Simpozion dedicat Unirii Principatelor Române la Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Astoria, New York, SUA

 ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA, FILIALA USA
 UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA
 MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A CELOR DOUĂ AMERICI
 INSTITUTUL ROMAN DE TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ, NEW YORK   SOCIETATEA ROMÂNĂ CREŞTINĂ “DORUL”, NEW YORK
                                                             
                                                              organizează 
Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române a XXVII-a ediţie,161 ani de la marele eveniment istoric

Duminică 19 Ianuarie 2020 ora 3:30 PM după Sf. Liturghie la Biserica “Sf. Ap. Petru şi Pavel” (St. George’s Episcopal Church) din Astoria, 27th Ave. colţ cu 14th Street Subway Q sau N la staţia Astoria Boulevard, Bus Q 18
                                                             PROGRAM

• Protocolul deschiderii Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Preşedintele Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă 
• Ing. Cristian F. Pascu, Preşedintele Societăţii Române Creştine “Dorul” (înfiinţată 1903), New York 
• Deşteaptă-te române de Andrei Mureşanu Moderator: Prof. Mariana Terra Dr. Marian NENCESCU Scriitor, ziarist, editor, cercetător la Institutul de Filosofie Al Academiei Române
• Cuza Vodă în viaţă şi în legendă: „Un om mare văzut de un om mic” Prof. Dr. Doru Tsaganea, Profesor de matematică la Metropolitan College of New York 
• Unificarea Principatelor Române în contextul luptei popoarelor europene pentru crearea statelor naţionale Prof. Valentina Ciaprazi Scriitoare, Profesoară de limbă şi literatură franceză, LaGuardia College, New York 
• Rolul lui Napoleon al III-lea în înfăptuirea Unirii de la 24 ianuarie 1859 Pr. Prof. Dr. Theodor Damian Scriitor; Profesor de filosofie şi etică la Metropolitan College of New York; Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York 
• Mărturii ale implicării Bisericii Ortodoxe Române în lupta românilor pentru unitate naţională
• Recital de poezie dedicat evenimentului Hora Unirii 
• Recepţie

www.romanian-institute-ny.org

Informaţie furnizată de către scriitoarea Angela Monica JUCAN

Iohannis ignoră Unirea Principatelor. Pe 24 ianuarie ia ”lumină” de la Consiliul Europei din Strasbourg

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, astăzi că Administraţia Prezidenţială va fi prezentă “la nivel de consilier prezidenţial şi consilier de stat” la toate manifestările dedicate Unirii Principatelor, pe 24 ianuarie.

Purtătorul de cuvânt a precizat că preşedintele Klaus Iohannis va fi prezent pe 23 ianuarie, la ora 18,00, la Muzeul Naţional Cotroceni, la manifestarea “Locuri şi sunete ale Micii Uniri”, un eveniment dedicat împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor.

În zilele de 24 și 25 ianuarie Klaus Iohannis nu va fi în țară. Mădălina Dobrovolschi a anunțat că Preşedintele va fi prezent la Strasbourg, unde va susţine un discurs în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi va avea întrevederi cu secretarul general al CoE, precum şi cu alţi oficiali.

                                                                 NapocaNews

Unirea Principatelor ne găseşte mai dezbinaţi ca oricînd

Actul de unificare a românilor din cele două provincii, Moldova şi Ţara Românească, a avut loc într-un context internaţional foarte complex. Deteriorarea relaţiilor externe existente între cele două imperii – rusesc şi turcesc – a dus la ocuparea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, de către ruşi. Această situaţie a adîncit criza externă. Celelalte puteri europene, precum Austria, au avut o poziţie fermă în apărarea intereselor în zona de Sud-Est, teritoriu ameninţat a fi controlat de Rusia sub aspect comercial (în special asupra Dunării de Jos). Deşi Conferinţa de Pace de la Viena nu a reuşit să pună capăt litigiilor, puterile occidentale au luat decizii importante referitoare la viitorul Principatelor Române. În acest sens, ele au desfiinţat protectoratul Rusiei, au respins pretenţiile otomane la suzeranitate şi au confirmat autonomia Moldovei şi a Ţării Româneşti, mergînd pînă la propunerea de a se redacta o nouă Cartă a Drepturilor. Negocierile ulterioare i-au adus pe aliaţii occidentali şi pe ruşi la masa tratativelor de pace la Paris, în 1856, unde s-a semnat Tratatul care punea capăt războiului. Deşi erau, încă, sub suzeranitatea Imperiului otoman, Principatele Române au beneficiat de protectorat din partea marilor puteri, care interziceau imixtiunea oricărei ţări în problemele interne ale acestora. Toate statele semnatare, inclusiv Turcia, au recunoscut independenţa Principatelor Române, dreptul fiecăruia de a avea o armată naţională, de a emite legi şi de a face comerţ liber cu alte ţări. Ele au creat o comisie specială de anchetă, care s-a deplasat la Bucureşti pentru a strînge informaţii şi a face recomandări asupra noii forme de guvernămînt a Ţărilor Române. S-a hotărît şi crearea unei Adunări Consultative speciale, ad-hoc, în fiecare Principat, cu misiunea de a face cunoscută comisiei părerea publică asupra tuturor problemelor importante.

