Bun găsit prieteni,
Bucurosi să impărtim cu voi un alt număr al Observatorului,
editat si tipărit la Toronto ;
https://www.observatorul.com/events_main.asp
O primăvară frumoasă , in sănătate si liniste vă dorim !
REDACȚIA
Bucurosi să impărtim cu voi un alt număr al Observatorului,
editat si tipărit la Toronto ;
https://www.observatorul.com/events_main.asp
O primăvară frumoasă , in sănătate si liniste vă dorim !
REDACȚIA
Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos să vă aducă pace în suflet, sănătate, bucurii și belșug în casă. De Crăciun să ne bucurăm, să iertăm, să iubim, să ne amintim că nu suntem niciodată singuri.
Comunitatea românească din Canada poartă cu mândrie la diferite evenimente portul traditional românesc,vezi câteva imagini, dacă interesează, la :
https://www.observatorul.com/events_main.asp
O vară frumoasă, in liniste si sănătate vă dorim !
REDACȚIA OBSERVATOR (CANADA).
Să avem nădejde si incredere in valorile românilor oriunde ei se găsesc. Fie ca iubirea, intelepciunea, increderea, generozitatea să ne urmeze pasii .
Gânduri si urări dragi de la grupul Observatorul de ziua românilor de pretutindeni;
Bucurosi sa impărtim cu prietenii si colaboratorii nostri,
noua editie a Observatorului, editat si tipărit in Toronto la :
http://www.observatorul.com/events_main.asp
O toamnă frumoasă si bogată in cele bune vă dorim !
REDACȚIA
Multi românii veniti din Toronto si imprejurimi au incurajat echipa noastră care confirmă din nou valoarea canotajului românesc.
Câteva imagini , dacă doriti, la :
http://www.observatorul.com/events_main.asp
Sănătate si numai bine vă dorim !
OBSERVATORUL
Bun găsit,
IA românească, un mijloc de promovare a identităţii românesti in multicultularismul canadian.
Câteva imagini, dacă doriti, la :
http://www.observatorul.com/events_main.asp
O vară frumoasa, in liniste si sănătate vă dorim !
OBSERVATORUL
Să nu i uităm si pe cei apropiati nouă care au plecat la ceruri.
Sănătate si numai bine de la prietenii vostri de la Observatorul
http://www.observatorul.com/events_main.asp
Trezirea din vis
Mă trezește-un miros isteț de cafea,
Mă smulge dintr-un somn al împăcării…
Urcam un dâmb color cu pruni văratici –
Tot îmi croiam în minte-un ideal
Și la un crâng de-aluni voiam s-ajung
Ca să culeg la nemurire flori de câmp,
Închipuindu-mi că te afli după deal…
Cum de pe-o tablă ștergi ce se scrisese,
Fug visele răzlețe, speriate
Ca și copii timizi prinși la cireșe…
Crâng
Mai era o enigmă, un vag amănunt,
Îmi scapă-n uitare ca o creangă de gând...
Cum în răspărul apei urcă sturionii
Ca să-și sădească viața viitoare,
Reiau grijile vieții – mărunte, trecătoare.
A altor bucurie mă fac a fi a mea
Și orice mugur proaspăt îmi mângâie privirea;
Silesc acum uitarea să ia în seamă chipuri
Din viață scurse-ntocmai ca apele-n nisipuri…
E-o stranie-mpăcare și visele prevăd –
Cu cei dragi ție-n lume să te mai vezi odată,
O cruce-n orizont cu trupul ei de piatră
Rezumă drama sorții pentru cei ce văd.
Iluzia visului
Trăiește-Ancuța
mea în mine
Mai
mult decât trăiesc eu însumi;
Cu
rana inimii deschisă,
Mă
văd trăind în alte vise,
Şi-mi
pare că nu m-am trezit.
Custode-ntr-un
muzeu de lacrimi
Și
de nostalgice batiste,
Tresar
de câte-o clipă dulce,
Printre
atâtea lucruri triste:
Umbrelă
galbenă de soare
Rotea
deasupra domnișoara,
Zâmbea
de-atâta tinerețe –
Cum
în cornetul de-ngheţată,
Nu
este chip să mai încapă!
Mai
pune că era curtată –
Şi
câţi băieţi erau în preajmă!
De
lume nu avea habar,
Se
prindea repede de glume,
Şi
răspundea cu-atâta har!
În
uliţă de apărea, sau doar la poartă,
Stârnea
în jur atâta vorbă
Şi-atâta
iz de primăvară!
Azi,
susurul de plopi se-adaugă la plânsu-mi –
Ancuţa
mea trăieşte-n mine
Mai
mult decât trăiesc eu însumi.
