Salariile dascălilor vor fi primite înainte de Paște

 

Salariile profesorilor din aprilie 2026 vor intra pe carduri cu aproape o săptamână înainte de termenul obișnuit, având în vedere ca data de 14 a lunii – ziua normala de plata – este afectata de calendarul sărbătorilor legale, care blochează întregul circuit de plata. Prin urmare, profesorii își vor primi banii pe carduri începând cu data de 8 aprilie.

Conform ordinului nr. 86/2005 al Ministerului Finanțelor care reglementează data plații salariilor în instituțiile publice, plata salariilor la bugetari se face în mod normal în jurul datei de 14 a lunii, dar, din cauza faptului ca Paștele cade pe 12 aprilie în 2026, autoritățile au decis sa devanseze virarea salariilor pentru ziua de 8 aprilie 2026.

GDL

Gluma zilei - Pensiile şi salariile la români

 

Salariile șefilor instituțiilor publice din Maramureș

 

Un parlamentar dispune de circa 10.000 de euro lunar, și tot de la profesori tăiați!

Stimata "doamna" Raluca Țurcan, ca ești o doamna ce sa mai... Atât timp cât dispui de 10.000 de euro lunar, ești o doamna! Unui parlamentar îi rămân curați în mână, lună de lună, circa 10.000 de lei. Mai își însușește 4.500 lei pentru chirie, cam dubios de mult, dar mă rog, la care se mai adaugă 25.000 lei pentru cabinetul parlamentar... lunar... Aaa, și să nu uităm... 1.500 lei pentru deplasarea lunară în circumscripția electorală... Deci undeva la 40.000 și ceva de lei lunar! Buuun, de 10 ori mai mult decât câștigă un profesor!

Păi mă ia groaza când mă gândesc numai la sume și la numărul de zerouri! 460 de parlamentari, înmulțit cu 40.000 de lei lunar! Doamne!!! Îmi trebuie un calculator performant să socotesc...

Deci... 40.000x460= 18.400.000! Ferească Dumnezeu! Apară și păzește! 184 de miliarde lei vechi lunar! Atât mâncați voi madame Țurcan (foto)! Dacă ați renunța la 35.000 lei lunar și ați rămâne de o modestie ieșită din comun la 5.000 de lei lunar, ar rămâne în bugetul statului circa... Stai puțin sa iau iar calculatorul... 35.000x460= 16.100.000! Dar hai să nu fiu rău... Să vi se aloce 10.000 de lei lunar... Am avea rămași 30.000 înmulțit cu 460 de parlamentari, ar ieși undeva la 13.800.000! 138 de miliarde lei vechi rămași la buget!

Și nu s-ar mai pune Ralucuțo dragă problema tăierilor salariilor cadrelor didactice sau a cadrelor sanitare! Sau mă rog, tăierea sporurilor cum o numiți voi!

Eu zic că te încadrezi considerabil în Top rușinică, iar locul tău nu este în parlament, indiferent de culoarea partidului pe care îl reprezinți sau pe care îl vei reprezenta!

Păcat de noi.. După ce că avem salariile pe care le avem (suntem în partea de jos a grilei de salarizare din nou, dragi sindicalişti), ne mai și tăiați din ele! Nu mai spun că în alte ţări precum Franța, Elveția sau Luxemburg salariile cadrelor didactice sunt de 4 sau 5 ori mai mari! Păcat!

Semnat, un cadru didactic căruia i-a ajuns cuțitul la os!

Demnitarii bulgari au renunţat în totalitate la salarii pentru Sănătate. Ce fac aleşii români?!

Demnitarii bulgari îşi donează salariile sistemului public de sănătate atât timp cât rămân în vigoare măsurile de izolare din cauza epidemieide Covid-19, a hotărât Parlamentul, relatează AFP, citat de www.ziarulromanesc.net.

Deputaţii au hotărât luni seara să prelungească – până la 13 mai – starea de urgenţă care permite Guvernului să impună măsuri de izolare.