Cedarea sudului Basarabiei de către Rusia a sporit tensiunile deja existente în relaţiile ruso-române. Să ne amintim că nici moldovenii şi nici muntenii nu se împăcaseră, niciodată, cu anexarea acestui străbun teritoriu românesc în anul 1812. Intelectualitatea românească a fost pe deplin conştientă de rusificarea neîntreruptă la care au fost supuse Biserica Ortodoxă, învăţămîntul şi viaţa culturală de către un regim autoritar, dar ea nu a dispus de mijloace pentru a pune capăt acestui proces de asimilare. În urma Unirii şi a Independenţei Principatelor Române, Basarabia a devenit mărul discordiei în calea relaţiilor normale dintre România şi Rusia. Campania electorală desfăşurată în Moldova, în perioada 5-17 ianuarie 1859, a dus la alegerea unei Adunări favorabile Unirii, prin victoria colonelului Alexandru Ioan Cuza. Chiar dacă în Ţara Românească Adunarea a fost dominată de conservatori, care erau puternic scindaţi, deputaţii de aici au hotărît să-şi declare sprijinul faţă de Unire prin alegerea ca domnitor a lui Cuza. Votul de la 24 ianuarie 1859, din Bucureşti, în favoarea acestuia a fost unanim, astfel încît românii au realizat Unirea, de facto, prin propriile forţe şi prin respectarea Convenţiei de la Paris. Deşi Austria şi Turcia au ridicat obiecţii – pe ansamblu, puterile occidentale, influenţate de Napoleon al III-lea, au votat la lucrările Conferinţei de la Paris, desfăşurate la 26 august – 7 septembrie 1859, pentru acceptarea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, recunoscînd, astfel, că avîntul Unirii celor două Ţări Române era de nestăvilit. Termenul de România, care era deja folosit în mod neoficial cu referire la un stat unitar, situat între Marea Neagră şi Munţii Carpaţi, a devenit, acum, numele curent al Principatelor Unite şi a fost folosit în documentele oficiale ale ţării. Răspunzînd, într-un adevărat jurămînt de credinţă dat Poporului, Domnitorul ales a declarat: „Jur în faţa Ţării că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite că, în toată domnia mea, voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate şi că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele şi fericirea Naţiei Române”. Într-adevăr, el a răspuns cu demnitate la toate problemele de politică internă şi internaţională a României, punîndu-şi în evidenţă marea personalitate, spiritul de dăruire pentru apărarea cauzei poporului nostru, a idealurilor de a trăi într-o patrie liberă, unitară şi independentă. Prioritatea Domnitorului a fost Armata, prin unificarea ei, adoptarea Codului Penal, dezvoltarea armelor existente (cavalerie, artilerie, infanterie) şi constituirea armei tehnice de geniu pentru formarea specialităţilor militare necesare armatei şi societăţii (îndeosebi comunicaţiile terestre). De asemenea, el a adoptat Legea pentru organizarea puterii armate, Legea recrutărilor şi a Regulamentul pentru instruirea gloatelor şi formării cadrelor militare, instituirea decoraţiei „Ordinul Unirii”, cu deviza Armatei Române „Onor şi Patrie”, precum Drapelul Naţional. Numai astfel a fost în stare Armata României să răspundă intereselor şi idealurilor naţionale, în ciuda precarităţii resurselor financiare de care dispunea tînărul stat şi a temerilor manifestate de marile puteri. Acestui mare Domnitor, românii îi datorează adîncă recunoştinţă şi pentru reformele sale în domeniul Bisericii, administraţiei, pentru introducerea alfabetului latin, ridicarea ţăranului din starea de iobag la cea de proprietar şi cetăţean, pentru învăţămînt, C.E.C., recensămîntul pentru organizarea localităţilor rurale şi stabilirea numelui de familie, democratizarea societăţii române, înălţarea demnităţii Neamului şi a Ţării în deplină concordanţă cu statele occidentale. Astăzi, sărbătoarea Unirii Principatelor ne găseşte, din păcate, mai dezbinaţi ca oricînd.