O,
Ancuţa, de-ai vedea de-acolo de-unde eşti
Cum
mă-ngrijesc de tot ce-ţi plăcea ţie…
Muşcatele
de mult le-am înşirat pe trepte
Aleea
ca de-un zid se sprijină-ntre flori
Şi-atâta
e-o verdeaţă la noi în faţa casei…
C-ai
tresări cu zâmbet când ai intra pe poartă.
Întocmai
ca şi tine, nici fir de buruiană
Nu
las printre legume, sau s-asuprească floarea…
De
la o zi la alta, tund florile trecute,
Smulg
volbura vicleană de orişiund-s-ascunde…
Şi-atâta
e o pace sub vişinul din curte!
Mi-nchipui
că în toate tu mă priveşti voioasă,
Că-ţi
seamănă gazonul în suflet bucurie
Şi
ţi-ai dori ca vara să ţin-o veşnicie.
Îmi
porunceşti dintr-un ungher de suflet
Să
trec prin sărbători cu vrednicie:
Să
pun tei la poartă de Rusalii, şi de Sânziene,
Cruce
de flori să fac şi s-o anin pe streşini.
Toate
mi-s dragi că ţi-erau ţie dragi…
Hrănesc
o-nchipuire cu floare de cuvânt,
De
ziua Cincizecimii îţi duc crini la mormânt
Să
zică toată lumea ce vine pe cărare:
S-a
gătit de sărbătoare doamna educatoare!
Recepția oferită de CONSULATUL
GENERAL AL ROMÂNIEI LA MONTREAL
Când am plecat din România,
noi am luat țara cu noi în suflet, am îngrijit-o și am crescut-o în inimile și
în comunitățile noastre și astfel în fiecare oraș unde trăiesc români este o
mică Românie!
Comunitatea românilor din
Montreal și împrejurimi este una dintre cele mai active și perene comunități
asemeni unui arbore având rădăcini puternice dar și vlăstari plini de vigoare
și speranță. Românii de aici nu și-au uitat graiul, datinile și portul.
Cu ocazia Zilei Naționale a
României am răspuns cu bucurie invitației Excelentei sale, doamna consul
Cristina Marinescu, Gerant interimar la Consulatul General al României la
Montreal împreună cu Reprezentantul României în Consiliul Organizației
Internationale a Aviației Civile, domnul Aleodor Frâncu de a participa la
recepția organizată de Consulatul General al României la Montreal, în salonul
Delegațiilor din sediul ICAO la Montreal. La eveniment au participat numeroase
personalități ale comunității noastre precum și înalți demnitari, reprezentanți
ai guvernului provincial, ai municipalității și diplomați străini. Am trăit
momente emoționante ascultând imnul național al Canadei și imnul național al
României după care au urmat câteva luări de cuvânt ce au brodat elegant
solemnitatea evenimentului.
Primul care a luat cuvântul a
fost Reprezentantul României în Consiliul Organizației Internationale a
Aviației Civile, domnul Aleodor Frâncu. In cuvântul său domnul Aleodor
Frâncu a subliniat importanta actului Unirii din 1918 punând un accent
deosebit asupra memorabilului zbor de la Iași la Blaj, care transporta actul de
acceptare și confirmare al Unirii, un zbor de mare importantă
istorică care dacă nu ar fi existat probabil că istoria ar fi urmat
alt curs, fiind un ger năprasnic, o iarnă foarte grea, stratul de zăpada
fiind foarte mare iar transportul în alt mod nu ar fi fost posibil.
Excelenta sa, doamna consul
Cristina Marinescu a amintit celor prezenți despre lupta străbunilor și
jertfa înaintașilor pentru unire și pentru apărarea tării,subliniind faptul că
avem o datorie morală de a ne apăra țara și neamul, de a duce mai departe
ceea ce au înfăptuit bunicii și străbunicii noștri.
Printre alte luări de cuvânt
la fel de emoționante și de solemne, s-a aflat și cuvântul doamnei
Magda Popeanu, Consilier municipal în districtul Cote-des-Neiges, membră a
Comitetului Executiv, care a vorbit despre integrarea românilor în
spațiul canadian și despre aportul românilor, fiind parte din mozaicul cultural
ce a ajutat la dezvoltarea metropolei Montreal.
Un frumos moment artistic
precum Balada lui Ciprian Porumbescu ne-a făcut să vibrăm împreună cu strunele
viorii și ne-a oferit un motiv în plus să fim mândri că suntem români.Un bufet
cu nenumărate preparate culinare din care nu au lipsit nici tradiționalele
sărmăluțe,cârnăciori sau zacusca românească a fost oferit spre deliciul
invitaților alături de un pahar de vin aromat.
