E D I T O R I A L

Alegeri cu surprize

     de Gheorghe Pârja

Am avut şi noi alegeri europarlamentare! Le-am urmărit cu atenţie firească. Mai ales eram interesat ce spun candidaţii despre rostul lor în Casa Europei, ce planuri au pentru a lumina ţara, din care fac parte, în faţa Uniunii. Dacă pricep ce se întâmplă în Europa. Din nefericire, nu am fost încurajat de discursuri europene, ci de foarte multe clişee naţionale: reproşuri, biografii răsturnate, cuvinte afurisite unul faţă de altul. Socoteam că doritorii de fotolii europene se vor pregăti ca pentru un serios examen. Vor avea problemele acute ale Uniunii Europene în palmă şi în minte. Fără a fi întrebaţi puteau veni cu un mănunchi de idei cu patent românesc. Doi sau trei candidaţi au dovedit că ştiu care este drumul şi ce îi aşteaptă acolo. Ceilalţi nu m-au convins. Nu-i târziu. De altfel, aceste alegeri au fost cu multe surprize, atât la noi, cât şi în Europa. Nu mă îndepărtez de profilul europarlamentarului român. Care nu prea a dezvoltat credibil misiunea lui la Bruxelles. Cum spuneam, candidaţii au fost preocupaţi de jocuri interne şi au ignorat frământările europene care trebuie să le afle rezolvare. În Europa are loc o bătălie enormă, o negociere cu accente dramatice între familiile politice. Unele partide au pierdut din forţa de decizie, se caută replieri. Candidaţii noştri au vorbit despre totul altceva. Aveau o ocazie unică să ne explice ce este Europa de astăzi. Fără cunoaşterea reală a fluxurilor Uniunii aleşii noştri vor fi doar figuranţi. Sunt probleme extrem de delicate cu care se confruntă Europa. Candidaţii, acum parte dintre ei au devenit aleşi, şi-au consumat energia discursurilor pentru a ne convinge că vor pleda pentru atragerea de fonduri europene, că prin ei vocea României va fi auzită, şi multe altele. Dar astea se subînţeleg că doar de aceea merg acolo. Aşteptam să ni se spună ceva despre zbaterea Marii Britanii, despre dilemele ei, care pot provoca ruperea Uniunii Europene. Care poate presupune despărţirea de Scoţia şi de Irlanda de Nord. Tocmai la Bruxelles, unde sunt aşteptaţi aleşii noştri, se discută asemenea probleme acute. Mi-ar fi plăcut să aud opinii româneşti pe această temă. Alte frământări, poate mai puţin auzite de cei mulţi, au loc în inima Europei. Comentatorii spun că, undeva în adânc, se pregătesc proiecte care multora ni se par exagerări. Într-o corespondenţă recentă, din Bruxelles, suntem informaţi că sunt preocupări subterane, dar ştiute de mulţi, pentru crearea de condiţii care ar duce la redesenări teritoriale, autonomii extinse, modificări constituţionale majore şi renunţări la unităţi statale. Mi se par aberaţii dar nu putem ascunde ştirile. Noile forţe politice, rezultate din alegerile europarlamentare recent încheiate, au în structură şi asemenea adepţi. În multe ţări au fost alegeri cu surpriză. Mă gândesc la Franţa şi Italia. Se pot întâmpla asemenea grave tulburări dacă proiectul sub forma Statelor Unite ale Europei va fi împiedicat. Corespondentul nostru Cristian Unteanu, un bun cunoscător al realităţilor actuale europene, ne îndeamnă să privim bine perspectiva care poate deschide comparaţii istorice. Mai ales în spaţiul balcanic şi cel românesc, şi mai ales în Transilvania, teritoriu căruia i se acordă mai puţină importanţă de politicienii români din cauza scaunelor puterii. Suntem asiguraţi că nu este o alarmă falsă. Se slăbeşte edificiul european în spaţiul politic. Se caută hărţi vechi, se discută renegocierea unor tratate de pace, mai ales cel de la Trianon. După un vechi proiect american se vehiculează spargerea structurii administrative a Europei. Mă aşteptam la un răspuns românesc la aceste frământări. Nu-i tîrziu. Depinde de priceperea trimişilor partidelor politice. Oare avem cele mai adecvate persoane? Mai ales că am avut parte de alegeri europene cu multe surprize.

Ministerul Afacerilor Interne a început pregătirile tehnice pentru alegerile europarlamentare

Ministerul Afacerilor Interne a început pregătirile tehnice pentru desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.  La acest scrutin va fi folosit Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot și de Prevenire a Votului Ilegal.

