Rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019

 Alegerile europarlamentare 2019 au fost un moment de adevărată revoluție a românilor, care s-au prezentat la vot în număr record. 49,02% a fost prezența finală la urne, adică nu mai puțin de 8.954.959 din cei 18.267.732 de cetățeni români înscriși pe listele permanente și speciale. Ca să facem o comparație, la alegerile parlamentare de la finalul anului 2016, prezența la vot a fost de doar 39.5%.

Românii au dat un vot de „amendă”, sancționând cu ștampila, în mod simbolic, asaltul la adresa justiției din ultimii ani, iar asta se reflectă și în rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare din 2019. PSD a obținut cel mai mic scor istoric în 26 mai, iar recent formata Alianță 2020 USR-PLUS a sărit de 20%, un rezultat la care nu se așteptau nici cei mai optimiști dintre liderii coaliției.

Rezultate finale alegeri europarlamentare 2019

Rezultatele finale oficiale ale alegerilor europarlamentare 2019 arată că PNL este câștigătorul detașat, cu 27 la sută din voturi.

Pe locul al doilea este PSD, cu 22,5 la sută din voturi, urmat foarte aproape de Alianța 2020 USR-PLUS, care are 22,4 la sută din voturi. Practic, 13.000 de voturi au făcut diferența între PSD și USR-PLUS, iar specialiștii sunt de părere că dacă n-ar fi fost o proastă organizare a votului în diaspora și toți românii care doreau ar fi putut să voteze, USR-PLUS ar fi avut un procentaj mult îmbunătățit.

Pe locul al patrulea este partidul lui Victor Ponta, Pro România, cu 6,6 la sută din voturi, iar pe locul al cincilea este PMP, partid fondat de fostul președinte Traian Băsescu, cu 5,7 la sută.

Singurul partid care mai trece pragul de eligibilitate este UDMR, cu 5,4 la sută din voturi.

Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, partenerul de guvernare al PSD, este sub acest prag, având doar 4 la sută din voturi.

Ceilalți competitori, adică încă patru partide și trei independenți, au cumulat împreună 6,1 la sută din voturi.

1. PNL - 27%

2. PSD - 22,5%

3. USR-PLUS - 22,4%

4. PRO România - 6,6%

5. PMP - 5,7%

6. UDMR - 5,4%

7. Alții - 6,1%.

Ultimele rezultate parţiale oficiale ale alegerilor europarlamentare, publicate de BEC

Biroul Electoral Central publica, marți seară, la ora 20.00, ultimele rezultate parțiale oficiale ale alegerilor parlamentare 2019. Ele arătau așa: PNL a obţinut 26,89% din voturi la alegerile europarlamentare, fiind urmat de PSD cu 22,89 % şi Alianţa 20202 USR PLUS cu 21,78%.

Aceste rezultate au fost publicate după numărarea a  96%  din voturile exprimate în 26 mai.

Pe locurile următoare s-au situat Pro România - 6,57%, PMP - 5,75%, UDMR - 5,43% , în timp ce restul partidelor au obţinut sub 5%.

                                                                                        C.L.L.

Comunicat de presa nr. 2

27 mai 2019                                                                         

                  Date parțiale alegeri europarlamentare județul Maramureș

Biroul Electoral Județean nr. 26 Maramureș a centralizat datele înregistrate la procesul electoral din data de 26 mai a.c.. La alegerile europarlamentare au fost centralizate situația din cele 437 secții de votare. Pe listele electorale permanente au fost înscriși 426.587 alegatori cu drept de vot. La urne au votat la alegerile europarlamentare 183.179 alegători cu drept de vot, prezența la vot în județul Maramureș a fost de 42,94%. Numărul total al voturilor valabil exprimate la alegerile europarlamentare a fost de 178.408 (97,40%). Numărul total al voturilor nule reprezintă 2,58% și a fost în număr de 4731. Au votat pe listele electorale speciale la alegerile europarlamentare 26 de persoane. Pe listele electorale suplimentare au votat 17.383 alegători cu drept de vot.

