Ziua Limbii Române, ziua românilor de pretutindeni!

Ziua Limbii Române, sărbătorită, anual, începând din 31 august 2013, este marcată de autoritățile și instituțiile publice, de asociațiile culturale și alte instituții românești din țară și din diaspora prin organizarea unor manifestări cultural-educative.

La Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” Slatina, a început deja derularea acestor manifestări, Liga Scriitorilor „Eugen Ionescu”, filiala Olt, desfășurând, în data de 23 august, o activitate pentru marcarea Zilei Limbii Române, printr-o dublă lansare de carte și o expoziție de tablouri ale poetului Nely Vieru din Corabia, care a lansat și la Slatina, cu această ocazie, volumul de versuri ” Doar frunze”, lansat anterior, la Biblioteca Metropolitană din București.

A doua lansare de carte a fost a cunoscutului epigramist oltean Nicolae Topor, cu volumul de epigrame „Cu traista-n băț „.

Președintele Ligii Scriitorilor „Eugen Ionescu”, filiala Olt, scriitoarea și jurnalista Ștefania Marineanu, a subliniat importanța Zilei Limbii Române, iar poeții Marin Rada și Cecilia Tatiana Simionescu au recitat versuri din creația proprie dedicate Limbii române. Fiecare dintre participanți a luat cuvântul referitor la formarea Limbii române, a importanței sale ca element esențial în menținerea  identității naționale.

Prof. Ștefania  Marineanu

Ziua Limbii Române

                                                 de Gheorghe Pârja

Astăzi este 31 august 2024. Ziua Limbii Române pe cele două maluri ale Prutului. Cine își mai aduce aminte de revoluția lingvistică de la Chișinău, de acum trei decenii și jumătate? După cum vedeți, eu nu am uitat. Datoria este să însemnăm timpul cu evenimente care au marcat istoria recentă. Cine a cunoscut, în detaliu, care a fost zbaterea și riscul unor intelectuali basarabeni pentru Limba Română în Basarabia le prezintă firescul onor. Am avut șansa să mă întâlnesc, și să facem o instituție a prieteniei, cu un curajos basarabean, un mare admirator al vechimii Maramureșului, Vlad Pohilă, lingvist, scriitor, jurnalist. L-am admirat deoarece a avut molecula riscului pentru Limba Română în Basarabia. Din păcate, acum patru ani, prematur, s-a săvârșit din viață. A avut curaj pentru Limba Română în Basarabia când totul era în cumpănă. A editat împreună cu scriitorul Ion Druță, ziarul cu grafie latină „Gândul”, tipărit la Riga. A fost un semnal pentru schimbarea în bine.

A participat la Revoluția alfabetului latin. Evident, nu a fost singur. Avem șirul devotat de mari intelectuali, de la Nicolae Dabija, la Mihai Cimpoi, de la Alexandru Bantoș, la Arcadie Suceveanu. Alături, stă oastea îndrăzneață de academicieni, scriitori, artiști plastici, compozitori. Cei care au ridicat Basarabia în spirit românesc au fost intelectuali proveniți de la țară. Asta mi-a spus-o criticul literar Mihai Cimpoi. În peste treizeci de ani, am avut răgazul să le cunosc dârzenia și curajul de a spune că Limba Română este patria lor. A noastră. Trebuie să știm că Limba Română în Basarabia a constituit obiectul unui experiment fără precedent. Prin voință politică a fost denaturată, s-a voit ruperea ei din cadrul natural. Și totuși a rezistat. A fost nevoie de o investiție enormă, de o conștiință națională unică în această parte de lume. A primit lovituri grele, și continuă să le primească. Forța unui imperiu nu a reușit să zdrobească o limbă vorbită de patru milioane de oameni.

Încă mai are parte de bătălii surde. Cunoscând suficient de bine starea de spirit a românilor de dincolo de Prut, spun că orice articol, orice manifestare în numele Limbii Române este o cărămidă pentru conștiința unei victorii. Îmi aduc aminte de acei o sută de mii de basarabeni, când în 27 august 1989, au cerut, lângă statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat și revenirea la grafie latină. Peste câteva zile, pe 31 august, Sovietul Suprem al Republicii – Parlamentul – a votat legile care îndeplineau aceste cerințe. Istoria sărbătoririi Limbii Române începe cu procesul de desprindere a Basarabiei de Uniunea Sovietică și emanciparea poporului din dreapta Prutului. Regretatul prieten Vlad Pohilă îmi spunea, la lansarea cărții mele „Ochii Basarabiei,” apărută prin grija dr. Teodor Ardelean, la instituția pe care o conduce: „Eu cred că cea mai intimă sărbătoare, cu adevărat, după Paște și Crăciun, pentru mine este 31 august, Ziua Limbii Române. Nu uitați, frați români din dreapta Prutului, este sărbătoarea noastră!”