Săptămâna trecută la sediul MAI a avut loc prima ședință a Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European. La ședință au fost prezenți reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe,  președintele Autorității Electorale Permanente, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și reprezentanți ai altor instituții și autorități cu responsabilități în organizarea alegerilor europarlamentare, fiind prezenți, în sistem videoconferință, prefecții și reprezentanți ai structurilor teritoriale ale MAI.

În cadrul ședinței au fost discutate responsabilitățile și sarcinile care revin tuturor instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor, fiind accentuată necesitatea unei bune colaborări în vederea identificării și remedierii la timp a oricărei disfuncționalități.

Achiziția materialelor necesare desfășurării alegerilor europarlamentare – buletine de vot, ștampile inscripționate cu mențiunea Votat și timbre autocolante – va fi realizată de către Autoritatea Electorală Permanentă.

În cadrul ședinței a fost prezentat de asemenea stadiul implementării Sistemului Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot și de Prevenire a Votului Ilegal, acest soft urmând a fi folosit în timpul scrutinului.

Gabriel Zetea (PSD): „Trei maramureșeni se află pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare”

 Comitetul executiv al PSD s-a reunit luni, 25 martie, pentru a valida lista candidaților social-democrați pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în 26 mai 2019. Maramureșul are cea mai bună clasare de până acum, dat fiind faptul că trei maramureșeni se regăsesc pe această listă, dintre care două candidate au șanse reale de a ajunge, în perioada următoare, în Parlamentul European. La alegerile din 2014, social-democrații au prins 16 mandate de europarlamentar, iar până la poziția 16, Maramureșul are două reprezentante pe listă. Este vorba despre jurnalista Carmen Avram, aflată pe poziția a doua și Crina Chilat, vicepreședinte al OFSD Maramureș și coordonator al OFSD Baia Mare, membru în Consiliul Național al OFSD, clasată pe poziția 16. Pe locul 33 pe listă se află maramureșeanul Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului.

Potrivit președintelui PSD Maramureș, Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD al Regiunii de Nord-Vest, filiala pe care o conduce este singurul partid din județ care a avut forța să impună pe lista națională candidați cu șanse reale pentru Bruxelles. ”Doua maramureșence și un maramureșean se află pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare. Carmen Avram, din Vișeu de Sus, ocupă poziția a doua pe lista PSD și este deja o personalitate consacrată în peisajul mediatic românesc. Poziția ocupată onorează județul Maramureș și ne obligă la susținerea suplimentară a candidaților PSD.  Poziția 16 este ocupată de către Crina Chilat, membru PSD Baia Mare de foarte mulți ani și una dintre cele mai active femei în peisajul politic județean. 16 mandate de europarlamentar a obținut PSD la ultimul scrutin europarlamentar iar eu, din calitatea de președinte, alături de fiecare membru PSD Maramureș si, sper că alături de cei mai mulți dintre maramureșeni, vom munci în fiecare zi, până în 26 mai, ca această poziție să fie una eligibilă. Locul 33, ultimul pe listă, aparține secretarului de stat în Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă, membru PSD Borșa și unul dintre maramureșenii de care sunt mândru ca ne reprezintă în administrația centrală. PSD Maramureș este singurul partid din județ care a avut forța să impună pe lista națională candidați cu șanse reale pentru Bruxelles. Vom cere votul maramureșenilor pentru colegii noștri, pentru oameni ai locului, oameni care să reprezinte si Maramureșul în Parlamentul Europei”, a declarat președintele PSD Maramureș și vicepreședinte PSD al Regiunii de Nord-Vest, Gabriel Zetea.

TOPUL celor mai bogaţi candidaţi la alegerile europarlamentare. Câţi bani au în CONTURI

Aproape două milioane de euro, atât deţine în conturi cel mai înstărit candidat la alegerile parlamentare din 2014. În clasament, doi candidaţi au declarat că au peste un milion de euro, în timp ce alţi 13 au peste 100.000 de euro. Cine sunt candidaţii la europarlamentare cu cei mai mulţi bani în conturi, citiţi în materialul de mai jos.

 Peste 1,7 milioane de euro este cea mai mare sumă declarată în conturi de aspirant la un fotoliu de eurodeputat după alegerile din 25 mai. Peter Costea, un candidat independent, şi-a făcut averea, potrivit declaraţiei sale, din avocatură, profesie pe care o practică în Statele Unite. Cabinetul său din Texas şi investiţiile făcute  i-au mai adus, pe lângă cele aproape două milioane de euro din conturi, un teren agricol în judeţul Arad, de peste 1.000 de metri pătraţi, şi o casă de locuit în Texas. Cu toate acestea, el conduce o Honda din 2001 şi nici nu are bunuri care să depăşească 5.000 de euro.

