Prozatoarea, eseista şi traducătoarea Ana Olos - Aniversarea celor 85 de ani! La mulți ani binecuvântați!

 

Ana Olos - prozatoare, eseistă și traducătoare - 85 de ani de la naștere - vitrină de carte realizată la Compartimentul Sala de lectură Carte curentă – 5 august.

„Dacă mi s-ar cere să o încadrez pe doamna Ana Olos într-o anumită tipologie aş spune că face parte dintre acei oameni fără vârstă. Exuberanţa şi curiozitatea intelectuală sunt semnele unei

tinereţi veşnice, ceea ce presupune asumarea totală a unei deveniri continue. Omul fără vârstă este în primul rând caracterizat de echilibru. El este un om obişnuit cu munca, împăcat cu suişurile şi cu coborâşurile vieţii, capabil să râdă, dar şi să plângă, însă mereu egal cu sine însuşi. Tinereţea veşnică refuză stagnarea, ea impune transformarea permanentă a individului capabil să joace cu dăruire toate rolurile mai mari sau mai mici pe care viaţa i le propune.”

Delia Suiogan

Prozatoarea, eseista şi traducătoarea Ana Olos s-a născut la 5 august 1940, în Timişoara. Funcţii deţinute: 1992-1993 – şef la Catedra de Limbă şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare; 1992-2000 – membră în Consiliul profesoral al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe şi în Senatul Universităţii de Nord Baia Mare. 1993-1998 – şef la Catedra de Limbi străine/moderne, Facultatea de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare; 1998- până în prezent - Director al Centrului de Studii Canadiene şi a programului de Master pentru limbă engleză, Universitatea de Nord Baia Mare; 2002-2005 – membră în Consiliul Profesoral al Facultăţii de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare; 2004-2005 – şef la Catedra de Limbi moderne, Universitatea de Nord Baia Mare.

Activitate ştiinţifică: 1978 – doctor în filologie cu teza „Blaga şi Eliot sau două feţe ale veacului”; 1998 – fondatoarea Centrului şi a programului de Studii Canadiene; 2004 – înfiinţarea Masteratului

de Studii Canadiene; Aproximativ 60 de comunicări ştiinţifice pe teme de limbă şi literatură română şi engleză, literatură comparată, studii culturale, dintre care 32 după 1990, 22 în ţară la conferinţe cu

participare internaţională, 5 peste hotare, 26 studii şi articole publicate în reviste de specialitate.

A publicat poezie şi proză în revistele „Poesis”, „Nord Literar”, „Familia”, etc. Debutul editorial are loc în 1998, cu volumul „Pelicanul sau babița”, (Editura Umbria). Pentru activitatea literară a primit premii, diplomă de onoare pentru întreaga activitate didactică şi de cercetare ştiinţifică şi activitate sindicală în Universitatea de Nord din Baia Mare, diplomă pentru

promovarea culturii tradiţionale, la a 50-a aniversare a Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale din Maramureş, etc.

Sursa: Ana Olos: caiet biobibliografic aniversar, Ana Grigor, Liana Pop, Baia Mare: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu" Baia Mare, 2010.

Autori canadieni în Maramureș

                                                         de Gheorghe Pârja

Recent, am primit în dar, de la distinsa profesoară universitară Ana Olos, o carte care face o deschidere intelectuală a Maramureșului spre lume. Este vorba despre volumul „Autori canadieni cu sau fără cratimă”, semnată de Ana Olos, apărută la Editura „Actaeon Books”, Baia Mare, 2o23. De la început spun că am o mare încredere în demersul de cercetare al autoarei, remarcându-se prin sobrietatea elaborării, dar și prin abordarea unor domenii mai puțin cunoscute. Cartea de față are și un abur aniversar. S-a dorit a marca trecerea unui sfert de veac de la înființarea Centrului de Studii Canadiene la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare și a programului aferent de predare a Studiilor canadiene la specializarea limbă și literatură română, cu o limbă modernă, engleză sau franceză.

