin glasul clopotelor, care va răsuna românește,

rugăciunea se va înălță către cer,

întru slavă și dumnezeire ...

Tu, Pământ Românesc, vei fi numit,

prin trecerea veacurilor Grădina Maicii Domnului –

binecuvântare și binecuvântat să fii, în veacul veacurilor.

Amin!”

Iar Mama născătoare a Ecoului … rosti:

Amin! Amin! Amin!

 

Chiar și celelalte Ursitoare au rămas mirate ... rostind, fiecare, în gândul ei: ,,Da! așa va fi!”

,,Da! Așa fi-va!” ...

 

Cea de-a Patra Ursitoare, auzindu-le,

știindu-se mereu împotriva celorlalte,

cu mantia neagră a strigat:

„Când nici nu te vei gândi, alții te-or huli,

vor arunca cu pietre în tine, și te vor batjocori ...

prea ai primit multe daruri cerești! Să fii …!” …

Și se auzi primul cântat al cocoșilor ...

(se știe, că după primul cântat al cocoșilor, limba ursitoarelor rămâne mută!) ...

 

Ecoul născut din Libertate, Credință, Lumină, Adevăr și Rugăciune

își chema dimineața la taifas ...

„Atât vor reuși ... să arunce cu pietre ... dar tu Limba Română,

te-ai născut puternică și mereu vei dăinui!

Nu te vom lăsa pradă ispitelor și răutăților.

Din când în când se va naște câte un Om

care te iubi din toată inima,

care te va apăra cu prețul neamului de sânge,

care te va înălța și te va ridica acolo unde îți meriți locul …

Unul din acești oameni va fi,

veacurile o vor dovedi

LIGYA DIACONESCU!

            Și așa a fost să fie!

 

La mulți ani, Limba Română!

La mulți ani, Popor Român!

La mulți ani, poezie scrisă cu suflet și patimă românească!

La mulți ani, tuturor celor iubiți, gândiți și vorbiți românește!

La mulți ani, celor care se roagă românește!

LA MULȚI ANI, ÎNTRU SLAVĂ ȘI BINECUVÂNTARE LIMBA ROMÂNĂ!

Chiuzbaia, 29 august 2021 (V.B.)

 

                                                   *********************

 


 
IN MEMORIAM - LIGYA DIACONESCU

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE PRETUTINDENI

(autor Vasile BELE – aprilie 2021)

 

Am primit cu bucurie, dar și cu amar, din păcate, ultimul număr al revistei STARPRESS, ANTOLOGIA SCRIITORILOR CONTEMPORANI DE PRETUTINDENI, COORD. LIGYA DIACONESCU... Da! Din păcate, ultimul număr pe care buna noastră prietenă, nu a mai apucat să îl vadă. S-a prea grăbit să ne lase doar pe noi pământeni, Domnia sa, zorindu-se, spre ședința de Cenaclu literar organizată în ceruri. DRUM LIN PRINTRE ÎNGERI ȘI STELE, distinsă doamnă LIGYA DIACONESCU, și vă mulțumesc pentru marea noastră prietenie de care am avut parte. Am învățat multe de la Dumneavoastră, inclusiv definiția cuvântului prietenie. Ne-ați susținut enorm de mult. Ne-ați apreciat enorm de mult, un motiv de a rosti, chiar și în situația dată, din suflet, un mare MULȚUMESC PENTRU TOT. Nu îmi vine să cred nici azi că nu mai sunteți, că s-a întâmplat ce s-a întâmplat... încă mai aștept, parcă, un semn de la Vîlcea, prin care să primesc invitația de a participa la următorul Dumneavoastră proiect. Azi am vorbit cu domnișoara Andrada Diaconescu, rămasă pentru a continua visele, proiectele, gândurile, poate chiar și drumurile Dumneavoastră... Doamne ajută să fie bine...

Da! Am primit ANTOLOGIA - de care mă bucur. În schimb, vă regret plecarea mult prea devreme. De ce? De ce a fost să fie așa? De ce v-ați prea grăbit spre stele? Aveați atâta bunătate și prietenie în sufletul Dumneavoastră! Mare păcat... mare!

ANTOLOGIA - SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE PRETUTINDENI, apărută la Editura Olimpias, Galați, pag. 194, ISBN 978-606-915-215-7, coordonator LIGYA DIACONESCU, cu o PREFAȚĂ, ce poartă amprenta de suflet a președintelui L.S.R. AL. Florin ȚENE, care afirmă în cuvântul său: ,,Epidemia Covid-19 nu poate opri spiritul creator al scriitorilor români. Epidemia care a cuprins întreg mapamondul, răpindu-ne dintre noi oameni dragi, de toate neamurile și profesiunile, nu a împiedicat, sub nicio formă ca scriitorii, artiștii, pictorii, să-și continuie activitatea în domeniul creației. Și acest fapt este o formă de eroism pe frontulexistenței noastre. Un astfel de exemplu, este și acțiunea Doamnei Limbii Române, Ligya Diaconescu, doamna care, fiind la terapie intensivă în spitalul din Râmnicu Vâlcea, a delegat-o să țină flacăra aprinsă a promovării creațiilor literare contemporane pe poeta Andrada Diaconescu, fiica domniei sale, care, după cum se vede, continuă tradiția revistei internaționale Starpress", pag. 5.

