Prozatoarea, eseista şi traducătoarea Ana Olos - Aniversarea celor 85 de ani! La mulți ani binecuvântați!

 

Ana Olos - prozatoare, eseistă și traducătoare - 85 de ani de la naștere - vitrină de carte realizată la Compartimentul Sala de lectură Carte curentă – 5 august.

„Dacă mi s-ar cere să o încadrez pe doamna Ana Olos într-o anumită tipologie aş spune că face parte dintre acei oameni fără vârstă. Exuberanţa şi curiozitatea intelectuală sunt semnele unei

tinereţi veşnice, ceea ce presupune asumarea totală a unei deveniri continue. Omul fără vârstă este în primul rând caracterizat de echilibru. El este un om obişnuit cu munca, împăcat cu suişurile şi cu coborâşurile vieţii, capabil să râdă, dar şi să plângă, însă mereu egal cu sine însuşi. Tinereţea veşnică refuză stagnarea, ea impune transformarea permanentă a individului capabil să joace cu dăruire toate rolurile mai mari sau mai mici pe care viaţa i le propune.”

Delia Suiogan

Prozatoarea, eseista şi traducătoarea Ana Olos s-a născut la 5 august 1940, în Timişoara. Funcţii deţinute: 1992-1993 – şef la Catedra de Limbă şi Literatură, Facultatea de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare; 1992-2000 – membră în Consiliul profesoral al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe şi în Senatul Universităţii de Nord Baia Mare. 1993-1998 – şef la Catedra de Limbi străine/moderne, Facultatea de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare; 1998- până în prezent - Director al Centrului de Studii Canadiene şi a programului de Master pentru limbă engleză, Universitatea de Nord Baia Mare; 2002-2005 – membră în Consiliul Profesoral al Facultăţii de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare; 2004-2005 – şef la Catedra de Limbi moderne, Universitatea de Nord Baia Mare.

Activitate ştiinţifică: 1978 – doctor în filologie cu teza „Blaga şi Eliot sau două feţe ale veacului”; 1998 – fondatoarea Centrului şi a programului de Studii Canadiene; 2004 – înfiinţarea Masteratului

de Studii Canadiene; Aproximativ 60 de comunicări ştiinţifice pe teme de limbă şi literatură română şi engleză, literatură comparată, studii culturale, dintre care 32 după 1990, 22 în ţară la conferinţe cu

participare internaţională, 5 peste hotare, 26 studii şi articole publicate în reviste de specialitate.

A publicat poezie şi proză în revistele „Poesis”, „Nord Literar”, „Familia”, etc. Debutul editorial are loc în 1998, cu volumul „Pelicanul sau babița”, (Editura Umbria). Pentru activitatea literară a primit premii, diplomă de onoare pentru întreaga activitate didactică şi de cercetare ştiinţifică şi activitate sindicală în Universitatea de Nord din Baia Mare, diplomă pentru

promovarea culturii tradiţionale, la a 50-a aniversare a Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale din Maramureş, etc.

Sursa: Ana Olos: caiet biobibliografic aniversar, Ana Grigor, Liana Pop, Baia Mare: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu" Baia Mare, 2010.

Invitație. Moment aniversar PAMFIL BILȚIU - 85, 11 iulie 2024, ora 13,oo la Biblioteca Județeană

 

Cel mai mare actor român, Florin PIERSIC împlineşte azi 85 ani! La multi ani binecuvântaţi!

 

Nicolae BREBAN – 85

 Academia Română l-a omagiat de curând pe Nicolae Breban la împlinirea respectabilei vârste de 85 de ani. Un gest explicabil pentru tot românul care ştie prea bine cine este Breban în literatura română, în cultura română. Un motiv în plus pentru noi, maramureşenii, să ne bucurăm pentru onoarea de care se bucură conjudeţeanul nostru ajuns în vârful scrisului literar românesc.

Cei care ne-am aflat împreună cu sărbătoritul, în aula Academiei Române din centrul Capitalei, am ascultat lucruri de cel mai mare interes, ca să pricepem mai bine aprecierea deosebită de care astăzi se bucură scriitorul pornit în lume de pe plaiurile băimărene. Am auzit noutăţi prin glasul vorbitorilor urcaţi la tribună. Ne-am reamintit lucruri deja ştiute. Dar dincolo de orice am putut reţine câte ceva din zestrea recunoscută de contemporani drept contribuţia sa la întâlnirea cu eternitatea.

