Se afișează postările cu eticheta a crescut. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta a crescut. Afișați toate postările

joi, 22 ianuarie 2026

Nu intoxicați poporul cu minciuni! Puneți mâna pe carte, că nu doare! Deficitul nu a scăzut, a crescut!

Vedeti că deficitul CASH nu este același lucru cu deficitul în sistem ESA, adică deficitul pe baza căruia ne evaluează Comisia Europeană.

Hai sa lamurim ce nu vedeti în CASH si veti vedea în ESA:
1. Facturile pentru furnizorii de energie.
Cam 8 miliarde lei. Nu sunt/nu au fost prinse in bugetele celor doua ministere (energie si munca) la rectificări dar sunt la ANRE pentru verificare. Ele sunt luate in considerare de CE in evaluarea pe ESA.
Aici avem un 0,4% din PIB. Care se adaugă la deficitul pe cash.
2. Retrospectivele la dobanda pe preschimbarea anticipata a titlurilor de stat (refinantari anticipate si schimbare maturitati). Pe intelesul tuturor s-au schimbat titluri de stat luate cu dobanda mică (de 2,5-3,5%) pe titluri cu maturitate lunga la dobanzi duble (6,7-7,2%). Aici, pe baza datelor publice de pe site MFP, avem un cost care va aparea in ESA de cca. 0,5% din PIB (cca 10 miliarde lei).
3. TVA nerestituit (aici e posibila o adaptare daca se aduce la zi in ianuarie). Din ce date sunt disponibile, aici avem o afectare a ESA de 0,2% din PIB.
4. Celebrele amânări la plată care sunt de minim circa 0,5% din PIB(10 mld lei).
Adunand, simplist, avem deja posibilitatea unui deficit ESA pe 2025 de 9,3% din PIB.
Asa că, recomand tuturor celor care laudă scamatoria deficitului pe cash din 2025(care de fapt a crescut fata de tinta initiala care era de 7%, are retrospective pe sume adica neutralizare cheltuieli cu venituri scriptice pe baza de reasezare PNRR si coeziune iar restul e marketingul de tip povestea rabinului care a sfatuit omul sa bage toate animalele in casa si apoi sa le scoata pe rand sa i se para ca are mai mult loc) urmatoarele:
a. Nu mai comparati ESA 2024 cu CASH 2025 ca va faceti de râs. Adica nu vreau sa cred ca dati dovada de analfabetism bugetar. Daca insa ati facut-o, puneti un pic mâna pe carte, că nu doare ci te face mai deștept. Valabil, în primul rând, pentru domnul Bolojan dar si pentru ceilalti doritori de imagine.
b. Asteptati ESA si apoi aplaudati.
Mi-aș dori să mă însel cu ESA, dar daca exista alte date, va rog sa combateti ceea ce am scris.
Enjoy!
(Adrian Câciu, fost ministru al Finațelor, pe Facebook)

joi, 25 februarie 2021

Adrian Caciu: „Datoria publică a crescut cu 25,6 miliarde euro ajungând la aproape jumătate din PIB si la aproape 500 miliarde lei.”

 
Fiecare român este mai dator cu 6.500 lei(1.327 de euro) la finalul anului 2020.

Datoria publică a crescut cu 25,6 miliarde euro ajungând la aproape jumătate din PIB si la aproape 500 miliarde lei.
Ceea ce este exploziv este faptul ca datoria publică a crescut cu 22,9 miliarde lei (4,7 miliarde euro) mai mult decât era necesar pentru acoperirea deficitului public.
Datoria publică a crescut cu 124,8 miliarde lei in timp ce deficitul a fost de 101,9 miliarde lei.
Ne-am îndatorat mai mult decât era necesar.
Cine câștigă?
Creditorii, volum mai mare, dobânzi in volum mai mare.
Cine pierde?
România, cu oameni și economie.
Cum spuneam fiecare dintre voi, inclusiv copiii voștri, sunteti mai datori cu 1.327 euro.
Asta în timp ce ați sărăcit cu 512 euro(inclusiv copiii) pentru că a scăzut PIB/capita.
Și totuși întreb din nou:
De ce am făcut datorie mai mult decât trebuia?
De ce nu am dus banii ăștia in economie?
4,7 miliarde euro.
Ok, nu dai la oameni banii, dar unde sunt banii ca in economie nu sunt iar in datorie sunt?
Bugete paralele?
Japcă!
Noul FNI!

Autor: Adrian Caciu