La această superbă
recepție am avut bucuria de a reîntâlni numeroase personalități ale
comunității nostre, artiști, cercetători, scriitori, profesori, oameni de
cultură, jurnaliști,reprezentanți ai clerului, oameni de știință și în
aceeași măsură am avut bucuria de a face noi cunoștințe și a întâlni
oameni deosebiți. Printre personalitățile prezente la eveniment s-au numărat
și campionii mondiali la box: Lucian Bute, Leonard Doroftei și Adrian
Diaconu,care au adus onoare României de-a lungul anilor și care ne-au făcut să
fim mândri că suntem români.
Mulțumim Consulatului General
al României la Montreal pentru seara minunată oferită și transmitem pe această
cale felicitări tuturor celor implicați în organizarea de excepție a
evenimentului.
Primind în dar atâtea momente
frumoase petrecute împreună cu românii de aici doresc să transmit la rându-mi,
tuturor românilor oriunde s-ar afla, multă sănătate, bucurie, spor,
ințelepciune și speranță. Să fim mai buni , să fim mai uniți, primind și
dăruind iubire celor din jur!
La Multi Ani România! La Mulți
Ani Români!
A consemnat
Mihaela CD
membru al Uniunii Scriitorilor din Canada,
membru al Ligii Scriitorilor Români,
Președinte al World Poets Association-filiala Canada
Revoluția sexuală din Canada în nuvelele lui Leonard Cohen
Francezii îl au pe Michel Houellebecq, iar canadienii pe Leonard Cohen. Primul încă e în viață, dar cel din urmă nu. Autor, compozitor și cântăreț prolific, Cohen a fost unul dintre artiștii favoriți ai lui Ion Ceaușescu, fratele lui Nicolae. Asta aflăm din cartea extraordinară a arădeanului Ioan Morar, Fake News în Epoca de Aur.
Cine e Leonard Cohen?
Născut în 1934, Cohen a părăsit lumea aceasta în noiembrie 2016, lăsând în urmă o viață artistică bogată. Unele dintre piesele lui de rezistență încă farmecă lumea, cum sunt șlagărele Hallelujah! sau Suzanne. Recent, însă, Grove Press din New York a publicat 17 nuvele / short stories ale lui Cohen, compilate în volumul A Ballet of Lepers / Un Balet al Leproșilor. [Ofer o recenzie a cărții publicate de New York Times: https://www.nytimes.com/.../leonard-cohen-a-ballet-of...]
Despre Houellebecq am mai scris, dar despre Cohen încă nu. Cei doi au în comun o aptitudine deosebită pentru a explica declinul moral al Occidentului pe ambele maluri ale Atlanticului, primul în Franța și Europa de Vest, iar al doilea în Canada. Temele sunt similare: declinul moral – sau lepra imoralității cum o numește Cohen – obsesia cu sexualitatea (și mai ales cu cea perversă și nenaturală), drogurile, plăcerea, abuzul femeilor în viața de intimitate.
Personajele lui Houellebecq practică cu nesaț aceste păcate în romanele lui, la fel cum fac și personajele din nuvelele lui Cohen. La fel ca Houellebecq, personajele din nuvelele lui Cohen sunt la persoana întâi, încât ai impresia că personajul central al nuvelelor nu este nimeni altcineva decât Cohen însuși.
E suficient să asculți mesajele transmise în piesele de rezistență ale lui Cohen ca să înțelegi că el a trăit o viață păcătoasă, fiind torturat de atracția spre plăcere, dar și mustrarea conștiinței. Nuvele lui reflectă societatea canadiană din anii 50 până în 1961, la vremea când Cohen era în anii 20 ai vieții, student pe băncile universității McGill din Montreal.
Spiritualitate si ratacire
Cohen era preocupat și de viața de dincolo, de viața spirituală, dar era mai ancorat de viața de aici. El vorbește și meditează la viața lui David, a Apostolului Pavel, a Mântuitorului Hristos, dar se inspiră și din viețile celor păcătoși, în primul rând Hitler și Stalin, si nu pare decis privind calea pe care dorește să o aleagă.
În nuvele lui, Cohen apelează la Dumnezeu, încearcă să se roage să nu cadă în ispită. În Baletul Leproșilor își descrie viața de rugăciune: "Sometimes, I would think a prayer to myself. A prayer full of those paradoxes which have meaning only to the obsessed. A prayer of old words and old ambiguities / Uneori îmi imaginez o rugăciune doar pentru mine. O rugăciune plină de ambiguități și paradoxuri care au sens doar pentru cei obsedați. O rugăciune cu cuvinte vechi și ambiguități învechite". (Paginile 91-92)
Dualitatea pe care o vedem în Cohen este identică cu paradoxul Occidentului de astăzi. Un Occident care folosește ritualurile trecutului și vocabularul lui, unde spiritualitatea sănătoasă și statornică devine învechită, fără utilitate pentru zilele în care trăim, alegând să cadă în ispită și să continue să comită păcatele generațiilor trecute, dar fără un învățământ al vinovăției ori rușinii. [Link: https://www.theguardian.com/.../leonard-cohen-ballet-of...]