De drept, de câțiva ani, Limba Română se cinstește, ca sărbătoare, pe cele două maluri ale Prutului. Nu știu cine își aduce aminte astăzi, în România, de acest eveniment. Neobositul actor Claudiu Pintican, directorul Teatrului independent Ararat, omagiază Limba Română în stil propriu, adunând în jurul lui intelectuali băimăreni. Așa, Maramureșul nu uită Sărbătoarea. Cu un prilej, la Chișinău, de Ziua Limbii Române, l-am întrebat pe academicianul, scriitorul Nicolae Dabija, un jertfitor pentru limba lui Eminescu: „Nicolae, ce limbă vorbește Dumnezeu?” Mi-a răspuns fără să stea prea mult pe gânduri: „Cel de Sus vorbește o limbă corectă.”

Adică să ascultăm Vocea Unică, spre binele identității noastre. Zău, nu vă fie teamă de noi înșine! Într-un fel sau altul, prin vreme, tot la noi vom ajunge. Cred în puterea acestei limbi europene, luminată de Eminescu. Și nu uitați, astăzi este Ziua Limbii Române, pe cele două maluri ale Prutului. Și să nu uităm că anul trecut Parlamentul Republicii Moldova în data de 13 martie, a hotărât că limba moldovenească nu există, iar Limba Română este limba oficială peste Prut. S-a înlocuit glotonimul limba moldovenească, cu Limba Română în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituție. În data de 22 martie, 2023, doamna Maia Sandu, președinta Republicii, a promulgat legea. Așa s-a făcut dreptate în istorie. S-a împlinit dorința celor o sută de mii de basarabeni care în urmă cu 35 de ani cereau, în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat. Acum este.

Ziua Limbii Române, sărbătorită de scriitorii mureșeni

Scriitorii Al. Florin Țene, Ligya Diaconescu și Corneliu Leu au propus legistativului românesc fixarea unei zile naționale pentru sărbătorirea Limbii Române. Astfel, prin Legea 53 din 2013 are loc instituirea zilei de 31 august ca Ziua Națională a Limbii Române.

Limba Română este sărbătorită în Republica Moldova încă din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi, se organizează în fiecare an, la Bucureşti, pe treptele Teatrului Naţional, „Concertul Limbii Române”. Legea a fost votată de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților în ședința din 19 februarie 2013 și a fost promulgată la 13 martie, fiind publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

În acest an, Societatea Cultural – Patriotică, ,,Avram Iancu” – filiala Mureș, Liga Scriitorilor Români – Filiala Mureș și Cenaclul literar „Aurel Filimon”, Târgu-Mureș organizează miercuri, 28 august 2024, ora 17, la „Casa Iancului” Târgu-Mureș, Str. Avram Iancu, nr. 23, SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A LIMBII ROMÂNE.

Evenimentul se va desfășura după următorul program :

I. Cuvântul de deschidere susținut de Jr. Ioan Berța – Președintele Societății Cultural-Patriotice ,,Avram Iancu”- Filiala Mureș.

II. Prezentarea volumului „Limba noastră cea bătrână” de Mircea Dorin Istrate.

III. Sesiune de recitări – pe tema limbii române- din creațiile proprii sau ale unor autori consacrați (la alegere).

„A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are!”- constata atât de frumos – Nichita Stănescu.

A organiza un eveniment dedicat limbi române este o onoare și un privilegiu, pe care dorim să îl împărtășim cu toți târgumureșenii care iubesc poezia și apreciază inestimabilul tezaur al „limbii noastre cea bătrâne”.

 

Liliana Moldovan

Președinta filialei Mureș a Ligii Scriitorilor

Ziua Limbii Române

 

                                                                                de Gheorghe Pârja

Astăzi este 31 august 2023. Ziua Limbii Române pe cele două maluri ale Prutului. Cine își aduce aminte de revoluția lingvistică de la Chișinău, de acum trei decenii și patru ani? După cum vedeți, eu nu am uitat. Datoria este să însemnăm timpul cu evenimente care au marcat istoria recentă. Cine a cunoscut, în detaliu, care a fost zbaterea și riscul unor intelectuali basarabeni pentru Limba Română în Basarabia le prezintă firescul onor. Am avut șansa să mă întâlnesc, și să facem o instituție a prieteniei, cu un curajos basarabean, un mare admirator al vechimii Maramureșului, Vlad Pohilă, lingvist, scriitor, jurnalist. L-am admirat deoarece a avut molecula riscului pentru Limba Română în Basarabia. Din păcate, acum trei ani, prematur, s-a săvârșit din viață. A avut curaj pentru Limba Română în Basarabia când totul era în cumpănă.

