22 martie, Ziua Mondială a Apei. De ce este important modul în care această resursă este utilizată și distribuită?!

Ziua Mondială a Apei este marcată, în fiecare an, la 22 martie, apa fiind un element esenţial în construcţia vieţii, vitală pentru crearea de locuri de muncă şi sprijinirea dezvoltării economice, sociale şi umane.

Tema Zilei mondiale a apei din 2021 se opreşte asupra evaluării apei. Dezvoltarea economică şi o populaţie globală în creştere înseamnă că agricultura şi industria au nevoie de mai multă apă, iar intensificarea producţiei de energie pentru a satisface cererea depinde de o cantitate mai mare de apă.

Modul în care folosim apa determină modul în care apa este gestionată şi distribuită. Valoarea apei, dată de utilizarea sa, este cu mult mai mare decât preţul ei – apa are o valoare enormă şi complexă pentru gospodăriile noastre, agricultură, sănătate, educaţie, economie şi integritatea mediului nostru natural.

Dacă trecem cu vederea oricare dintre aceste valori, riscăm să gestionăm greşit această resursă finită, de neînlocuit, se menţionează pe pagina dedicată zilei, www.worldwaterday.org.

Ziua mondială a apei este coordonată de UN-Water – mecanismul ONU de colaborare inter-agenţie pentru toate problemele legate de apa dulce.

Ziua mondială a apei marchează şi faptul că 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără acces permanent şi sigur la apă potabilă, fiind necesară luarea de măsuri pentru a gestiona criza mondială a apei. Un obiectiv central al Zilei mondiale a apei este susţinerea realizării Obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 6: apă şi canalizare pentru toţi până în 2030, din Agenda ONU.

În această zi este lansat şi Raportul ONU – World Water Development, care se concentrează pe acelaşi subiect ca şi campania din acest an şi recomandă factorilor de decizie direcţia politică, care ar putea ajuta la rezolvarea acestei probleme mondiale.

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”, potrivit căruia toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic, ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Pentru a accelera eforturile de a face faţă provocărilor legate de apă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat anii 2018-2028 Deceniul internaţional de acţiune „Apă pentru Dezvoltare Durabilă”, care a început odată cu marcarea Zilei mondiale a apei, la 22 martie 2018, şi se va încheia în ediţia din 2028 a Zilei mondiale a apei, potrivit www.un.org/en/events/waterdecade.

Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondială a apei (World Water Day) (rezoluţia 47/193). În 2013, a fost marcat Anul internaţional pentru cooperare în domeniul apei, proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 65/154, la 11 februarie 2011.

 Sursă: Agerpres

Semnal de alarmă de Ziua Mondială a Apei: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din Roşia Montană!

De ani de zile, roșienii primesc aceleași vești proaste despre apele lor, de Ziua Mondială a Apei, sărbătorită pe 22 martie. Conform Raportului de Mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, râul Arieș este, în continuare, poluat peste limitele legale. Sursele de poluare sunt apele acide și metalele grele provenite din vechile galerii, dar şi din scurgerile de pe haldele de steril ale fostelor exploatări miniere de suprafaţă. Toate aceste probleme se vor rezolva odată cu construcția minei de aur Roșia Montană, acesta fiind unul dintre motivele pentru care roșienii susţin demararea proiectului. Organizațiile Parteneriatul pentru Mediu Roșia Montană, Pro Dreptatea și Pro Roșia Montană ridică, din nou, problema pe care o au roșienii de atât de mult timp: apele poluate sunt una din cele mai mari griji ale locuitorilor din zonă. Ei așteaptă cu nerăbdare momentul în care apele care curg în apropierea așezării în care locuiesc vor fi curate și nu se vor mai expune riscurilor contaminării cu diferite substanțe chimice. „De când s-au închis exploatările miniere, statul român nu a avut posibilitatea să facă nimic pentru a ajuta la curățarea apelor din zonă. Locuitorilor le este foarte greu și sunt în pragul disperării. În fiecare an, rapoartele de mediu oferă date sumbre despre situația apelor poluate. Dacă s-ar redeschide activitatea minieră și ar fi implementată stația de epurare propusă de investitor, lucrurile s-ar schimba”, a declarat Marcu Blăjan, Preşedinte Pro Dreptatea.
„Din galeriile miniere vechi se scurg în pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 de litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. Din cauza acestor ape acide, flora şi fauna acvatică lipsesc aproape complet. Toate acestea s-ar remedia şi apa din Roşia Montană ar reveni la viaţă dacă proiectul minier ar demara”, este de părere Mariana Szekely, Preşedintele Asociaţiei Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană.
Potrivit Raportului privind Starea Mediului în județul Alba, emis în luna ianuarie de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, râul Arieș, în cazul căruia s-a analizat conținutul de substanțe prioritar periculoase, a fost catalogat drept necorespunzător, fiind în continuare poluat.
Curățarea apelor presupune instalarea unei stații de epurare, tehnologie care ar ajuta la ecologizarea zonei și la crearea de resurse de apă pe care locuitorii să le poată folosi. „Prin implementarea proiectului minier de la Roșia Montană, locuitorii ar beneficia de această stație de epurare, pe care proiectul o cuprinde. Astfel, mediul nu ar mai fi poluat de apele contaminate”, afirmă dr. Andrei Jurcă, Preşedintele ONG Pro Roşia Montană.
În prezent, apele din zona Roșiei Montane înregistrează depășiri foarte mari ale limitelor legale pentru numeroase substanțe chimice. Conform raportului emis de Agenția pentru Protecția Mediului Alba, limitele normale pentru Mangan au fost depășite de peste 11 ori în luna ianuarie. Iar acesta nu este singurul metal găsit în apele din zonă.
Arsenul (de 5 ori peste limita legală), Fierul (de 73 de ori peste limita admisă) și Zincul (de 96 ori peste limita admisă) sunt doar câteva dintre metalele care se găsesc în apele acide care se descarcă din vechile galerii miniere în bazinul hidrografic din zonă, împiedicând dezvoltarea florei și a faunei.
Despre Parteneriatul pentru Mediu Roșia Montană
Parteneriatul de Mediu Roșia Montană (RMEP) a luat ființă ca urmare a unei necesități recunoscute de îmbunătățire a condițiilor de mediu din Roșia Montană și zonele înconjurătoare. În același timp, pentru a ajuta oamenii din aceasta zonă să înțeleagă mai bine beneficiile unui mediu curat și sănătos, cât și modul în care acest lucru se poate realiza. RMEP a luat ființă în mai 2005.
Despre Asociația Pro Dreptatea
ONG Pro Dreptatea este o asociaţie din Roşia Montană care sprijină mineritul modern în zonă. Asociaţia are 400 de membri și foarte mulţi alţi susţinători.
Despre Pro Roşia Montană
Asociaţia Pro Roşia Montană a luat fiinţă în anul 2000, ca urmare a disponibilizării masive a minerilor de la compania minieră de stat Roşia Min. Atunci, această asociaţie şi-a propus să-i sprijine pe roşieni prin reducerea şomajului și crearea de locuri de muncă. Din organizaţie fac parte 475 membri cotizanţi și peste 1700 de simpatizanţi și susţinători, din zona de impact a proiectului Roşia Montană şi nu numai.
Membrii Pro Roşia militează pentru un mediu curat, reducerea poluării zonei, folosirea unor metode moderne de exploatare, relansarea mineritului modern, precum şi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor de aici.

                                                                                            Mariana SEKELY