Ei au hotărât să susţină unanim – un lucru rar – o propunere a Partidului GERB (conservator, la putere) de a renunţa la salarii începând de la 1 aprilie.

Această măsură vizează atât deputaţii, cât şi membrii Guvernului şi cabinetele politice ale acestora, dar şi şefii agenţiilor guvernamentale.

Donaţia deputaţilor însumează 1,44 milioane de leva (740.000 de euro) pe perioada izolării.

Bulgaria, care înregistrează 22 de morţi şi 549 de contaminări, rămâne relativ puţin afectată de epidemie.

Cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene (UE) a luat de la 13 martie măsuri dure de izolare, pentru a permite sistemului bulgar de sănătate să înfrunte epidemia.

Preluare https://m.novinite.com/articles/204031/President+Radev%3A+Don%27t+Wait+for+the+Moment+when+Hunger+will+Overcome+Fear%21

Cum evoluează salariile și numărul de angajați în România! Societatea, între dezinformare și adevăr

Suntem într-o perioadă în care declarațiile publice ale unora sunt puse la îndoială de ceilalți, o perioadă în care Tratatul de Dezinformare scris de Vladimir Volkoff este preluat ad-literam și pus în practică, perioadă în care toate citatele de gen, se potrivesc realității.

Am să vă enumăr câteva ca să vedeți ca așa este: Sun Tzu spunea:“Toată arta războiului se bazează pe înşelătorie”, Niccolo Machiavelli preciza: “Toată arta politicii este aceea de a face să se creadă”. Tot Sun Tzu spune: “Discreditaţi tot ceea ce merge bine în partea adversă”

Deși datele sunt publice, sunt comunicate de către Institutul Național de Statistică și de către Banca Națională a României, ca să nu mă refer la site-urile oficiale, ministeriale, acestea sunt mereu băgate sub preș și se preferă transmiterea unor informații denaturate prin postări pe rețele de socializare.

De ce vă spun toate acestea? Pentru ca am ajuns să mă satur ca unii să aplice zilnic Tratatul de Dezinformare al lui Volkoff.

Pentru că am văzut cu toții cum au tăiat salariile și cum au băgat economia în criză în perioada 2009-2011. Cum au dispus arestarea oamenilor de afaceri români ca să lase să intre în țară tot felul de capitaliști de carton.

În timp ce asfaltau drumuri, inchideau spitale, dar făceau telegondole și terenuri de sport în camp la sate.

Cred că trebuie prezentat și adevărul, pentru că adevărul ăsta, pe de o parte, nu vine de-a gata, nu apare din neant, costă, necesită eforturi, iar pe de altă parte aduce plus valoare economică, ridică nivelul de trai, asigură un context economic favorabil care pune accent pe cea mai importantă resursă de producție, resursa umană.

O resursă umană dacă este plătită corect aduce un plus de productivitate, pentru că se focusează pe munca pe care o are de făcut și nu mai are gândurile la factura de acasa, dar am să vă vorbesc altădată despre asta.

Eu în cheia asta văd efortul acesta de “wageledgrowth”, de creștere a veniturilor populației, care venituri se duc apoi în circuitul economic și multiplică banii, dar lasă în urmă un nivel de trai mai bun pentru cetățean.

Discutam o data cu un prieten și îi spuneam că această politică de “wageledgrowth”, contrazice practic orice aberație și acuză a unor troli legată de corupție, pentru ca din creșterea salariilor nu se câștigă șpăgi. E cea mai curată forma de a ajuta o țara și de a nu lăsa corupția să își facă adepți. Dacă dădeai bani pe mai știu eu ce bunuri sau servicii, șansele de corupție erau mai mari decât dacă împingi economia să crească salariile.

Și mai e ceva care este surprinzător: Politica asta de “wageledgrowth”, e aplicată de partidul acuzat de cea mai multă corupție (PSD) și blamată, respectiv respinsă de campionii dreptății sau anticorupției care se regăsesc în celelalte partide, dar care sunt fani la contracte cu statul.