A participat la Revoluția alfabetului latin. Evident, nu a fost singur. Avem șirul devotat de mari intelectuali, de la Nicolae Dabija, la Mihai Cimpoi, de la Alexandru Bantoș, la Arcadie Suceveanu. Alături stă oastea îndrăzneață de academicieni, scriitori, artiști plastici, compozitori. Cei care au ridicat Basarabia în spirit românesc au fost intelectuali proveniți de la țară. Asta mi-a spus-o criticul literar Mihai Cimpoi. În peste treizeci de ani, am avut răgazul să le cunosc dârzenia și curajul de a spune că Limba Română este patria lor. A noastră. Trebuie să știm că Limba Română în Basarabia a constituit obiectul unui experiment fără precedent. Prin voință politică a fost denaturată, s-a voit ruperea ei din cadrul natural. Și totuși a rezistat. A fost nevoie de o investiție enormă, de o conștiință națională unică în această parte de lume. A primit lovituri grele, și continuă să le primească. Forța unui imperiu nu a reușit să zdrobească o limbă vorbită de patru milioane de oameni.

Încă mai are parte de bătălii surde. Cunoscând suficient de bine starea de spirit a românilor de dincolo de Prut, spun că orice articol, orice manifestare în numele Limbii Române este o cărămidă pentru conștiința unei victorii. Îmi aduc aminte de acei o sută de mii de basarabeni, când în 27 august 1989, au cerut, lângă statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat și revenirea la grafie latină. Peste câteva zile, pe 31 august, Sovietul Suprem al Republicii – Parlamentul – a votat legile care îndeplineau aceste cerințe. Istoria sărbătoririi Limbii Române începe cu procesul de desprindere a Basarabiei de Uniunea Sovietică și emanciparea poporului din dreapta Prutului. Regretatul prieten Vlad Pohilă îmi spunea, la lansarea cărții mele „Ochii Basarabiei,” apărută prin grija dr. Teodor Ardelean, la instituția pe care o conduce: „Eu cred că cea mai intimă sărbătoare, cu adevărat, după Paște și Crăciun, pentru mine este 31 august, Ziua Limbii Române. Nu uitați, frați români din dreapta Prutului, este sărbătoarea noastră!”

De drept, de câțiva ani, Limba Română se cinstește, ca sărbătoare, pe cele două maluri ale Prutului. Nu știu cine își aduce aminte astăzi, în România, de acest eveniment. Neobositul actor Claudiu Pintican, directorul Teatrului independent Ararat, omagiază astăzi Limba Română în stil propriu, adunând în jurul lui un grup de intelectuali băimăreni. Așa, Maramureșul nu a uitat Sărbătoarea. Cu un prilej, la Chișinău, de Ziua Limbii Române, l-am întrebat pe academicianul Nicolae Dabija, un jertfitor pentru limba lui Eminescu: „Nicolae, ce limbă vorbește Dumnezeu?” Mi-a răspuns fără să stea prea mult pe gânduri: „Cel de Sus vorbește o limbă corectă.”

Adică să ascultăm Vocea Unică, spre binele identității noastre. Zău, nu vă fie teamă de noi înșine! Într-un fel sau altul, prin vreme, tot la noi vom ajunge. Cred în puterea acestei limbi europene luminată de Eminescu. Și nu uitați, astăzi este Ziua Limbii Române, pe cele două maluri ale Prutului. Și să nu uităm că anul acesta Parlamentul Republicii Moldova, în data de 13 martie, a hotărât că limba moldovenească nu există, iar Limba Română este limba oficială peste Prut. S-a înlocuit glotonimul limba moldovenească cu Limba Română în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituție. În data de 22 martie, 2023, doamna Maia Sandu, președinta Republicii, a promulgat legea. Așa s-a făcut dreptate în istorie. S-a împlinit dorința celor o sută de mii de basarabeni care în urmă cu 34 de ani cereau, în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat. Acum este.

31 august - Ziua Limbii Române

 

Corăbii de cuvinte

 

Motto: „ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii…” (Lucian Blaga)

 

Corăbiile de cuvinte, încărunţind, lângă o vâslă

mut, ca o lebădă, poetul stă rezemat de umbra lunii

pe mine mă tot latră iarba şi întunericul de pâslă

iar, prin Abecedarul limbii mă-nţeapă viespea raţiunii.

 

Când zeii ospătează vifor, la-ncrucişare de destine

flotilele de cărăbuşi, plecate să se-ngroape-n verde

mai trag o brazdă prin cuvinte, înnobilând cum se cuvine,

imperiile de cenuşă, limba rănită peste verbe.

 

Când poezia şi poetul devin o osie de lemn

în Lancrăm scutură cireşii, iar florile-şi usucă vlaga,

când eu mă trag cu el pe roată şi bate clopotul, e semn

că-mi va seca din ochi cerneala, la curtea dorului de Blaga.

 

                                                               Gelu Dragoş

Ziua Limbii Române sărbătorită la Râmnicu Vâlcea. In memoriam Ligya Diaconescu!

 31 august 2021! Râmnicu Vâlcea

Mulțumesc Râmnicu Vâlcea, pentru invitația la evenimentul dedicat ZILEI LIMBII ROMÂNE și IN MEMORIAM - Doamnei Limbii Române, renumita și valoroasa scriitoare Ligya DIACONESCU.