              Competitorii au obținut la alegerile europarlamentare următoarele rezultate, ordinea este cea de pe buletinul de vot:

    PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – 37.365 voturi valabil exprimate – 20, 94%

    ALIANȚA 2020 USR PLUS – 37.795 voturi valabil exprimate – 21,18%

     PARTIDUL PRO ROMÂNIA – 10.280 voturi valabil exprimate – 5,76%

     UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA – 9396  voturi valabil exprimate – 5,27%

      PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL – 50.087 voturi valabil exprimate – 28,07%

      PARTIDUL ALIANȚA LIBERALILOR ȘI DEMOCRAȚILOR – ALDE – 5583 voturi valabil exprimate – 3,13%

      PARTIDUL PRODEMO – 1133 voturi valabil exprimate – 0,64%

      PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ – 17.413 voturi valabil exprimate – 9,76%

      PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN – 765 voturi valabil exprimate – 0,43%

      PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT INDEPENDENT – 526 voturi valabil exprimate – 0,29%

      PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ – 827 voturi valabil exprimate – 0,46%

      UNIUNEA NAȚIONALĂ PENTRU PROGRESUL ROMÂNIEI – 1644 voturi valabil exprimate – 0,92%

      BLOCUL UNITĂȚII NAȚIONALE – BUN – 305 voturi valabil exprimate – 0,17%

      GREGORIANA CARMEN TUDORAN – 1167 voturi valabil exprimate – 0,65%

      GEORGE NICOLAE SIMION – 1161 voturi valabil exprimate – 0,65%

       PETER COSTEA – 2961 voturi valabil exprimate – 1,66%

     Rezultate centralizate la alegerile europarlamentare din județul nostru urmează să fie validate de către Biroul Electoral Central. 

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 26 mai 2019, ORA 23:oo

1. PNL - 28,4%

2. PSD - 26,2%

3. USR - 15,4%

4. PRO ROMÂNIA - 6%

5. UDMR - 5,7%

6. PMP - 5,2%

7. ALDE - 5,00%

Oameni care se cred locomotive

De fapt, politicieni care se cred locomotive. Este un lucru deja demonstrat: un partid creşte dacă are în frunte o mare personalitate. Un adevărat lider politic trage după el partidul, nu invers.

Privind în spate putem da exemple de preşedinţi de partid care au ridicat procentele partidului şi putem da nume de politicieni care au atins o oarecare notorietate pentru că au fost aleşi sau desemnaţi preşedinţi ai unui partid.

Numiţi nu chiar impropriu „locomotive”, un Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Traian Băsescu şi alţii mai puţin celebri au funcţionat ca nişte locomotive, nu au fost ca un balast pus în căruţa partidului.

Au fost şi cazuri când în fruntea unor partide au fost aduse personalităţi despre care se credea că vor fi locomotive. Exemplu: Mugur Isărescu împrumutat de CDR la alegerile prezidenţiale din anul 2000. PNL nu s-a lăsat mai prejos şi l-a adus în fruntea partidului pe Theodor Stolojan. Şi el a candidat la prezidenţiale, dar a înregistrat acelaşi eşec ca Isărescu.

Facem un salt în timp şi ajungem la alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Nume sonore ocupă primul loc pe listele electorale. Fostul preşedinte Traian Băsescu deschide lista PMP. Fostul premier Victor Ponta deschide lista Pro România. Fostul premier Dacian Cioloş deschide lista USR-PLUS. Ca altădată, PNL oferă prima poziţie unui transferat din mass media, realizatorul tv Rareş Bogdan.

PSD îşi deschide lista cu un nume cunoscut, însă nu celebru, Rovana Plumb, în schimb a împrospătat-o cu nume noi, respectiv jurnalista Carmen Avram şi preotul Chris Terheş, care s-a remarcat prin poziţiile publice în cadrul unor emisiuni tv.

Fără îndoială persoanele cu notorietate atrag alegători noi. Dacă nu întotdeauna notorietatea se transformă în voturi, personalităţile din afara partidului aduc ceva în plus, mai mult la nivelul imaginii decât la consistenţa programului partidului respectiv.

Se vorbeşte că după alegeri capii de liste se vor retrage. Victor Ponta a spus de la început că nu va merge la Bruxelles. În schimb Traian Băsescu îşi propune să zguduie puţin birocraţia din UE. Despre Rareş Bogdan se spune că dacă va sta bine în sondaje va fi desemnat candidat la Primăria generală a Capitalei. Până la alegerile locale din anul 2020 se mai pot întâmpla multe într-un partid care îşi propune să intre la guvernare imediat după alegerile europarlamentare.