“Ceva e putred în Danemarca”, cum ar spune conu’ Hamlet al lui Shakespeare.

Și acum să intrăm în analiză:

În România, numărul salariaților a crescut cu 326.357 persoane în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019 așa cum puteți vedea pe graficul alăturat realizat după datele INS:

Din cele 326.357 locuri de muncă nou create, 32,12% (104.851 locuri de muncă) sunt în regiunea București-Ilfov. În celelalte regiuni se inregistrează creșteri cuprinse între 52.245 noi locuri de muncă în regiunea Nord – Vest (unde excelează Clujul cu peste 25 mii de noi locuri de muncă), și 16.733 noi locuri de muncă în regiunea Sud-Vest, unde creșterile sunt ceva mai reduse, cea mai însemnată fiind a județului Dolj (5.907 noi salariați).

Dacă ne raportăm la numărul mediu de pensionari pentru perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019, constatăm două lucruri importante și anume: numărul mediu de pensionari este sub numărul salariaților pe toată perioada analizată, ceea ce demonstrează că politicile sociale au început să funcționeze corect, iar al doilea lucru foarte important este acela că numărul de pensionari este relativ constant (o creștere de doar 3.288 de persoane), fapt care indică și o constanță în presiunea pe cheltuielile bugetare.

Înainte de a discuta de evoluția nivelului salariilor medii brute și nete, respectiv a pensiilor medii în România pe perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019, am să vă prezint un tabel privind evoluția inflatiei în aceeași perioadă, pe baza datelor INS, ca să poată fiecare să vadă care este creșterea nominală și care este creșterea reală (pe care o regăsim în puterea de cumpărare) :

Din tabelul de mai sus, avem pentru fiecare an inflația media anuală, iar dacă cumulăm aceste valori avem o inflație totală de 4,1%.

Evoluția valorii medii a pensiilor din sistemul asigurărilor de stat ne arată o creștere medie de 26,85%, de la 931 lei la 1181 lei între noiembrie 2016 și ianuarie 2019.

Asta înseamnă o creștere reală medie de 22,75% a puterii de cumpărare a pensionarilor, nu 19%, nu falseturile care se îndrugă de un domn filozof ajuns purtător de cuvânt pe la partidul săgeții.

Dacă analizăm evolutia salariului mediu brut pe toată economia, pe aceeași perioadă (noiembrie 2016 – ianuarie 2019) constatăm o creștere medie de 60,97% a acestuia, influențată de trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat dar și de creșteri de salarii concrete (le veti observa la analiza salariului mediu net)

De la această creștere a salariului brut, coroborată cu creșterea numărului de salariați, avem și o explicație pentru creșterea cu 36,8% a veniturilor din contribuții de asigurări la bugetul de stat pentru 2018, dar mai ales avem o concluzie asupra faptului că această trecere a contribuțiilor a fost un “smart-move” care a crescut veniturile la bugetul de stat, a generat efect de rundă a doua și a securizat drepturile cetățenilor la pensie și la sănătate.

Analiza evoluției salariului mediu net pe toată economia, pentru perioada noiembrie 2016-ianuarie 2019, ne arată o creștere medie cu 35,17%

Dacă scădem valoarea cumulată a inflatiei din această valoare de 35,17%, rezultă o creștere reală medie a veniturilor de 31,07%, astăzi, față de luna noiembrie 2016.

Dacă analizăm rata șomajului și numărul șomerilor pe perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2019, observăm că România este într-o situație foarte bună din punct de vedere al numărului de șomeri, înregistrând o scădere de 128.105 persoane și ajungând la doar 288.568 persoane șomere, iar ca ponderi, o scădere de la 4,7% la 3%.

Scăderea aceasta a ratei șomajului nu poate să conducă decât la o creștere a salariilor populației active, pe principii de cerere și ofertă, adică principii de piață, pentru că antreprenorii vor plăti din ce în ce mai mult pentru a-și fideliza angajații.