Nu departe de Peter Costea este şi fostul europarlamentar şi şef al Casei Naţional de Asigurări de Sănătate, liberalul Cristian Buşoi. Acum, el aspiră la un nou mandat de europarlamentar, fiind al cincilea pe lista liberalilor, ceea ce îi asigură un loc eligibil. Potrivit declaraţiei de avere, Buşoi se poate lăuda cu 1,4 milioane de euro în cele 30 de conturi (10 dintre ele fiind pe numele soţiei), dar şi cu nouă terenuri şi patru imobile (două apartamente în Bucureşti, un apartament în Bruxelles şi o casă în Drobeta Turnu Severin). Mai mult, fostul şef al CNAS a declarat că deţine bunuri în valoare de 42.000 de euro şi că a făcut investiţii de 1,2 milioane de euro, veniturile sale fiind bazate pe activitatea notarială a soţiei sale, dar şi din investiţii şi plasamente.

Încă nu a atins milionul de euro, dar cu un nou mandat de europarlamentar ar putea să o facă. Democrat-liberalul Marian Jean Marinescu luptă, din nou, pentru un fotoliu de eurodeputat, fiind pe locul patru pe lista PDL, adică un loc eligibil, şi pe locul trei în topul conturilor eurocandidaţilor. Marinescu a declarat că deţine aproximativ 700.000 de euro, nouă terenuri şi două imobile. Are livezi care se întind pe aproape 15.000 de metri pătraţi, fâneţe de aproximativ 6.500 de metri pătraţi, dar şi peste 1.000 de mp de pădure.

Venit din Guvern, unde a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, dar şi din ASF, Doru Frunzulică vrea acum în Parlamentul European. Iar locul 13 pe lista alianţei PSD-PC-UNPR aproape că îi garantează un loc la Bruxelles. Ajuns pe treapta a patra în topul conturilor eurocandidaţilor, Doru Frunzulică a declarat că deţine aproximativ 500.000 de euro în conturi, dar şi cinci terenuri în Ilfov, Olt şi Braşov, nouă imobile (două case de vacanţă şi şapte case de locuit), plus tablouri, bijuterii şi timbre în valoare de 30.000 de euro.

Ales europarlamentar PDL, în 2009, Cristian Preda deschide, la alegerile din 25 mai, lista Partidului Mişcarea Populară, în condiţiile în care a fost exclus din PDL la sfârşitul lui 2013. Obişnuit cu Bruxelles-ul, Preda a adunat în conturi aproximativ 437.000 de euro. Mai mult, el a declarat că deţine şi două terenuri şi un apartament.

N-are niciun teren, niciun imobil, conduce un Renault, dar are în conturi aproape 360.000 de euro. Pe locul şase în clasamentul conturilor candidaţilor la europarlamentare, Sorin Moisa, şef de cabinet al comisarului European pentru agricultură, Dacian Cioloş, ocupă locul zece pe lista PSD-PC-UNPR şi, pe lângă banii din conturi, el mai declară şi bunuri în valoare de 8.000 de euro.

Deschizătoarea listei PNL, Norica Nicolai, a început drumul european, în 2009, cu aproximativ 7.000 de euro în conturi. Acum, după un mandat, în conturile ei s-au adunat aproape 308.000 de euro şi astfel ocupă locul şapte în topul averilor din bancă. Pe lângă bijuteriile sale, în valoare de 14.000 de euro, Norica Nicolai mai deţine un teren şi două imobile.

În prezent europarlamentar PDL, Theodor Stolojan deschide lista PDL pentru alegerile europarlamentare. Potrivit declaraţiei sale de avere, democrat-liberalul deţine patru terenuri şi un apartament, conduce un Matiz, dar în conturi are aproximativ 256.000 de euro, ceea ce îl pune pe locul opt în clasamentul averilor candidaţilor.

Europarlamentarul PSD Victor Boştinaru are „doar” 250.000 de euro în conturi, ceea ce-l clasează pe locul nouă în topul averilor aspiranţilor la un fotoliu de eurodeputat. Totodată, Boştinaru a declarat că deţine şi trei terenuri în Bucureşti şi în Prahova, o casă de locuit şi două de vacanţă.

Controversatul Sebastian Bodu, actual europarlamentar, ocupă locul doi pe lista PNŢCD, după Aurelian Pavelescu. Cu o declaraţie de avere aproape goală în 2009, 2014 l-a prins pe Bodu cu două terenuri şi o fâneaţă, un apartament, un BMW din 2011 şi cu aproximativ 240.000 de euro în conturi. Astfel, Bodu se clasează pe locul zece în clasamentul averilor celor care candidează la europarlamentare.

Soţia premierului Victor Ponta n-a prins un loc în top 10, dar nu e foarte departe. Cu aproximativ 230.000 de euro în conturi, două terenuri, un apartament şi două case de vacanţă, Daciana Sârbu a intrat în cursa pentru europarlamentare de pe locul şapte pe lista PSD-PC-UNPR.