Dacă există „locomotive” în fruntea unor partide, evident că unii dintre preşedinţi sunt un veritabil balast. Fiecare cetăţean, fie că merge sau nu la vot, poate socoti singur dacă liderii actuali contribuie la creşterea sau descreşterea formaţiunilor pe care le conduc. Liviu Dragnea, Ludovic Orban, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Barna, Dacian Cioloş, Traian Băsescu, Kelemen Hunor sunt în fruntea partidelor parlamentare PSD, PNL, Pro România, ALDE, USR, respectiv PLUS, PMP, UDMR.

Împreună, eventual avându-l ca moderator pe preşedintele Klaus Iohannis, nu i-a văzut nimeni. Aceşti oameni care practic conduc România nu se întâlnesc faţă-n faţă. Când preşedintele convoacă partidele la consultări le ia separat. Ascultă fiecare delegaţie şi trage concluzii.

Se pare că nici eurodeputaţii care ajung în Parlamentul European nu prea au şedinţe comune, lăsând la intrare culorile politice. O parte din vina de a nu se întâlni la cel mai înalt nivel o au şi „locomotivele”. Făcând parte din partid sau venit din altă parte, omul-locomotivă mai degrabă radicalizează poziţia respectivei formaţiuni decât o îndeamnă spre un consens cu celelalte partide.

Peste cinci zile vom afla câtă plusvaloare electorală aduce fiecare cap de listă.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Ludovic Orban poate avea dreptate

PNL a făcut public un sondaj potrivit căruia diferenţa dintre PNL şi PSD a ajuns la trei procente. Astfel intenţiile de vot ar fi 27% PNL, 30% PSD.  În Parlamentul European fiecare partid se aliniază familiei politice din care face parte, rezultând o majoritate de dreapta sau de stânga. Acum majoritatea din PE este de dreapta.

  Nu ştim câţi parlamentari va reuşi să trimită PNL în Parlamentul European în 2019. În schimb avem datele de la alegerile din 2014.

PNL a obţinut 6 mandate, PDL 5, PSD, în alianţă cu pierdutul pe drum UNPR, 16 mandate. UDMR a obţinut 2 mandate, partidul lui Băsescu, PMP, 2 mandate, iar independentul Mircea Diaconu, dat afară din PNL, un mandat. În total României îi revin 32 de mandate, şi este posibil să crească la 33. În total, cu Marea Britanie, în PE sunt 751 de parlamentari.

Din 2014 s-au schimbat câteva lucruri. Cel mai important eveniment a fost fuziunea celor doi foşti mari adversari, PNL şi PDL. După alegerile din 2014 PNL făcea parte din grupul ALDE, iar PDL din PPE. După fuziunea celor două partide câţiva parlamentari au trecut la partidul lui Tăriceanu, iar cei rămaşi la PNL au aderat la grupul Partidului Popular European.

În 2019 se intră în alegeri în altă formaţie. A apărut USR şi PLUS, iar PDL a dispărut. ALDE România este pe cale de a fi exclus din ALDE European pentru ca locul lui să fie luat de partidul din care face parte Dacian Cioloş.

Relaţionat la 2014, sondajul prezentat de Ludovic Orban este unul foarte optimist. PNL poate obţine 27% din voturi la alegerile din luna mai, dar se pune problema în detrimentul cui?

În primul rând, la nivel declarativ, PNL îşi propune să ia din voturile PSD. În realitate o parte din votanţii PNL vor fi tentaţi să voteze USR-PLUS. Există o falie care desparte electoratul de dreapta de electoratul de stânga. Votul pentru PE este cel mai politic posibil. Cei mai mulţi alegători votează o abstracţie. Se uită la ce fac partidele în ţară nu la ce fac sau ar putea face ele la Bruxelles. Din această cauză gradul de absenteism este cel mai mare la alegerile europene. Câştigă mai multe mandate partidele care au un electorat captiv, care au structuri teritoriale în toate judeţele.

Pe acest lucru se pot baza doar câteva partide: PSD, PNL, UDMR, ALDE. Pentru USR, ca şi pentru PLUS, asta este o mare problemă. Mizează pe reţelele de socializare, dar utilizatorii reţelelor nu se prea prezintă la urne.