Am să închei cu acest paradox: după ce au gonit forța de muncă din această țara, oferind salarii mizere, antreprenorii se văd nevoiti să răscumpere greșelile din trecut. Ceea ce este bine și pentru cetățeni și pentru puterea lor de cumpărare.

În speranța că v-am oferit destul de multe date astfel încât să fiți informați corect, vă doresc sănătate și pace.

Adrian Câciu este un economist cu o vastă experienţă în zona analizei şi consultanţei economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regional. S-a specializat în elaborarea şi promovarea unor politici de dezvoltare economică naţională şi europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum şi în analize economice raportate la situaţiile cu care economia României se confruntă.

Sursa: Capital

Topul judeţelor cu cele mai multe salarii mari!

În Capitală lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, re­pre­zentând aproa­­pe ju­mă­tate din totalul an­ga­jaţilor cu peste 1.000 de euro net, arată datele In­spec­ţi­ei Muncii aferente lunii aprilie 2018, scrie Ziarul Financiar.

Topul judeţelor cu cele mai multe salarii mari. Câţi români au salarii nete de peste 1.000 de euro pe lună

„Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că pro­centul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB- n.red.), există o tendinţă clară de creş­tere a salariilor. Firmele care pot să plă­tească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oa­menii. Presiunea de pe piaţa muncii va con­du­ce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun“, a spus Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de con­­sultanţă Kessel Run Ventures.

Pe lângă municipiul Bu­­cu­­reşti, judeţele Cluj (16.400), Timiş (13.000), Ilfov (9.900), Braşov (6.400), Iaşi (5.900), Sibiu (5.500) şi Prahova (4.600) sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câşti­gă peste 1.000 de euro net lunar! Maramureşul este la coada clasamentului!

La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut. NN

Sorina Pintea: „10% din angajaţii din sănătate riscă să aibă salarii diminuate, soluţiile le-am prezentat acum o lună”

 Ministrul Sanatatii, Sorina Pintea, a afirmat, vineri, dupa intalnirea cu sindicalistii din sistem, ca aproximativ 10% din angajatii din sistemul sanitar risca sa aiba salarii mai mici, dar a subliniat ca exista o prevedere legala prin care aceasta problema poate fi solutionata de catre managerii spitalelor, informeaza AGERPRES.

“Aproximativ 10% din (angajatii din, n.r.) sistemul sanitar (vor avea salarii mai mici – n.r.). Eu am calculat procentual, pentru ca Ministerul Sanatatii este ordonator principal de credite pentru 60.000 de persoane. Pentru 200.000 de persoane ordonatori principali sunt autoritatile locale. (…) Sunt niste situatii punctuale care trebuiau rezolvate, pentru ca era foarte clar: atata vreme cat pana la 1 martie a fost in vigoare un regulament de sporuri, care spunea ca sporul maxim este 100% si se aplica la salariul din ianuarie; au venit categorii de personal (…) carora li s-a aplicat un spor mai mic – era clar ca vor fi scaderi de venituri. Solutiile le-am prezentat inca de acum o luna sindicatelor”, a precizat ea.

In acest sens, ministrul a explicat ca, pentru a acoperi pierderile de venit in cazul personalului auxiliar, se pot acorda stimulente in limita a doua salarii minime brute pe tara.

“Aceste categorii de salariati nu beneficiaza de cresterea salariului de incadrare pana in 2022, asa cum beneficiaza medicii si asistentele medicale. Pentru ca aceste pierderi sa fie acoperite, adica fata de nivelul lunii februarie, exista in legea 95, legea salarizarii, o prevedere care spune ca spitalele pot acorda stimulente in limita a doua salarii minime brute pe tara. Aceasta prevedere exista. Eu am spus inca de acum o luna ca exista. Pentru fiecare angajat, pe luna, exista aceasta prevedere (…) pentru a compensa aceste pierderi de venituri care exista la anumite categorii, respectiv personal auxiliar”, a precizat Sorina Pintea.