Sâmburii hedonismului canadian care au culminat acum mai bine de 20 de ani prin legalizarea, pentru prima dată în istoria omenirii, a căsătoriilor între persoane de același sex, sunt evidenți în nuvelele lui Cohen. Panta alunecoasă demarată în anii 50 a devenit o avalanșă care a transformat Canada în una dintre cele mai hedoniste civilizații cunoscute omenirii.
Vă recomandam cartea. Tuturor, dar mai ales oamenilor de bun simț și cu judecată, care vor vedea în această carte semnele pe care deja le simțim și în România noastră "creștină", cum ne place nouă încă să ne lăudăm. Daca a luat Canadei 60-70 de ani să parcurgă traseul declinului valoric atât de plastic documentat în cele 17 nuvele ale lui Cohen, României s-ar putea să îi ia mult mai puțin timp.
Homofobia, crimă împotriva umanității?
Oamenii cu judecată sunt tot mai puțini printre noi. Pe cei pe care încă îi avem, e bine să îi prețuim și să îi punem la loc de cinste.
Auzim aproape zilnic despre crime împotriva umanității. Rușii acuza ucrainenii de crime împotriva umanității pe frontul de război, iar ucrainenii și occidentalii fac la fel după ce eliberează teritoriile cotropite de ruși și unde descoperă morminte comune ori camere de tortură.
După ultimul război mondial, ONU a desemnat anumite comportamente drept crime împotriva umanității, printre ele genocidul, uciderea la întâmplare a persoanelor civile, distrugerea lăcașurilor de închinare, a monumentelor istorice și alte atrocități similare. ONU, însă, nu s-a oprit aici. Noii ideologi ai revoluției sexuale și ai drepturilor omului fac presiune și cer cu insistență ca și "homofobia" să fie desemnată drept crima împotriva umanității.
Ultimele încercări de acest fel, care sunt în plină desfășurare în aceste zile, le puteți citi aici: https://c-fam.org/.../new-un-treaty-would-make.../
În 1999 a fost constituită Curtea Penală Internațională / International Criminal Court ca urmare a atrocităților comise în Africa în anii 70, 80 și 90, după decolonizarea continentului. Războaiele civile din Nigeria / Biafra, Rodesia / Zimbabwe, Angola, Mozambique, Uganda, Congo și din alte părți ale Africii i-au determinat pe juriști să constituie un tribunal internațional penal care să judece criminalii de război. În general, până în prezent majoritatea persoanelor urmărite penal pe acest motiv au fost africani, dar și europeni (Milosevici) ori sirieni.
Acum, însă, ne-a venit rândul și nouă, oamenilor întregi la minte care, din motive obiective și în întregime raționale, ne opunem instituționalizării revoluției sexuale. De mai bine de 20 de ani anumite tribunale interne din Europa (Suedia, Franța, Finlanda) au penalizat pastori, preoți, politicieni și oameni de bună credință care au criticat imoralitatea sexuală și relațiile dintre persoane de același sex. Ultimul caz, foarte bine cunoscut, este al doamnei din Finlanda care a citat pasaje din Biblie împotriva sodomiei.
Homofobia in dreptul international
În iunie, această pacoste a fost legiferată și în România prin revizuirea articolului 369 din codul penal.
Iar acum, această pacoste tinde spre vârful piramidei globale. Comisia pentru Drept Internațional al ONU / International Law Commission, tocmai a început formularea unui tratat internațional privind crimele împotriva umanității. Tratatul suprimă definiția biologică a sexului biologic în favoarea definiției sexului ca "gen" preferat ori ales.
Și mai îngrijorător este faptul că tratatul adaugă la crimele împotriva umanității așa numitele "gender-based crimes", adică "infracțiuni motivate de genul victimei". Încă se discută detalii minuțioase ale tratatului. UE și SUA promovează agresiv tratatul, în timp ce țările africane și musulmane se opun.
În cazul în care tratatul va fi adoptat prin rezoluție a Adunării Generale ONU, țările membre vor putea ratifica tratatul. Ratificarea va dura câțiva ani, dar odată ratificat, tratatul va deveni drept internațional. În care caz, țările membre vor fi obligate să adopte legi interne care vor acorda un caracter special infracțiunilor motivate de orientarea sexuală a victimei. În final, asta va însemna desemnarea "homofobiei" drept crimă împotriva umanității.
Publicul din Romania este atenționat prin intermediul acestei postări privind acest pericol. Presa din România nu a discutat încă subiectul și probabil că nu o va face. Presiunile europene împiedică discuțiile libere, inteligente și echidistante a subiectelor care îngrijorează creștinii și grupurile conservatoare.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile si valorile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.
Alianta Familiilor din Romania