Cu cât se vor MAJORA salariile în educaţie. Ministrul Câmpeanu invocă legea salarizării şi Codul Fiscal

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, marţi, la România TV, că sindicaliştii din învăţământ nu au renunţat la pretenţiile salariale, fiind avansate, în discuţiile purtate până acum, mai multe propuneri. Ministrul a arătat că răspunsul legat de procentul cu care se vor mări salariile va fi dat atunci când se va şti în ce stadiu se află proiectul legii salarizării şi după adoptarea Codului Fiscal. Cîmpeanu a vorbit şi despre repartizarea profesorilor suplinitori, dar şi despre banii care se acordă profesorilor pentru materialele didactice.

Ministerul Educaţiei acordă, şi în acest an, bani pentru dezvoltarea carierei didactice. În anul 2014, ajutorul financiar pentru dascăli a fost de 150 de euro. În 2015, acesta a crescut la aproape 160 de euro.

"Anul acesta profesorii care doresc vor primi un ajutor financiar de 700 de lei, circa 160 de euro. Banii le folosesc pentru achiziţionarea de materiale didactice. Încercăm să acordăm aceşti bani şi anul viitor", a declarat la România TV ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Banii se acordă în cadrul programului "Dezvoltarea carierei didactice" finanţat din fonduri europene. Profesorii pot folosi ajutorul de la Ministerul Educaţiei pentru a achiziţiona materiale didactice, cărţi sau pentru a participa la cursuri şi conferinte.

Cîmpeanu: Vom şti cu cât să mărim salariile profesorilor atunci când vom şti în ce stadiul ne aflăm cu proiectul legii salarizării

Ministrul Educaţiei a vorbit şi despre întâlnirea de luni cu sindicatele din Educaţiei, care cer majorarea salariilor.

"Sindicaliştii nu au renunţat la pretenţii. Din perspectiva mea, discuţiile au fost intense şi constructive. S-a reiterat că Educaţia şi Sănătatea sunt domenii care trebuie să aibă prioritate pentru dezvoltarea României.

S-au avansat mai multe propuneri de calendar şi s-au făcut mai multe propuneri de procente de majorare a lefurilor. Răspunsul legat de procentul cu care se vor mări salariile va fi dat atunci când vom şti în ce stadiu ne aflăm cu proiectul legii salarizării în sistemul bugetar şi cu adoptarea Codului Fiscal. Următoarea discuţie cu sindicalişii a fost stabilită pentru data de 15 septembrie, pentru a discuta cu elemente concrete", a spus ministrul, la România TV.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, la finalul discuţiilor de la Guvern pe tema majorării salariilor din educaţie, că au fost avansate mai multe variante de calendar şi procente, dar s-a convenit o amânare a discuţiilor până în 15 septembrie, când vor putea fi ”elemente concrete”.

Ministrul Educaţiei, despre repartizarea pe posturi a profesorilor suplinitori

Ministrul Sorin Cîmpeanu a făcut câteva precizări şi legate de repartizarea profesorilor suplinitori în învăţământ, care a început marţi. Locurile pot fi ocupate de candidaţii care au obţinut minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică şi inspecţia specială la examenul de titularizare.

Din cauza numărului mic de locuri vacante pentru angajare pe perioada nedeterminată, mulţi profesori care au luat note mari la titularizare sunt nevoiţi să se mulţumească doar cu un post de suplinitor.

"Au fost disponibile circa 4.200 de posturi didactice vacante pentru angajare pe perioada nedeterminată. Pe aceste posturi au concurat circa 30.000 de candidaţi, însă numai 8.000 dintre cei care s-au prezentat au obţinut nota mai mare de 7.

Aş face analogia cu examenul de admitere la facultate. Sunt facultăţi la care se intră cu notă foarte mare şi facultăţi mai puţin căutate, unde se intră cu nota 7. Aceeaşi situaţie există şi la examenul de titularizare", a declarat ministrul Educaţiei.