Ea a subliniat ca in calitate de ministru al Sanatatii trebuie sa aplice legea, dar si ca spitalele care sunt conduse eficient vor putea acorda compensarea.

“Acum vom vedea exact cine gestioneaza sau nu bine un spital. Pentru ca, pana la urma, un spital care are cheltuiala de personal pana in 70% se incadreaza foarte bine si poate sa dea aceste completari, stimulente, linistit. Pentru ca stimulentele nu se dau la tot personalul, ci personalului care pierde fata de venitul din februarie, tocmai pentru a putea echilibra lucrurile. Aici vom vedea fiecare cum se gospodareste”, a precizat ministrul.

Totodata, Sorina Pintea a atras atentia asupra faptului ca exista in spitalele din Capitala medici care castiga intre 15.000-22.000 de lei net, fara veniturile din garzi.

“Cred ca in ultima perioada am discutat cu foarte multi manageri de spitale, peste o suta. (…) Spitalele din subordinea Ministerului Sanatatii au probleme cu incadrarea in aceasta limita de 30%, prevazuta de lege, pentru ca in subordinea Ministerului Sanatatii sunt spitalele mari care au si sporuri foarte mari. Vor acoperi pentru personalul care pierde la venituri. Nu pierde tot personalul. Sa nu uitam ca exista in spitalele din Capitala medici care castiga intre 15.000-22.000 de lei net, fara veniturile din garzi. In momentul in care Guvernul a dat aceasta lege a salarizarii a spus foarte clar: dorim sa ne pastram medicii in tara, personalul medical”, a precizat ea.

Ministrul a mentionat ca va da o circulara pentru a informa toate spitalele despre posibilitatea acordarii stimulentelor.

“Eu spun ca pot sa aplice o lege care este in vigoare, ca sa poata compensa niste pierderi de venituri, pentru infirmieri, ingrijitoare de curatenie, brancardieri. Este vorba de a se gospodari fiecare. Ministrul Sanatatii trebuie sa aplice o lege, la fel si spitalele din subordine, indiferent de modul de subordonare. (…) Eu voi da aceasta circulara (referitoare la posibilitatea acordarii de stimulente in limita a doua salarii minime brute pe tara – n.r.) pentru ca am avut o discutie cu sindicatele. Au agreat acest tip de rezolvare pe moment, iar pe de alta parte vom relua discutia finantarii spitalelor in functie de categoria de clasificare a lor”, a declarat Pintea.

Ministrul a confirmat si faptul ca la propunerea sindicatelor va fi regandit regulamentul de sporuri, pe categorii de spitale.

Discuţii aprinse pe tema salariilor în CJ MM

 Aleşii judeţeni s-au întrunit ieri în prima şedinţă ordinară din acest an. Pe ordinea de zi au figurat 20 proiecte de hotărâre. Unul dintre cele mai discutate a fost cel legat de stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instituţiei judeţene. Mai precis, aleşii judeţeni ai opoziţiei au avut nelămuriri cu privire la coeficienţii mari de ierarhizare, stabiliţi pentru funcţiile de conducere.