Nici PMP nu se poate lăuda cu structuri teritoriale puternice. Victor Ponta cunoaşte rolul acestor structuri de la nivel local şi munceşte pentru constituirea lor.

Date fiind aceste avantaje pentru unele partide şi dezavantaje pentru altele, este foarte posibil ca PNL să aibă un procent de 27% în intenţiile de vot.

Discutabilă este însă diferenţa de doar trei puncte faţă de PSD.

Strategia generală adoptată de PNL în lupta cu PSD implică o serie de tactici mai greu de depistat în tărăboiul de zi cu zi de pe scena politică. Rezultatul este radicalizarea taberelor. PSD devine şi mai de stânga, iar opoziţia şi mai radical de dreapta. Ca şi concepţie, un partid de dreapta aflat la putere poate fi învins de un partid de stânga care se radicalizează. Este şi cazul democraţilor americani în lupta lor cu preşedintele Trump.

PNL a luat-o însă în direcţii nu foarte clare. Nu se radicalizează în probleme de economie, ci doar pe justiţie, stat de drept. Asta derutează mediul de afaceri, aşadar însăşi coloana vertebrală a bazinului electoral de dreapta.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Alegeri europarlamentare 2014 la Mireşu Mare

 

 

  Din 3894 de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat un număr de 984, ceea ce înseamnă un procent de 25,26% pe comună.

  Procentele pe formaţiuni politice:

1. PSD – 34,65% ;
2. PMP – 14,32% ;
3. PNL – 14,22% ;

..............................

4. PDL – 11,27% ;
5. PER –   1,8% ;
6. Alte formaţiuni politice sau independenţi –  0,6%.

                                                                     G.D. LUCĂCEAN

Românii,dezinteresați de alegerile europarlamentare!

Astăzi, 23 mai, este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile europarlamentare şi pentru cele parţiale, desfăşurate în câteva colegii din ţară. Marea provocare a scrutinului de duminică este prezenţa la vot. Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne, însă, ţinând cont de trendul alegerilor europene anterioare, sociologii avertizează că nici anul acesta nu se va depăşi pragul de 30 de procente.

Absenţa la acest scrutin are implicaţii serioase asupra vieţii tuturor europenilor, spun şi politicienii români, care îi îndeamnă pe alegători să nu lipsească duminică de la vot.

„Un vot anulat sau neprezentarea la vot favorizează, de fapt, PSD. Acest parlament care va fi acum va avea o altă structură politică. Vor veni mulţi extremiști, mulți din cei care, de regulă, au arătat cu degetul românii”, spune Renate Weber, candidat PNL la europarlamentare.

Aproape trei sferturi din legile româneşti sunt adoptate în Parlamentul European. Asta înseamnă că cei 32 viitori europarlamentari români au o putere mai mare în comparaţie cu cei 573 de deputaţi şi senatori de la Bucureşti, arată o analiză a cotidianului „Gândul”. Asta înseamnă, printre altele, şi mai multe fonduri europene pentru România.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că trebuie să meargă la vot pentru că noi facem acolo legi pentru români, ca și pentru ceilalți cetățeni europeni”, afirmă Monica Macovei, candidat la europarlamentare din partea PDL.

O participare scăzută la europarlamentare ar pune sub semnul întrebării şi dorinţa reală a românilor de a se integra mai bine în Uniunea Europeană. Fapt ce ar afecta şi legitimitatea aleşilor.

„Oamenii sunt nemulțumiți de partidele mari. Acest absenteism este cauzat de activitatea sau inactivitatea partidelor mari. Lumea s-a săturat”, spune Sebastian Bodu, candidat la europarlamentare din partea PNȚCD.

„Există o clasă politică ruptă de nevoile si realităţile pe care ar trebui să le reprezinte. Această clasă politică nu a dus nimic benefic în societate”, susține Pericle Iulian Capsali, candidat independent.

De 30 de ani încoace, adică de la primele alegeri europarlamentare, prezenţa la vot la nivel european a scăzut constant.