Printre colaboratorii acestei antologii este și poetul popular NELU DANCI, pag. 98- 100, așa cum prevede proiectul cu un scurt CV-u literar, cu poezie populară și câteva catrene.

Felicităr prieten drag. Iertați-mi modestia, dar dacă tot vorbeam despre moroșeni prezenți în acest proiect, de la pag. 70-72, sunt și eu. Mulțumesc pentru înțelegere! Din respect profund, pentru fiecare participant la acest proiect, și pentru stima și prietenia noastră cu distinsa doamnă Ligya Diaconescu, mă voi opri în dreptul fiecărui participant, curând. Doamne ajută să fie bine!

 

luni, 30 august 2021

PLÂNGE LIMBA ROMÂNĂ ...


IN MEMORIAM - LIGYA DIACONESCU

,,Plouă pe drum, plouă în inima mea, plouă peste poeți, plouă peste noi. Nu e ploaie! Nu! Sunt lacrimile de fericire ale celor care și-au început Marea Călătorie mult prea devreme! Plouă cu lacrimi, plouă cu rouă, plouă în culorile curcubeului, plouă cu foșnet de vânt, plouă cu visare ... plouă românește! Azi, un gând și o simțire ... pentru tine poet și limba română. Neuitare, ție, limba română! Neuitare, ție, poet, care ai scris și ai simțit românește. Nemurire, ție, limba română! Nemurire, ție, poet care ai iubit și ai scris în limba română”
Vasile Bele
Zi tristă. Durere în inimile celor care vorbesc și iubesc românește ...
Zi tristă. Plâng și îngerii ... plânge și roua!
Plânge doina noastră românească ... plâng poeții și cei plecați și cei rămași. Și cei petrecuți și cei nepetrecuți încă.
Noi plângem și le plângem plecarea ... dar nu au plecat.
au rămas și vor rămâne pentru multă vreme la noi în inimi
le-am promis nemurire,
le-am promis neuitare,
le-am promis înveșnicită aducere aminte ...
Azi, aici, ei, POEȚII NOȘTRI, sunt în inima fiecăruia
Sunt plecați în Marea lor Călătorie pentru a se întâlni cu
veșnicia din raiul ceresc ...
parcă ne-ar spune ... sau poate chiar ne spun ...
,,Visați! Visare! Bucurie! Și iar visare!”
Zi tristă. Plânge Doamna Limbii Române, în Grădina Raiului ...
Zi tristă. Pe pământ picuri de ploaie ... lacrimi căzute din cer.
Zi tristă. Sus, în cer, mare ședință de Cenaclu Literar.
Stau la taifas vorbind românește - poeții.
Azi, în cer, și pe pământ se vorbește românește!
Omagiu suprem celor ce nu-s!
Recunoștință, apreciere, prețuire, respect celor ce sunt!
LA MULȚI ANI, LIMBA ROMÂNĂ!

Vasile Bele, Chiuzbaia, 30 august 2021

luni, 8 martie 2021

Doamna limbii române, Ligya Diaconescu, a plecat spre stele mult prea devreme, răpusă de COVID-19. Dumnezeu să o primească în slava îngerilor Săi!

 
Conducerea Ligii Scriitorilor Români anunță cu durere în suflet trecerea în eternitate a poetei Ligya Diaconescu, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor, “Doamna Limbii Române “, așa cum a numit-o președintele național al acestei organizații profesionale, răpusă de Covid 19.

”Ligya Diaconescu era persoana care împreună cu conducerea Ligii Scriitorilor organiza în fiecare 31 august sărbătoare Zilei Limbii Române în diferite orașe din țară, la care participau scriitori români de pe toate meridianele lumii.

Numele ei va rămâne în conștiința noastră ca o amintire frumoasă și luminoasă, iar veșnicia îi va rezerva o pagină în Istoria Literaturii Române.

Dumnezeu să o odihnească în pace” transmite Comitetul Director al Ligii Scriitorilor Români.

Doamna Ligya Diaconescu era organizatoarea tradițională a Zilelor Limbii Române de la Hurezu, eveniment de referință pentru literatura contemporană.

Sursa: NapocaNews