Modificările actuale au fost necesare după ce contribuţiile la asigurările sociale au trecut din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Gabriel Zetea, preşedintele CJ Maramureş, a explicat: „Anul trecut, am aprobat printr-un proiect de hotărâre, votat în unanimitate, nişte coeficienţi pentru angajaţii CJ, ai Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, pentru Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor. Astăzi nu facem decât să menţinem acei coeficienţi aprobaţi anul trecut. Această creştere a salariului minim, înmulţită cu fiecare coeficient asigură o creştere, până la urmă, a salariilor angajaţilor din familia ocupaţională a administraţiei cu un procent nu foarte mare, dar care acoperă trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Am vrut să fac aceste precizări pentru că am văzut în presa naţională, dar preluate de o parte a presei locale, câteva ştiri legate de faptul că noi, CJ, am fi cerut anul trecut sau la începutul acestuia bani pentru salarii, că n-am fi avut buget suficient pentru salariaţii din cadrul instituţiei noastre. Niciodată nu am cerut aşa ceva, niciodată nu am avut probleme cu acoperirea salariilor Consiliului Judeţean, a aparatului propriu. Deci, n-am făcut asemenea solicitări. Chiar şi acum avem suficiente resurse financiare pentru a acoperi necesarul financiar pentru toate salariile legate de funcţionarea instituţiei şi a compartimentelor din subordine. În ceea ce priveşte proiectul de pe ordinea de zi şi grilele de salarizare conţinute în anexă, nu vorbim despre cele mai mari salarii de consiliu judeţean în România. Ba din contră, vorbim despre o medie făcută în urma analizelor aparatului propriu şi în special a doamnei secretar, comparativ cu alte instituţii similare din ţară. Deci, nu suntem judeţul nici cu cele mai mici salarii, dar nici pe departe judeţul cu cele mai mari salarii, ci discutăm de o medie, aşadar mi se pare că avem un nivel al coeficienţilor normal, ce poate fi suportat fără nicio problemă de actualul buget al CJ. Singurele modificări ce s-au operat sunt pentru funcţiile publice de conducere, pentru că exista o apropiere mult prea mare la nivel de coeficient între funcţiile de execuţie şi cele de conducere, cei care poartă responsabilitate, adică şefii de birou, de servicii, de direcţii. E normal ca atâta vreme cât ai şi responsabilitatea semnăturii să fii şi remunerat pe măsură, diferenţiat faţă de cei care au funcţii simple de execuţie. Am negociat până la urmă toţi aceşti coeficienţi cu aparatul propriu al Consiliului Judeţean, cu reprezentanţii sindicatului şi toată lumea este mulţumită. Vorbim despre salarii absolut decente în acest moment în cadrul CJ Maramureş, care nu sunt printre cele mai mari, ci medii în comparaţii cu alte administraţii judeţene”.

Explicaţii cerute pentru creşterea mare a coeficienţilor de ierarhizare la personalul de conducere

Consilierii judeţeni ai PNL au solicitat explicaţii suplimentare cu privire la ecartul mare între coeficienţii de ierarhizare a funcţionarilor de execuţie, faţă de cei din conducerea instituţiei: „V-aş ruga şi pentru plen să explicaţi încă o dată diferenţa mare care apare acum, pentru marea majoritate, între ceea ce înseamnă funcţionari publici de execuţie şi cei de conducere şi dacă doamna secretar poate să ne prezinte, comparativ cu alte judeţe, din Regiunea de nord-vest spre exemplu, o situaţie a acestor coeficienţi”, a spus liberalul Marinel Kovacs. Răspunsul a venit de la secretarul judeţului, Aurica Todoran: „Funcţionarii publici de conducere beneficiază doar de acel coeficient înmulţit cu salariul minim pe economie, în care este inclus sporul de vechime. De aici a apărut şi diferenţa prea mică, din faptul că acei funcţionari de execuţie, care aveau un coeficient de ierarhizare la gradaţia zero, aceşti coeficienţi vor suporta o majorare prin aplicarea sporului de vechime. Deci se ajungea până la un spor de vechime de 25% aplicat la salariul unui funcţionar de execuţie, în condiţiile în care funcţionarul de conducere rămânea strict la nivelul coeficientului din grilă. Acum să vă prezint comparaţiile cu alte judeţe: de exemplu şef de bi­rou: la nivelul judeţului Maramureş, un asemenea angajat avea coeficient 4,55, la Bistriţa-Năsăud avea 5,14; la Satu Mare 5,50; la Mureş 5,50; Baia Mare 4,90; Cluj 6,61, dar nu ne comparăm cu Clujul. De aceea calculul de această dată şi fundamentarea s-au făcut prin aplicarea acelor coeficienţi diferenţiaţi între personalul de conducere şi cel de execuţie, în procent de 25% pentru şefi birou, 30% pentru şefi serviciu şi 50% pentru directori. Aşa era legislaţia veche. Acum legea nu prevede, dar lasă la latitudinea Consiliului Judeţean să stabilească aceşti coeficienţi, bineînţeles cu limitarea maximă care să nu depăşească veniturile salariale ale funcţionarilor coeficientul de salarizare pentru vicepreşedinte”.