Ni s-a reamintit, aşadar, de tatăl său, preot greco-catolic din Recea, de mama sa, nemţoaică, ai cărei părinţi proveneau din îndepărtata Alsacie, stabiliţi în Banat, de bunicul lui, protopot unit în Cicârlău, unde a şi construit o impunătoare biserică de zid în 1911. După Diktatul de la Viena, părinţii viitorului mare scriitor se stabilesc la Lugoj, unde copilul începe să înveţe carte, scrisul şi cititul. Un adevărat roman poliţist e soarta lui Nicolae Breban şi a familiei sale în deceniile care au urmat. Nu ne e greu să deducem câte i s-au tras de la statutul bisericii greco-catolice şi prigonirea slujitorilor ei. Studiile superioare s-au văzut zdrenţuite de hachiţele cadriştilor la îndemâna cărora ajungea punerea notelor şi propunerea deciziilor contondente, neiertătoare. La vârsta la care se vedea studiind filozofi de seamă, ajunge strungar la fosta uzină din Bucureşti a lui Malaxa şi va fi tentat să urmeze şcoala de şoferi…

Condeiul nu iartă pe nimeni din cei care îi simt dogoarea între degete. Debutează în revista Viaţa studenţească. Prieteniile literare înfiripate în epocă, dau expresie cotei sale intelectuale: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu, Matei Călinescu.

Prin cărţile de început a atras atenţia asupră-i. Cititorii statornici l-au urmărit îndeaproape, apreciindu-i scrierile în ritmul în care ajungeau în librării, în biblioteci: „Francisca”; „În absenţa stăpânilor”; „Animale bolnave” i-au deschis poarta de intrare în istoria literaturii. Voi menţiona din titlurile care au urmat, desfăşurate în timp în lungul deceniilor care au urmat, doar câteva: „Bunavestire”, trilogia „Amfitrion”, tetralogia „Ziua şi noaptea”. Plus volumele de teatru, poezie şi publicistică.

Profesorul Eugen Simion, ani în şir preşedintele Academiei Române, a ţinut în dizertaţia sa să contureze efigia în contemporaneitate a sriitorului, prezenţa în grupa de elită a scriitorilor din ţara noastră, pregătită şi capabilă să abandoneze literatura anilor ‘50. Au fost menţionate marile valori ale acelor ani: Marin Preda, Petru Dumitriu, Eugen Barbu. S-au pronunţat numele colegilor de generaţie alături de care a servit inconfundabil scrierea noului capitol din istoria noastră literară: Fănuş Neagu, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Dumitru Radu Popescu. Renumitul critic a exprimat evaluări pe cât de flatante pe atât de realiste cu privire la rolul novator al creaţiei sale în decorul culturii româneşti de la sfârşit şi început de veac, de la sfârşit şi început de mileniu.

L-am urmărit pe Nicolae Breban vorbind de la microfonul sesiunii omagiale ce îi era dedicată. Un discurs elaborat, desfăşurat, argumentat. A reuşit să capteze atenţia sălii prin abundenţa ideilor, prin claritatea poziţiilor, prin consecvenţa faţă de el însuşi. S-a înţeles de toată lumea ce a vrut să apună: Acesta sunt eu!

La mulţi ani, Nicolae Breban!

                                                                  Dr. Nicolae BUD

Spectacol aniversar Nicolae Sabău la 65 de ani de activitate artistică şi 85 de ani! de viaţă! La mulţi ani!

85 de ani de la înfiinţarea Radioului Naţional, actualul post radiofonic "Radio România Actualităţi"

La 1 noiembrie 1928, la ora 17,00, se inaugura cu apelul „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti, România“ postul naţional de radio.

Primele cuvinte au fost rostite de Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care radioul românesc era definit „Un suflet nou“, potrivit agerpres.ro. În ziua inaugurală, postul naţional de radio a difuzat muzică de dans, informaţii din presă, buletine meteo şi ştiri sportive.

La microfonul radioului au vorbit, pe rînd: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Ion Finteşteanu, Constantin Nottara, George Vraca ş.a. Ulterior, şi-au făcut debutul emisiuni dedicate atît femeilor, cît şi temelor culturale, dar şi o serie de transmisiuni umoristice şi emisiuni clasice: „Ora copiilor“, „Ora veselă“, „Teatrul radiofonic“, cursuri de limbă străină, „Cronica dramatică“, „Cronica literară“, „Cronica cinematografică“. Emisiunile erau alcătuite de un consiliu condus de Dragomir Hurmuzescu, din care făceau parte I. Al. Brătescu Voineşti, Dimitrie T. Alesseanu şi Mihail Jora. La 10 martie 1929, a debutat la microfon cel care a ţinut cele mai multe conferinţe radiofonice: Nicolae Iorga. Ulterior, din primele lui cuvîntări a fost editat volumul „Sfaturi pe întunerec“. Tot la radio a debutat, mai tîrziu, în primăvara lui 1965, şi Corneliu Vadim Tudor, elev în clasa a IX-a, la Sfîntul Sava.

Sursa http://www.ziartricolorul.ro/85-de-ani-de-la-infiintarea-radioului-national/

                                                                                                   DGL