Mulțumesc pentru invitație Andrada Victoria Diaconescu!

Repet ce am rostit în cadrul festiv: ,,Ligya Diaconescu a iubit Maramureșul și maramureșeni. Dar și maramureșenii au iubit-o și au apreciat-o. Dovada clară este prezența mea aici, în Sala de conferințe, a Bibliotecii Județene ,,Antim Ivireanul", Vâlcea. Și prin mine a ajuns mesajul pr. Radu Botiș, prof. Gelu Dragoș, poet popular Nelu Danci, poet popular Marița Grigor sau Bianca Georgiana Bele, Emil I. Bozga și Florin Dragomir - doar câteva personalități ale literaturii contemporane, care au fost publicați în Antologia StarPress, Vâlcea, coord. Ligya Diaconescu".

Mulțumesc pentru imensa prietenie Zenovia Zamfir și Silvia Giurgiu. Mulțumesc Mihai Sima și Camelia Florescu. Mulțumesc Gheorghe Cărbunescu și pr. Nicolae State-Bușiță. Mulțumesc dragii mei Mariana și Ovidiu Popa (BV). Mulțumesc editor Puiu Răducan, director Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olănești, pentru clipele de frumos și bucurie sufletească prilejuite de întâlnirea ,,face to face", după atâția ani de prietenie virtuală. Doamne ajută!

*********

Și pentru că o bucurie nu vine niciodată singură, haideți să vă mai dau o veste bună ... că doar e Ziua Limbii Române, nu-i așa? Vreți? Cum să nu! Buna și draga poetă, prof. Violeta Bobocea, a finalizat prefața volumului 5, din proiectul nostru literar Antologie de texte. Recenzii de cărți personalități ale literaturii contemporane. Sincerus verba. Nici nu am cuvinte să îi pot mulțumi. Oricât aș vrea să adun mulțumirile în câteva vorbe, nu pot spune decât simplul, dar din suflet, mulțumesc! Mulțumesc Violeta Bobocea! Trăiască limba română!

VASILE BELE

31 august - ZIUA LIMBII ROMÂNE

 https://www.youtube.com/watch?v=9eUFKyojC44

Sărbătorirea Zilei Limbii Române la Cluj-Napoca de către Primăria Cluj Napoca

Clujenii și și turiștii aflați în municipiul de pe Someș sunt așteptați, luni, 31 august 2020, să participe la manifestările dedicate Zilei Limbii Române. Evenimentul organizat de Primăria Cluj, sub coordonarea scriitorului dr. Ionuț Țene, va avea loc începând cu ora 15.00, pe platoul pietonal din faţa clădirii Casino – Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, Cu această ocazie, vor susţine conferinţe despre limba română cunoscuții scriitori: Horia Bădescu, Vasile Igna şi Adrian Popescu. Iar actori  Teatrului Naţional din Cluj-Napoca vor recita din lirica română contemporană.

Ziua Limbii Române a fost instituită prin Legea nr. 53/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013. În actul normativ se arată printre altele că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.

În această zi este indicat să se  arboreze drapelul naţional iar societăţile de radio şi televiziune pot să preia în emisiunile lor aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