Cert este că, pe baza noilor coeficienţi, salariul de bază al secretarului judeţului ajunge la 14.820 lei, cel al unui director general sau arhitect-şef – 11.552 lei, director general adjunct sau director executiv – 11.172, şef serviciu – 9.690 lei, şef birou – 9.310 lei, la polul opus situându-se portarul sau paznicul cu 2.565 lei salariul de bază, sau muncitorul necalificat – 2.185 lei. Cât de corecte sunt cuantumurile acestor lefuri, în comparaţie cu alte domenii de activitate, sau cu domeniul privat, vă lăsăm pe dumneavoastră cititorii să decideţi!

Autor: Ciprian Vancea

Sursa: Graiul Maramureşului

Nota noastră. Cu litere îngroşate am subliniat noi şi nicidecum autorul articolului, ca să vadă şi reprezentanţii noştri din sindicat unde suntem cu noua grilă de salarizare: în beci, în canal, în Africa!

PROFESORII FAC GREVĂ! SINDICATUL A ANUNŢAT ASTĂZI CÂND ÎNCEP PROTESTELE !

Profesorii fac greva! Sindicatul a anuntat astazi cand incep protesteleProfesorii se pregatesc de greva, din cauza salariilor mici. Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant a anuntat ca ies in strada pentru manifestatii din 2 octombrie, daca Guvernul nu accepta incheierea unui acord scris prin care se angajeaza sa solutioneze mai multe probleme cu care se confrunta salariatii din invatamant. Printre problemele sesizate se numara sporurile salariale, care se calculeaza prin raportare la salariile de baza de anul trecut, neplata sentintelor judecatoresti dar si cresterea mica a salariilor nete in anul 2018.

Potrivit unui comunicat al FSLI, decizia a fost luata in sedinta Colegiului National al Liderilor federatiei, din data de 4 septembrie.

Membrii de sindicat reclama faptul ca sporurile salariale se calculeaza prin raportare la salariile de baza de anul trecut, ceea ce conduce la obtinerea unor venituri salariale mai mici decat ar trebui de fapt. Concret, angajatii din invatamant pierd, in medie, peste 3% din venitul brut, iar procentajul poate fi mai mare, daca au mai multe sporuri.

 "Totodata, suntem nemultumiti de faptul ca Executivul nu a cuprins in Legea bugetului de stat pentru anul 2017 sumele necesare pentru plata sentintelor judecatoresti, in conformitate cu prevederile legale de esalonare a platii acestor sentinte. in medie, fiecare angajat din educatie ar trebui sa recupereze aproximativ 5.000 de lei", se mentioneaza in comunicat.

 In plus, profesorii sunt nemultumiti de cuantumul mic al cresterii salariilor nete in anul 2018 comparativ cu cresterile salariilor brute, consecinta a majorarii contributiilor angajatilor catre stat. Astfel, in urma calculelor facute de FSLI si recunoscute ulterior de ministrul Finantelor Publice, precum si de ministrul Muncii, daca nivelul brut al salariilor creste cu 50%, in realitate, ceea ce va primi, anul viitor, fiecare angajat din invatamant este de maximum 25%.

 "In acest context, FSLI cere Guvernului Romaniei inceperea negocierilor si incheierea unui acord scris pana la data de 25 septembrie 2017, prin care sa fie solutionate aceste solicitari, respectand urmatorul calendar: incepand cu cel tarziu data de 1 octombrie 2017, sporurile salariale sa se calculeze prin raportarea la actualele salarii de baza; la rectificarea bugetara care se va face pana la sfarsitul anului 2017, sa fie cuprinsa suma necesara pentru plata sentintelor judecatoresti; pana la sfarsitul acestei luni sa se gaseasca o solutie, astfel incat salariile nete din invatamant, in anul 2018 sa creasca intr-un procent mai mare decat cel anuntat de Executiv", afirma sindicalistii.