Mă folosesc de cuvântul înainte al autoarei pentru a putea contura mai bine semnificația acestui eveniment mai puțin cunoscut chiar pe la noi. Volumul cuprinde o selecție din lucrările publicate de autoare referitoare la autori canadieni care au stat sub sceptrul preocupărilor sale. Selecția se deschide cu Timothy Findley, important romancier și dramaturg postmodern de limbă engleză, care, în urma unui Seminar de Studii Culturale la Stuttgart, i-a inspirat profesoarei Ana Olos introducerea unui curs despre cultura și civilizația canadiană la filologia băimăreană. Autoarea s-a întâlnit în două rânduri cu Findley, a avut convorbiri despre literatura și cultura canadiană. Scriitorul cunoștea situația țărilor din Estul Europei, fiind la curent cu schimbările de aici. Un excelent și lămuritor interviu poartă autoarea cu Eugen Giurgiu, care a slujit două arte: muzica și literatura. A fost director artistic al Operei Române. A plecat spre Canada, cu un popas american, unde s-a afirmat ca scriitor. Am reținut un gând de luat în seamă: „viitorul poporului din România depinde de cei care îl educă”.

În carte am întâlnit și numele scriitorului Stephen Henighan, un cunoscut de-al meu, cu care am petrecut mai multe zile în Maramureș. S-a cunoscut și cu prozatorul Augustin Buzura, cel care a inițiat în Maramureș Cursurile de limbă, cultură și civilizație românească, la care a participat și Henighan. Este autorul cărții „Provincia pierdută”, despre experiența lui în Basarabia, unde a predat un curs de vară unor profesoare de engleză. La sosirea în Republica Moldova, Stephen era autor de proză scurtă și de articole de critică, publicate în diferite reviste literare anglofone de prestigiu. Doamna Ana Olos face un portret convingător autorului canadian. Apoi, sunt prezentate numele și opera scriitorului George Elliott Clarke, o voce unică, fiind socotit printre cei mai importanți poeți de limbă engleză, cum afirmă autoarea cărții. Traducerea poemelor aparține scriitoarei Flavia Cosma, stabilită de ani buni la Toronto.

Demn de luat în seamă este un interviu al scriitorului canadian, realizat de Ana Olos și Crina Bud. Aflu că distinsul autor a fost la Baia Mare și le-a vorbit studenților despre fețele democrației canadiene. A ascultat atunci și muzica Grupului IZA. Cuceritor interviul și plin de învățăminte. Un articol lămuritor scrie doamna Ana Olos despre Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, socotind că Academia suedeză s-a întors la bunele ei tradiții, punând pe prim-plan valoarea literară. Lumea complexă și profund umană a nuvelelor sale a câștigat din ce în ce mai mulți adepți, cititorii descoperindu-se în întâmplări, identificându-se cu personaje și cu trăirile lor. Am cunoscut-o prin intermediul doamnei Olos și pe Myrna Kostash, o călătoare prin Europa de Est. Când vorbim despre globalizate ne gândim și la Marshall McLuhan, care a devenit faimos cu Galaxia Gutenberg.

Receptarea autorului nu a întârziat să fie realizată și în România. Aflăm și despre traducerea lui Nichita Stănescu în Canada. Avem și un comentariu la un Dicționar de scriitori canadieni, alcătuit de Margareta Petruț. Volumul se încheie cu un scurt istoric al studiilor canadiene la Universitatea din Baia Mare, amintind pe cei trei fondatori: conf. dr. Ana Olos, conf. dr. Dana Puiu și asist. Horea Nașcu. O carte remarcabilă despre energia intelectuală a Nordului, care prin câțiva intelectuali devotați au învățat, și au făcut, ieșirea din crisalidă. Iar spiritul canadian al creației ne-a fost transmis admirabil prin această carte. Mulțumim, Doamna Ana Olos!

Semnal editorial - ANA OLOS

 Dragi prieteni, vă anunţăm că e gata de tipar, în editura noastră, cartea doamnei prof. univ. dr. Ana Olos Autori canadieni cu sau fără cratimă (Book design ACTAEON BOOKS, Cover design by: Liviu Olos, Editor: Daniela Sitar Tăut, Book design: Ioan Dorel Radu, format B5, 140 de pagini, preț 30 Ron).