O altă soţie, de data aceasta cea a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, ocupă locul al doilea pe lista liberalilor. Adina Vălean este şi vicepreşedinte al grupului politic ALDE din Parlamentul European. Potrivit declaraţiei de avere, ea deţine un teren, două apartamente, o casă de locuit şi un loc de parcare, are bijuterii de 18.000 de euro, dar şi aproximativ 200.000 de euro în conturi.

Cel mai probabil nu va prinde un loc de europarlamentar, fiind pe un loc neeligibil pe lista PMP. Însă Ruxandra Dragomir, fostă jucătoare de tenis, a intrat pe lista candidaţilor cu cei mai mulţi bani în conturi, având aproximativ 186.000 de euro în bancă. Pe lângă bani, Dragomir a mai declarat că deţine şi trei terenuri în Bucureşti şi Cernica, trei case şi trei ceasuri în valoare de 21.800 de euro.

Candidatul UDMR la alegerile europarlamentare Csaga Sógor se alătură topului celor mai înstăriţi candidaţi, fiind pe locul 14, cu 163.000 de euro. Pe lângă bani, potrivit declaraţiei de avere, udemeristul mai deţine opt terenuri în Harghita, Cluj şi Satu-Mare şi şapte imobile (patru apartamente, două case de vacanţă şi un spaţiu comercial).

Actual europarlamentar PSD, Viorica Dăncilă este trimisă din nou la Bruxelles pe locul nouă, adică un loc eligibil. Căsătorită cu un manager al unei companiei petroliere, Dăncilă a declarat că deţine în conturi aproximativ 116.000 de euro, un teren şi două imobile (un apartament şi o casă de vacanţă).

Probabil cele mai interesante declaraţii de avere le au candidaţii PPDD la alegerile europarlamentare, aceştia fiind chiar membrii conducerii centrale a partidului. Primul pe listă, Dan Diaconescu. A declarat că deţine 11 terenuri şi şapte imobile, dintre care niciunul nu este un spaţiu de locuit, ci numai spaţii comerciale. Are bijuterii în valoare de 400.000 de euro şi a vândut zece imobile în 2012 la un preţ total de peste 1,7 milioane de euro.

Simona Man, preşedinta partidului, la fel. N-are niciun cont, dar deţine un teren, un apartament şi bijuterii de 100.000 de euro.

Locul trei pe lista PPDD este Diana Voiculescu. Ea se declara fără bani în conturi şi cu niciun imobil pe numele ei, dar, surpriză, are bijuterii de 500.000 de euro.

Secretarul general al partidului, Liviu Neagu, vrea şi el în Parlamentul European, aşa că intră în cursă pe locul patru pe lista PPDD. Zero lei în conturi, dar cu patru terenuri şi două imobile.

Locul cinci pe lista PPDD pentru alegerile europarlamentare este ocupat de Radu Orzaţă. Potrivit declaraţiei sale de avere, nu deţine niciun teren, niciun imobil, nu are niciun cont, dar se mândreşte cu trei maşini: o Toyota, un BMW şi un Volvo.În aceeaşi situaţie se află, de altfel, mai mulţi candidaţi la Parlamentul European, de la toate partidele. În frunte cu foştii miniştri, Ramona Mănescu, Maria Grapini şi Cristian Petrescu până la preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, liberalii Claudia Benchescu, Romeo Stavarache şi Mihai Ţurcanu, dar şi pedelistul Orest Onofrei.

                                    

                                   Cât câştigă un europarlamentar

Salariile europarlamentarilor sunt stabilite prin regulamentul Parlamentului European, dându-le posibilitatea să aleagă dacă să fie plătiţi conform salarizării din Parlamentul ţării din care fac parte (cazul italienilor) sau conform PE.

Astfel, un eurodeputat primeşte lunar o indemnizaţie de aproximativ 6.200 de euro net, plus alţi 4.300 de euro pentru cheltuieli admnistrative (pentru administrarea cabinetelor parlamentare, telefonie mobilă, papetărie etc).

La aceste sume se mai adaugă şi diurna de 304 euro pentru fiecare zi muncită fie în plenare, fie la comisii, fie la alte reuniuni ale UE sau 152 de euro pentru vizite de lucru în state din afara Uniunii.

Mai mult, europarlamentarii mai primesc şi aproximativ 4.200 de euro pe an pentru călătorii în interes de serviciu.

În total, un eurodeputat poate ajunge să câştige aproximativ 207.000 de euro pe an, iar într-un mandat aproape un milion de euro. Sursa Gandul.Info

                                                                   Cristian LAURENŢIU