MARCELINA PĂTRAŞCU

Lector univ. dr. în Istorie

Ziua Unirii Principatelor Române în Baia Mare

În holul Palatului Administrativ va avea loc mâine, joi, 24 ianuarie a.c., de la ora 11.00, o manifestare cultural-artistică dedicată sărbătoririi Unirii Principatelor Române. După primirea oficialităţilor judeţene şi locale, se va proceda la intonarea Imnul Naţional al României de către profesorara Cristina Bodea, împreună cu Fanfara Municipală Millenium Band, condusă de Florian Mătăsaru. Despre semnificaţia istorică a Unirii celor două Principate Române va vorbi dr. Viorel Rusu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. Expoziţia realizată în holul instituţiei va fi prezentată de către profesorul Ioan Botiş. Vor prezenta alocuţiuni cu privire la importanţa acestei zile prefectul Sorin Rednic, preşedintele Consiliului Judeţăean, Zamfir Ciceu, şi primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Programul cultural artistic va fi susţinut de către Fanfara Municipală "Millenium Band", corul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi "Pintea Vitezul" şi copiii din trupa "Magic Team". Manifestarea se va încheia cu prinderea participanţilor în tradiţionala Horă a Unirii.

                                                          Dan BUCĂ, purtător de cuvânt

Semnificaţii istorice pentru ziua de 24 ianuarie 2013

În 1859, Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-a pronunţat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizând astfel unirea Ţării Româneşti cu Moldova. Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie-25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două Principate. Pe 4 decembrie 1861 Poarta recunoaşte Unirea pe durata domniei lui Cuza.

1458 - Matei Corvin este ales rege al Ungariei.

1712 - S-a născut Frederic al II-lea, supranumit "cel Mare", rege al Prusiei, din dinastia Hohenzolern (1740-1786);

1732 - S-a născut scriitorul şi dramaturgul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, autorul unor texte de teatru, dintre care două s-au bucurat de o mare popularitate: "Bărbierul din Sevilla" şi "Nunta lui Figaro".

1849 - S-a născut Badea Cârţan, ţăran român, celebru pentru călătoria sa pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. (m.7 august 1911)

1889 - S-a născut scriitorul Victor Eftimiu ("Înşir'te, mărgărite") (m. 27 noiembrie 1972)

1905 - S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic. A avut o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală în registrul comic (m. 14 februarie 1970)

1905 - A încetat din viaţă publicistul şi omul politic Nicolae Ionescu, membru fondator al Societăţii Academice Române şi vicepreşedinte al Academiei Române (n. 1820)

1906 - S-a născut sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române (m. 8 august 1982)

1920 - A încetat din viaţă pictorul Amedeo Modigliani.

1921 - S-a născut regizoarea Sorana Coroamă - Stanca, creatoare a numeroase spectacole la Iaşi, Bucureşti, Cluj, precum şi la Televiziunea Română (d. 2007)

1932 - S-a născut actorul Silviu Stănculescu, (m. 22-23 octombrie 1998)

1965 - A încetat din viaţă Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1953 (n. 30 noiembrie 1874).

1986 - A încetat din viaţă regizorul Vicente Minelli.

1990 - Ion Raţiu, preşedintele fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL), a revenit în România după 50 de ani de exil.

2006 - A încetat din viaţă istoricul ieşean Gheorghe Platon, membru titular al Academiei Române. A colaborat la ("Domeniul feudal în Moldova în preajma Revoluţiei de la 1848", "Lupta românilor pentru unitate naţională. Ecouri în presa europeană", "Cum s-a înfăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei dezvoltării" (în colab.), "Unirea Principatelor Române", "De la formarea naţiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie modernă" (6 volume) şi a colaborat la "Tratatul de Istorie a Românilor". (n. 26 februarie 1926)

2006 - A încetat din viaţă scriitoarea Marta Cozmin (Pop), autoare de literatură pentru copii şi dramaturg ("Croitorul de poveşti", "Teatrul a murit. Trăiască teatrul")

2006 - A încetat din viaţă actorul Chris Penn, fratele mai mic al celebrului Sean Penn ("Mullholland Falls", "Poliţişti fără maniere", "Afacere de familie").

2010  - A murit regizorul de teatru şi film Horea Popescu, cunoscut pentru pelicule devenite clasice precum "Cuibul de viespi" şi "Moartea unui artist"