Cunoscută deopotrivă ca universitar anglofon și ca traducător, dar și ca prozatoare sau eseistă, pasionată de opera unuia dintre cei mai incitanți și novatori autori autohtoni, Urmuz, căruia, de altfel, îi dedică mai multe tomuri – Anagaia. Pelicanul sau Babiţa. Introducere în urmuzologie I, (Umbria, 1998), În subteranele textului. Introducere în urmuzologie II (Umbria, 1999), Anagaia. În căutarea lui Urmuz (Eikon, 2022), fin degustător și traducător de artă – Păsările lui Brâncuşi de Athena T. Spear (Meridiane, 1976), Rembrandt. Viaţa şi opera de Jacob Rosenberg (Meridiane, 1976), cunoscătoare a mediului artistic românesc, avizat comparatist – cu o teză de doctorat la Universitatea din Timișoara, Blaga şi Eliot – două feţe ale veacului, publicată la mai bine de două decenii de la susținere, Ana Olos este o personalitate complexă, dar și un pionier încercat, care a contribuit decisiv la impunerea Studiilor Canadiene în străvechiul Rivulus Dominarum.

Spicuim, din prefața autoarei:

„Cartea apare spre a marca trecerea unui sfert de veac de la înființarea Centrului de Studii Canadiene la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare și a programului aferent de predare a Studiilor canadiene la specializarea limbă și literatură română cu o limbă modernă (engleză sau franceză), precedând aniversarea, în 2024, a douăzeci de ani de la înființarea masteratului interdisciplinar cu același profil.

Volumul cuprinde o selecție din lucrările ce le am publicat în domeniul canadianisticii în limba română, între anii 2000 și 2017, fără a respecta ordinea cronologică, cu minime ajustări și neaduse la zi, căci aceasta ar fi însemnat rescrierea lor dintr o cu totul altă perspectivă. (O parte dintre cele publicate în limba engleză se regăsesc în lista din „Addenda”.)

Selecția începe cu un „remember” dedicat lui Timothy Findley (1930–2002), important romancier și dramaturg postmodern de limbă engleză, întâlnirea cu care, la un Seminar de Studii Culturale la Stuttgart (1995), mi a inspirat ideea de a introduce un curs despre cultura și civilizația canadiană la filologia băimăreană. Două comentarii se referă la scriitoarele canadiene ale căror nume s au impus pe plan internațional: Alice Munro (1931), premiată cu Nobelul pentru Literatură în 2013, și Margaret Atwood (1939) care merita cu prisosință același premiu. Un omagiu postum este și interviul cu Eugen Giurgiu (1924, Turda − 2016, Toronto), scriitor și muzician român stabilit în Canada în anii șaizeci, după ce fusese, înainte de a emigra, directorul artistic al Operei Române și a publicat deja trei cărți de proză. Și a continuat cariera de muzician în țara de adopție, scriind nuvele și romane în română, publicând pe internet revista multilingvă Litterae. Articolul despre Stephen Henighan (1960, Germania, canadian din 1966), vizitator al României și al Maramureșului, se referă la Lost Province. Adventures in a Moldovan Family (2002), o relatare a experiențelor sale din timpul șederii în Republica Moldova. Versiunea românească: Provincia pierdută. Aventuri într o familie moldovenească, datorată Dianei Stanciu, a apărut în 2005 la Editura Arca din Chișinău. Într un volum colectiv despre transculturație, Henighan a prezentat romanul lui Eugen Giurgiu Ewoclem sau întortocheatele cărări ca ilustrare a temei solitudinii (v. „A Reduced Solitude: Eugen Giurgiu’s Ewoclem...”. Canadian Cultural Exchange / Échanges cultureles au Canada. Translation and Transculturation / Traduction et transculturation. Eds. Norman Cheadle & Lucien Pelletier, Wielfried Laurier University Press, pp. 203–246.) Interviul cu Eugen Giurgiu este în contrapunct cu cel luat, împreună cu prof. univ. dr. Crina Bud, ilustrului scriitor de culoare canadian George Elliott Clarke (1960), oaspete și susținător al Centrului de Studii Canadiene băimărene cu o importantă donație de cărți. Despre opera sa sunt două articole și recenzia volumului de traduceri din poemele sale realizat de scriitoarea româno canadiană distinsă cu numeroase premii internaționale, Flavia Cosma. Acestei recenzii îi corespunde cea despre selecția din poezia lui Nichita Stănescu transpusă în engleză de tânăra poetă româno canadiană Oana Avasilichioaiei. Deși n am publicat nimic în limba română despre remarcabila jurnalistă și scriitoare de nonficțiune Myrna Kostash (1944), care și a prezentat scrierile și studenților băimăreni, am inclus versiunea prescurtată a unui articol mai vechi despre cartea ei de mare actualitate Bloodlines. A Journey into Eastern Europe (1993). „Recitindu l pe Marshall McLuhan” este varianta unui articol în engleză apărut în revista Euresis (1/2004), recapitulând concepte și teme care încă nu și au pierdut valabilitatea. Recenziei la dicționarul scriitorilor canadieni al Margaretei Petruț i am adăugat în „Addenda” câteva fișe biobibliografice ale unor scriitori canadieni, ce urmau să figureze într o enciclopedie proiectată de un profesor de la universitatea din Iași.