                                                                             Autor: Iulian Tudor

Iohannis se pregăteşte să NU promulge codul fiscal

 Făcându-şi din el un adevărat port-drapel al reformei profunde a sistemului fiscal, PSD a mizat pe impactul lui pozitiv asupra electoratului.  Întors pe toate feţele încă din timpul ministrului Darius Vâlcov, noul cod fiscal era gândit ca o măsură de relaxare fiscală, dar şi ca un mijloc de reducere a evaziunii. Fiscalitatea excesivă, legile care se băteau cap în cap, i-au obligat pe agenţii economici să caute portiţe de scăpare pentru a plăti mai puţin la stat sau chiar deloc.

Preşedintele Iohannis, după o vizită la BNR, a ajuns la concluzia că simpla reducere a TVA-ului, şi altor impozite, nu conduce la dezvoltare economică. Evident, preşedintele nu ţine să demonstreze nici contrariul. Firmele au simţit ce înseamnă un TVA de 24%. Reducerea la 20 sau 19% le-ar da un balon de oxigen. Aşa cum s-a întâmplat şi în domeniul produselor alimentare după reducerea TVA la 9%.

Din cauza luptei politice dusă până la extrem, nu pot fi crezuţi în totalitate nici susţinătorii codului fiscal, nici criticii lui. Preşedintele s-a aruncat în lupta împotriva guvernului PSD şi nu scapă nicio ocazie de a-l contrazice sau chiar sabota. Nu mai este dispus să accepte nimic din ce are legătură cu guvernul sau vine din partea lui Victor Ponta. Lupta este pe viaţă şi pe moarte. Se scoate la bătaie tot arsenalul.

Preşedintele merge mai departe decât simpla dispută. Ieri a respins propunerea premierului pentru ministerul Transporturilor. Refuzul sună foarte cunoscut. Traian Băsescu a refuzat câteva propuneri de miniştri. De data aceasta preşedintele pare să aibă dreptate. PSD a propus la Transporturi un fost profesor de istorie. Este drept că şi PNL a avut propuneri nepotrivite. De pildă l-a propus pe Georgel Ştirbu, fost preot, la Cultură. De fapt este o practică folosită curent. Pe majoritatea funcţiilor din această ţară sunt numite persoane slab pregătite, atât la nivel central cât şi local. În acest caz preşedintele a procedat corect. Profesorii de istorie să facă studii istorice, nu drumuri. De altfel câţi dintre foştii miniştri de la Transporturi erau profesionişti? Ultimul, Ioan Rus, era inginer de maşini agricole. Asta-i politica de cadre a tuturor partidelor.

Întrebarea serioasă este dacă proiectul codului fiscal este bun sau nu. Victor Ponta trece în revistă instituţiile internaţionale care şi-au dat avizul. FMI şi Comisia Europeană au fost de acord cu măsurile propuse. Preşedintele Iohannis lasă să se înţeleagă că îi displace codul şi se pregăteşte să nu-l promulge. Desigur, PSD primeşte încă o lovitură. Ar fi cazul ca opoziţia să vină cu o propunere mai bună.

O dezbatere pe un domeniu atât de sensibil precum fiscalitatea nu ar trebui să facă obiectul unor dispute politice sterile. Măcar în problemele importante politicienii ar trebui să cadă de acord şi să le discute la rece, fără patimă. Nu preşedintele va plăti impozite şi taxe mai mari. Povara fiscală cade pe umărul firmelor, nu a instituţiei prezidenţiale. Faptul că noul cod fiscal a fost propus de guvernul Ponta nu însemnă că nu este bun. Este adevărat că nu trebuie considerat bun doar pentru că vine de la PSD. Aceste lucruri nu sunt clarificate între partide. Ele nu pot cădea de acord nici asupra faptului că albul este alb şi negrul este negru.  Iar preşedintele, omul care a promis o Românie a lucrului bine făcut, din păcate începe să semene tot mai mult cu politicienii de pe Dâmboviţa. Dacă nu-şi păstrează neutralitatea, la un moment dat s-ar putea să se confunde total cu ei.

                                                                 Dumitru Păcuraru