                                                                                                            GDL

ZIUA LIMBII ROMÂNE - ONEȘTI 2019

RESTANȚIER sunt, RESTANȚIER voi fi! Și aș rămâne așa, dacă nu aș scrie... dar uite că scriu, din drag pentru tine LIMBĂ ROMÂNĂ - pe care, încă, te mai avem sfințită. Scriu din drag pentru tine frumoasă BIBLIOTECĂ MUNICIPALĂ ,,RADU ROSETTI", ONEȘTI (BC) - gândindu-mă, cât de mândru, de fain, de sensibil, am fost primiți în acest lăcaș al cărții. Scriu, din drag pentru tine ZIUA LIMBII ROMÂNE, dorind tuturor celor care vorbesc și simt românește MULȚI ANI! La mulți ani popor vorbitor de limbă românească! BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ,,RADU ROSETTI", ONEȘTI (BACĂU), anul Domnului 2019, în contextul sărbătoririi Anului Omagial al Satului Românesc (2019 fiind declarat de către Patriarhia Ortodoxă - anul satului românesc) - GAZDA noastră. ,,Multumim gazdă de casă/ Pentru cinstea ta aleasă", zic două versuri moroșenești (dar nu numai!), ce se potrivesc perfect contextului literar, la care am fost martor, trăind emoția la intensitatea maximă. Aș suferi dacă nu aș scrie despre toate acestea, chiar dacă o fac, e adevarat, cu o anumită întârziere! Iertare celor care stiu că așteaptă și de la mine ,,un punct de vedere!". Multumesc mult pentru înțelegere! Gazda, Biblioteca Municipală ,,Radu Rosetti", ne-a primit și ne-a dăruit căldură ... Am găsit, aici, prieteni devotați, cărora, cu recunoștință, TREBUIE să vă MULȚUMESC! Ospitalitatea de care ne-am bucurat, aici, la bibliotecă, una de înaltă ținută, nu vine ,,de ici, de colo", ci din profesionalism, din dragoste sinceră, din respect pentru cei din jur. Cred, că doar cei cu suflet mare, pot dărui asemenea momente sau clipe. Am găsit aici, oameni minunați, oameni care pun suflet în ceea ce fac, oameni care ,,sfințesc și iubesc locul", oameni pentru care cuvântul de căpătâi, net detașat în fața altora, este cuvântul CARTE. ,,Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!", zice o vorbă românească, dar din prea-multul-respect datorat, îmi permit să mai adaug, cu de la mine putere, ,,Carte frumoasă cinste cui te cinstește!". FELICITĂRI - BIBLIOTECII MUNICIPALE ,,RADU ROSETTI", ONEȘTI, și mă bucur că o parte din sufletul meu, pus în cărți și reviste, evident, a ajuns și pe rafturile din această sfințită bibliotecă, alături de alte și alte cărți (cum este normal), cu autograf și dedicație. Mulțumesc prof. MARIANA BENDOU, organizatorul evenimentului! Mulțumesc revista ANOTIMPURILE EXPRESIA IDEII! MULȚUMESC bună prietenă de la RADIO ROMÂNIA INTERNAȚIONAL - NICOLETA DANDU-FLORESCU, pentru că ne-ai fost alături în acest eveniment cultural. Mulțumesc prof. LILIANA ROIBU, pentru invitația de a fi la acest eveniment al limbii noastre strămoșești! Am întâlnit aici oameni minunați - prof. MIHAELA GUDANA (GHIDICENI). Ne-am revăzut cu poeta IONICA BRANDABUR! Ce să mai zic! Să ne trăiești frumoasă limbă românească! Salutări din acest colț de țară ... (va continua)

VASILE BELE

Semnificaţii istorice pentru data de 31 august

2011 - Ziua Limbii Române se celebrează din 1989, în Republica Moldova, odată cu revenirea la scrierea în grafie latină, anul acesta ea se celebrează şi în România

1811 - S-a născut Theophile Gautier, poet, prozator şi critic literar, precursor al parnasianismului (poezii: “Emailuri şi camee”, proză: “Căpitanul Fracasse”) (m. 23 octombrie 1872).

1821 - S-a născut Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (m. 8 septembrie 1894).

1848 - Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

1867 - A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez, precursor al simbolismului şi modernismului; unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă” (n. 9 aprilie 1821).

1868 - A murit istoricul şi filologul Dimitrie Cozacovici, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1790).

1914 - S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate Centrul român de studii de la Paris (1949) (m. 11 decembrie 1989).

1927 - S-a născut prozatorul Radu Petrescu: “Catalogul mişcărilor mele zilnice” (m. 30 ianuarie 1982).

1927 - S-a născut poetul Dan Deşliu: „Lazăr de la Rusca”, „Minerii din Maramureş”(m. 4 septembrie 1992).

1928 - S-a născut James Coburn, cunoscut actor de film (Premiul Oscar, în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru prestaţia din filmul „Affliction”) (m. 18 noiembrie 2002).

1963 - A fost instalat "telefonul roşu" (legătură directă) între Washington şi Moscova. Acordul a fost semnat, la Geneva, la data de 20 iunie 1963

1963 - A murit Georges Braque, pictor, sculptor, gravor francez (n. 13 mai 1882)

1967 - A murit scriitorul rus Ilia Ehrenburg (n. 27 ianuarie 1891)

1973 - A murit actorul şi regizorul John Ford; filmele western realizate de el au devenit modele ale genului: “Diligenţa”, “Omul liniştit”, “Fructele mâniei” (n. 1 februarie 1894)

1975 - A murit Raoul Bossy, istoric, diplomat, memorialist, autor al unor studii despre istoria diplomaţiei româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; s-a stabilit în Elveţia după ce, în 1948, autorităţile comuniste i-au retras cetăţenia română (n. 31 octombrie 1894)

1997 - Prinţesa de Wales, Lady Diana şi prietenul său, Dodi al Fayed, şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină la Paris

2002 - A încetat din viaţă Lionel Hampton, pianist, baterist şi solist vocal de jazz. În 1985 a fost desemnat „ambasador al muzicii” Statelor Unite (n.20 aprilie 1908)

2005 - A încetat din viaţă Sir Joseph Rotblat, unul dintre oamenii de ştiinţă recrutaţi să construiască bombele atomice care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. După război, Rotblat s-a implicat în campania împotriva armelor nucleare şi, în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Invitaţie literară pentru 31 august 2019, ora 11 la Muzeul "Mihai Codreanu" Iaşi de Ziua Limbii Române

Elena Mândru, preşedintele LSR, filiala Iaşi-Moldova

La mulți ani românilor de pretutindeni care vorbesc sau cinstesc Limba Română!