Pentru acest moment aniversar am inclus și un scurt istoric al Centrului de Studii Canadiene din Baia Mare și al activităților organizate sub egida lui, cu un sentiment de caldă recunoștință pentru toți cei implicați, într un fel sau altul de a lungul anilor, în realizarea acestui proiect și, mai cu seamă, față de cei care încă îl mai continuă.

Titlul cărții conține o aluzie la identitatea problematică a canadienilor care, fie că se consideră încă aparținând culturii țării unde s au născut ei sau strămoșii lor, fie că mărturisesc o identitate multiplă, temă vizibilă la mai toți autorii din țara frunzei de arțar, cu două limbi oficiale și prezentată de sociologul John Porter ca un «mozaic vertical» în 1965.“

Autor: Daniela SITAR TĂUT

Şedinţă de excepţie la Cenaclul Scriitorilor Maramureş

Sâmbătă, 10 februarie 2018, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, de la ora 11,oo, a avut loc o nouă întâlnire a membrilor Cenaclului Scriitorilor „Petre Dulfu” Maramureş. Într-o atmosferă academică a citit prof. univ. dr. Ana Olos -  proză  şi poezie -  Elena Cărăuşan.

Câteva cuvinte despre cele două distinse doamne:

Dr. Ana Olos este cercetător literar, traducătoare şi scriitoare. S-a născut la Timişoara, a studiat engleza – româna la Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca, deţine un doctorat în Literatura Comparată (1978) şi un master în Drepturile Omului (2000). A înfiinţat, în cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare, un Centru de Studii Canadiene în 1998. În cadrul cenaclului a citit proză tradusă de Domnia sa din scriitoarea canadiană Ruth Margareth Wood.

Scriitoarea Elena Cărăuşan este o poetă matură, iar cel mai bine a caracterizat-o, cândva,  primarul Cătălin Cherecheş: „Rar mi-a fost dat să văd un om atât de sensibil”. Din poemul „Poveri” aflăm că Elena Cărăuşan şi-a „luat de la soare galbenul fierbinte cu bucle jucăuşe/a luat fruntea de la cei cu curaj şi n-a lăsat să se aplece genunchii/a luat de la vulturi ochii adânci şi a privit spre înalt...”. Se întreabă „Dar Doamne, oare nu am luat prea mult?”

Pe marginea celor ascultate au vorbit: Florica Bud, Rodica Brad Păuna, Rodica Dragomir, Claudia Tomescu, Ioana Ileana Şteţco, Antoaneta Turda, Anca Goja, Valeriu Sabău, Săluc Horvat, Ioan Potop, Vasile Bele, Vasile Tivadar, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Vasile Leschian, Ioan Profeanu, ş.a.

Peste două săptămâni va citi poeta Rodica Brad Păuna, proaspăt sosită din Canada, care a rămas impresionată de atmosfera din cenaclul ce îi aminteşte de vremurile trecute şi petrecute cu Ion Burnar, Dumitru Rusu, Nicolae Petricec sau Ion Bogdan.

 Foto: Anca GOJA

                                                                            G. D. L.