Asta deşi componenţa Uniunii Europene s-a triplat. Spre exemplu, în 2009, la ultimele alegeri, participarea la vot la nivel european a fost de 43%, iar în România de doar 27%. Românii îşi doresc o viaţă la standardele Uniunii, însă puţini sunt cei care înţeleg că un vot pentru Parlamentul European ajută la atingerea acestor standarde.

Sociologii se aşteaptă la o prezenţă scăzută şi la scrutinul de anul acesta atât în România, cât şi în UE. Sursa Digi 24.ro

P.S. Din folclorul dâmboviţean, apropo de ce cred votanţii români despre politicienii români:

Foaie verde şi un boţ,

Tot parlamentaru-i hoţ,

Că-i la noi, că-n Europa...

Nu-l mai cred eu nici pe popa!

Îmi biserică, de-mi zice

Pân la limbă-i ies băşice

Că e vreunul care ţine

Morţiş ca să-mi fie bine!!

Comunicat de presă - Alegeri europarlamentare

Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Generală  pentru Indrumarea  şi controlul  Instituţiei Prefectului a remis  Instituţiei Prefectului  judeţul Maramureş, situaţia centralizată a cetăţenilor  cu drept de vot,  repartizaţi la nivelul judeţului nostru, precum şi secţiile de votare aferente, în vederea  bunei organizări a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din data de 25 mai 2014.

         Conform centralizării MAI, la data de 16.04.2014, în Maramureş totalul cetăţenilor cu drept de vot era de 429.161, repartizaţi la  432 secţii de votare .

         Aceste date  au fost furnizate de către Autoritatea Electorală Permanentă, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.

                            Instituţia Prefectului judeţul Maramureş

Dezbatere publică şi lansarea albumului foto „Stilul de viaţă european în Transilvania de Nord”

COMUNICAT DE PRESĂ

Alegerile europarlamentare 2014 – Transilvania de Nord 

În perioada 15 ianuarie-10 februarie 2014, Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord a derulat un concurs foto online, pe una din reţelele de socializare. “Stilul de viaţă european în Transilvania de Nord” a reuşit să adune 587 de fotografii, postate de oameni simpli, fotografi amatori, fotoreporteri, autorităţi publice s.a. Albumul va fi lansat public, la sfârşitul lunii februarie, la Cluj-Napoca, în prezenţa a doi deputaţi europeni.

Cele 587 de fotografii surprind crâmpeie de viaţă din regiunea noastră - locuri, clădiri reprezentative, oameni, cultură, tradiţii şi obiceiuri, evenimente şi proiecte reprezentative din Bistriţa, Bihor, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Cele mai frumoase şi reprezentative fotografii vor fi publicate (pe hârtie) în cel mai nou album de promovare a regiunii noastre.

Albumul va beneficia de o lansare publică, în cadrul dezbaterii „ EP in the park. A debate right into the heart of Northern Transylvania” ce va avea loc în 28 februarie 2014, cel mai probabil la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Participanţii, între care deputaţii europeni Norica Nicolai şi Iuliu Winkler, vor discuta pe marginea a două teme europene actuale: ocuparea forţei de muncă şi stilul de viaţă european. La această dezbatere sunt invitaţi studenţi, elevi de clasa a XIIa (cei care vor vota pentru prima dată în viaţă), eurodeputati, ONG-uri, administraţii publice locale, beneficiari REGIO Nord-Vest, jurnalişti, blogeri.

Context:

În 2014, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest derulează două proiecte de comunicare: serviciul de informare pe teme europene oferit de Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord şi un grant dedicat alegerilor europarlamentare din luna mai 2014. Ambele proiecte sunt cofinanţate de Uniunea Europeană şi ADR Nord-Vest prin programele „Europe Direct” respectiv „Activităţile EDIC în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014”. Prin intermediul acestor două proiecte, ADR Nord-Vest continuă să-şi îndeplinească misiunea de a promova o cetăţenie europeană informată şi activă în regiunea Transilvania de Nord.

Linkuri utile: Anul European al Cetăţenilor http://europa.eu/citizens-2013/; Alegerile pt Parlamentul European  http://www.elections2014.eu/ro; Uniunea Europeană http://europa.eu/index_ro.htm 

Contact:

Lia Valendorfean, coordonator Europe Direct

Ioana Şuta, responsabil grant Parlamentul European

Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord

(Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest)

tel: +40-264-431550, fax: +40-264-439222,