Romanian Global News transmite „La mulți Ani!" tuturor românilor care nu și-au uitat limba strămoșească. De la Volohii din Ucraina până la aromânii din Pind și de la românii de le Est de Bug până la istroromânii din Croația trecând prin Serbia, Albania, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Basarabia și în toată diaspora românească din Occident dar și din statele fostei URSS, cele circa 12 milioane de români aflați în afara frontierelor încearcă cu greutate și sacrificii să își păstreze limba mamei și a tatei, limba materna, limba română în cele patru dialecte ale sale, daco-român, aromân, meglenoromân și istroromân.

Nu în ultimul rând „La mulți ani!" românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș aflați sub presiunea unei agresiuni lingvistice continui și care cu greu își mai păstrează limba strămoșească.

În fiecare clipă Limba Română, Limba Neamului, curge lin în sufletele uneori pustiite de depărtare, alteori agresate de autorități ostile, încercând să rămână în eternitatea poporului român de pretutindeni!

Dumnezeu să ajute fiecare român, oriunde ar fi el, să-și păstreze Limba Română ca o Icoană a Neamului din care face parte.

                                                                                                     

Ziua Limbii Române

Ieri, am trecut Prutul, în drum spre Chişinău, şi am văzut cum apa merge spre împuţinare – priveliştea are o semnificaţie simbolică. Astăzi, 31 august, pe cele două maluri ale râului hotar, se cinsteşte sărbătoarea Limbii Române. Aşa că bunele noastre cuvinte nu ţin seama de ape învolburate ori de furtuni provocate de oameni. Deşi, nu de puţine ori, porţile vremurilor sunt extrem de tiranice. Uneori sunt atât de strâmte încât nici silabele nu se pot rosti în voie.

În Republica Moldova, sărbătoarea a început să fie celebrată din 1990, sub numele: ”Limba noastră cea română“. Noi, cei din dreapta Prutului, ne-am dumirit mai târziu, prin 2013, că sărbătoarea fraţilor basarabeni este şi sărbătoarea noastră. Că pentru limba noastră cea română au fost jertfe, a curs sânge, s-a îndurat gerul în siberii de gheaţă…

Limba Română în Basarabia a înviat miraculos deoarece au îndrăznit scriitorii să lumineze cuvintele. Între Prut şi Nistru, s-a rezistat prin cultură. Exista opresiunea unui alfabet străin asupra grafiei latine. Chestiunea alfabetului latin a prins viaţă prin publicarea, cu grafie latină, a revistei Glasul (1988), la ideea lui Ion Druţă. Primul număr s-a tipărit în Letonia. Pe 15 iunie 1989, sfidând cenzura, un număr al curajoasei reviste ”Literatură şi artă”, sub direcţia lui Nicolae Dabija, a fost tipărit cu grafie latină. A apărut şi îndreptarul lingvistului Vlad Pohilă: ”Să citim şi să scriem cu litere latine”. Multe au fost eforturile, cu riscurile care erau în preajmă!

Pe 27 august 1989, în Piaţa Centrală a Chişinăului, sute de mii de basarabeni au cerut autorităţilor ca limba oficială să fie româna, cu alfabetul latin. Pe 31 august, Parlamentul a fost nevoit să adopte cele două legi. În decembrie 2013, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis că Declaraţia de Independenţă, în care se află statutul limbii române, prevalează asupra textului Constituţiei. Şi în prezent, denumirea limbii de stat este subiect de dezbateri. Potrivit Academiei moldovene de Ştiinţe, limba de stat (oficială) în teritoriul dintre Prut şi Nistru este limba română, iar sintagma limba moldovenească poate fi echivalată cu limba română. Academia menţionează necesitatea funcţionării limbii de stat în Republica Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.

După cum se vede, în Basarabia, politicul se bate cu Academia şi cu o realitate istorică. Este nevoie să spunem, în fiecare an, că pe cele două maluri ale Prutului se vorbeşte limba lui Mihai Eminescu. Nu uităm că suntem în Anul Centenar, când cinstim o crucială voinţă a Basarabiei: Unirea cu Regatul României. De aceea, noi, cei din dreapta Prutului, este necesar să fim la Chişinău.

Celor care citesc, astăzi, aceste rânduri le spun că patru maramureşeni ne aflăm în Chişinău, la Salonul Internaţional de Carte BOOKFEST, unde vom celebra Centenarul prin litera tipărită. ANCI şi Editura băimăreană PROEMA, sub egida Ministerului de Externe al României, sunt la această manifestare a cărţii, de Ziua Limbii Române.

În urmă cu aproape două decenii, eram la Casa Limbii Române ”Nichita Stănescu“ din Chişinău. Se lansa un număr al revistei ”Limba Română“ dedicat Maramureşului. Legătura a fost făcută de universitarul Gheorghe Mihai Bârlea, pe atunci prefect al judeţului Maramureş, prin Alexandru Bantoş, directorul revistei, care ne-a primit cu cuvintele: ”Bine aţi venit în Basarabia, fraţi din Maramureşul rădăcinilor noastre”.

Mă aflu pentru a treia oară la sărbătoarea Limbii Române în Chişinău, alături de reprezentanţi ai Editura PROEMA (Alexandru Peterliceanu şi Terezia Filip) şi nu în ultimul rând cu Gheorghe Mihai Bârlea, cel care are solide legături culturale cu Basarabia. Îmi sună şi acum în memorie cuvintele academicianului Mihai Cimpoi: ”Umbra Maramureşului se întinde în mod august şi înfiinţător peste întreaga noastră istorie”.

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august

„La nord de Salonic, în Macedonia – grecească astăzi – pe malul drept al râului Vardar, se întinde regiunea Meglen sau Caragiova (“câmpie neagră”), cu văi atât de roditoare, încât produc până la trei recolte pe an. 

Între cele vreo 50 de sate bulgăreşti se găsesc câteva comune româneşti, orăşelul Nănta, cu 5000 locuitori şi şapte sate, Lugunţa (Lundzin), cu 3000 de locuitori şi Birislav în nord, Huma, Oşani, Liumniţa, Cupa şi Ţârnareca, precum şi trei sate cu populaţie mixtă româno-bulgară, Baroviţa, Coinsco şi Sirminina, toate în părţile muntoase dinspre răsărit. Ca şi aiurea, şi aici românii sunt aşezaţi cu deosebire în munţi, dintre care unul – de 2000 m – are numele curat românesc de Zona (= zână).

În aceste sate se vorbeşte dialectul megleno-român sau meglenit. (Între ele se găseşte şi un sat aromânesc, Livădz, cu o populaţie de 800 suflete, venită abia de vreo 150 de ani din părţile grămostene şi în care se vorbeşte încă dialect aromânesc. )

…

Numărul megleniţilor este de 12000 – 14000 de suflete.

În timpurile din urmă acest număr a mai scăzut, căci după războiul mondial, grecii, cărora le-a revenit Meglenul, îi persecută şi au aşezat printre ei colonişti greci din Asia Mică. De aceea o parte din megleniţi – vreo 3000–4000 – au emigrat (mai ales din Liumniţa şi Oşani, dar şi din Lugunţa, Cupa, Huma şi Ţârnareca) în Dobrogea nouă, unde sunt aşezati în câteva sate – în parte curat meglenite, în parte amestecaţi cu bulgari şi cu daco-români – între Turtucaia şi Silistra. Aceştia învăţând dacoromâneşte, îşi vor pierde, desigur, peste câteva generaţii, graiul.”

Limba Română - Sextil Puşcariu; Editura Minerva, Bucureşti, 1976

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=Despre+limba+romana

Cu respect,

Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Invitaţie literară - Ziua Limbii Române

Anul Centenarului  MARII UNIRI  1918  -2018 -

Lansarea Antologiei –„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ”-STARPRESS 2018 -          LIGYA DIACONESCU LANSĂRI și PREZENTĂRI DE CARTE: - MARIANA POPA –Brașov                                                                                                                              - MELANIA RUSU CARAGIOIU – Montreal,  Canada                                                                                                       - OLIMPIA SAVA – Galaţi, România - ADALBERT GYURIS – Augsburg, Germania - RODICA CALOTĂ – Tg. Jiu - FLORIN ROMAN – Arad - NADIA URIAN – Bistriţa - GEORGE FLIP – Montreal, Canada - TUDOSIA LAZAR – Galaţi - IONELA FLOOD – Londra, Marea Britanie -ALEXANDRU CETAȚEANU – Montreal , Canada - ELENA Buică –Toronto, Canada

-Înmanarea diplomelor de excelenţă STARPRESS şi a premiilor cocursurilor literare : STARPRESS & Ligii Scriitorilor Vâlceni

-Recitaluri, lecturi din creaţiile literare ale scriitorilor prezenţi

-Surprize pe acorduri muzicale, muzică uşoară, populară, pricesne, romanţe, chitară, dansuri populare etc, oferite de: Camelia Florescu, Gheorghe Cărbunescu, Adi Borcea,  Maria Brădean, Mihai Sima, Marin Mitroescu, Mariana Duţă şi ansamblul folcloric “Steluţe Brâncovene” condus de prof. Mioara Văduva

31 august - Ziua Limbii române

           Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române. Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. (Petre Ţuţea). Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. Manifestările naționale şi cele internaționale îşi propun să-i unească pe 31 august pe cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o comoară şi că limba română este patria mea, iar dacă vreţi să marcaţi acest eveniment, vorbiţi corect! Ziua Limbii Române este sărbătorită şi în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi, a fost organizat în fiecare an, la Bucureşti, pe treptele Teatrului Naţional, "Concertul Limbii Române".       Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.” Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea "Limba este însăţi floarea sufletului etnic al românimii." Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică.  Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă". Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

          Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una dintre cele şase limbi oficiale. De asemenea, româna este oficială sau administrativă în Uniunea Latină, organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una dintre limbile romanice şi în Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Limba română este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română. Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este învăţată ca limbă străină. Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri. Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunția intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică. Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară. Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinți au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc și graiul bănăţean. Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sârbi, dar şi de diversele mode ale timpului.  „Limba română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august 1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova. În timpul perioadei sovietice, populaţiei i se impusese să vorbească în limba moldovenească şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială limba moldovenească, dar în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română. Din 1994 o parte din poezia "Limba noastră" scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova. Poezia este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei.

            Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată / Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde / Într-un neam, ce fără veste / S-a trezit din somn de moarte / Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, / Doina dorurilor noastre, / Roi de fulgere, ce spintec / Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, / Când de vânt se mișcă vara; / În rostirea ei bătrânii / Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunză verde, / Zbuciumul din codrul veșnici, / Nistrul lin, ce-n valuri pierde / Ai luceferilor sfeșnici. Nu veți plânge-atunci amarnic, / Că vi-i limba prea săracă, / Și-ți vedea cât îi de darnic / Graiul țării noastre dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri;  Și citindu-le nșirate, / te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, / Să ne spiue-n hram și-acasă / Veșnicile adevăruri. Limba noastr-i limba sfântă, / Limba vechilor cazanii, / Care plâng și care cântă / Pe la vatra lor țăranii. Înviați-vă dar graiul, / Ruginit de multă vreme, / Ștergeți slinul, mucegaiul / Al uitării n care geme. Strângeți piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde - Și-ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Răsări-vă o comoară / În adâncuri înfundată, / Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Preot Ortodox Român ALEXEI MATEEVICI (1888-1917).

„REFLECȚII SUFLETEȘTI” - 2017

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

Scriitorii români de pretutindeni se pregătesc de marea sărbătoare ZIUA LIMBII ROMÂNE

Revista internațională STARPRESS , organizează, ca in fiecare an – sărbatorirea Zilei Limbii Române , într-un alt loc superb, de vis, la MONEASA-ARAD – hotelul PARC și hotelul LACUL LINIȘTIT, unde petalele creațiilor literare de pretutindeni vor răspandi un miros de neuitat, cu iz de talent românesc din întreaga lume , cuprinse într-un “florilegiu” cum îi place sa spună președintelui Ligii Scriitorilor Români – scriitorul Al. Florin Tene sa spună.

Sunt multe daruri moștenite de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului românesc, însă cel mai mare dar este limba națională în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumusețile locurilor natale și ale sufletului românesc.

Limba națională nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcțională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume și de-a cultiva comuniunea etnică în țară și pretutindeni, ca neam sau popor.

Sărbătoarea Limbii Române de la 31 august, promovată și susținută prin Legea nr. 53/2013 de Parlamentul României, are ca izvor de inspirație un moment crucial din istoria recentă a Republicii Moldova, din anul 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat și s-a revenit la grafia latină. Lupta pentru libertate se asocia atunci cu dreptul de vorbi și a scrie oficial în limba părinților și a bunicilor.

Această sărbătoare reprezintă un fericit prilej de a redescoperi împreună cu toată suflarea vorbitoare de limbă română din întreaga lume demnitatea și unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuși viu și purtător de multe lumini și binecuvântări, păstrate și cultivate în mod pașnic și smerit.

În viața și istoria poporului român, cultul și cultura s-au dezvoltat în simbioză, iar limba română a fost mereu liantul viu dintre credință, cuget și simțire.

De asemenea, limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăție multilingvistică și multiculturală.

La MONEASA vor sosi scriitori de pretutindeni și timp de 3 zile , 30 august – 1 septembrie 2017 , vor petrece clipe de neuitat în recitări de poezie, ascultarea povestilor minunate, create de români din întreaga lume, în măiestre cântece românești , în muzică și culoarea veselă a picturilor expuse cu aceasta ocazie , în voie bună și nu în ultimul rand, în prietenie.

Această sărbatoare, organizată de revista internațională STARPRESS – valcea-turism , în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, nu ar fi fost posibiă făra sprijinul “amfitrionului ” – inimosului scriitor FLORIN T. ROMAN din– Arad, a prietenilor săi , inclusiv a surorii acestuia, Corina Diaconescu și a câtorva oameni de afaceri care au dorit să iși păstreze anonimatul.

Dorim ca această Zi de sărbătoare a Limbii Române să fie pentru noi toți zi de recunoștință adusă lui Dumnezeu și de bucurie pentru comuniunea în credință, cuget și simțiri, exprimată în ‘dulcea și frumoasa’ noastră limbă românească.

LIGYA DIACONESCU