 In caz contrar, FSLI va declansa actiunile de protest, dupa cum urmeaza: in data de 2 octombrie, intre orele 12:00 - 14:00, vor fi pichetate toate prefecturile din resedintele de judet, iar pe 4 si 5 octombrie va fi pichetat sediul Guvernului.

"Credem ca si celelalte federatii din Educatie se vor alatura acestui demers", subliniaza FSLI.

Autor: Gavrila Cristina

Sursa: PortalInvatamant

Noiile salarii ale profesorilor după intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare

În Educaţie, salariile lunare brute vor creşte astfel:

invatator debutant, cu studii medii: 1.705 lei (in 2017) - 3.237 de lei (in 2020) - 3.916 lei (in 2022)
invatator cu grad maxim, cu studii medii: 2.800 de lei (in 2017) - 4.833 de lei (in 2020) - 5.465 de lei (in 2022)
profesor debutant: 1.962 de lei (in 2017) - 3.520 de lei (in 2020) - 4.098 de lei (in 2022)
profesor grad V: 3.500 de lei (in 2017) - 6.075 de lei (in 2020) - 6.900 de lei (in 2022)
asistent universitar: 2.290 de lei (in 2017) - 3.782 de lei (in 2020) - 4.130 de lei (in 2022)
profesor universitar: 6.050 de lei (in 2017) - 11.337 de lei (in 2020) - 13.600 de lei (in 2022)

G.D.

Harta salariilor din România

Castigurile medii nete au depasit in luna decembrie 2016, in conditiile in care multi angajati au primit prime de Sarbatori, nivelul de 500 euro doar in Capitala si in judetele Ilfov, Cluj, Timis, Sibiu si Brasov, iar cele mai mari cresteri salariale s-au inregistrat, in ultimul an, in judetele Bacau, Caras-Severin si Covasna, arata calculele News.ro, pe baza statisticilor judetene ale Institutului National de Statistica (INS).

La polul opus, in 17 judete din tara, castigul mediu net a ramas sub 400 de euro chiar si cu primele de Sarbatori.
La nivel national, castigul salarial mediu net s-a majorat in decembrie 2016 cu 11,4% fata de ultima luna din 2015, la 2.354 lei (echivalentul a 521 euro), nivel maxim istoric pentru Romania.

In decembrie, cursul mediu al euro, la care s-a facut echivalenta salariilor in moneda europeana, a fost de 4,5173 lei, potrivti Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Castigurile salariale includ atat salariile, cat si bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajatii.
Statisticile oficiale arata ca, desi castigul mediu net la nivel national a depasit pragul de 500 de euro, doar angajatii din Bucuresti si din alte cinci judete bogate au castigat, in medie, peste 500 euro in decembrie, in celelalte judete salariile fiind mult mai mici.

Salariatii din Bucuresti au cele mai mari salarii din tara, cu un castig mediu net in luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmati de cei din judetele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) si Timis (2.512 lei, 556 euro).

Pe urmatoarele locuri se claseaza judetele Sibiu (2.375 lei, 526 euro) si Brasov (2.284 lei, 506 euro), in restul tarii cistigurile medii fiind sub 500 euro net.

In topul castigurilor medii urmeaza, la mare distanta, judetele Constanta (2.184 lei, 483 euro), Iasi (2.183 lei, 483 euro), Arges (2.160 lei, 478 euro), Mures (2.156 lei, 477 euro) si Galati (2.154 lei, 477 euro).
La polul opus, in 17 judete castigurile medii nete sunt sub 500 euro.

Cele mai mici castiguri din Romania erau, in ultima luna a anului trecut, in judetele Teleorman (1.628 lei, 360 euro), Bistrita-Nasaud (1.653 lei, 366 euro), Harghita (1.671 lei, 370 euro) si Suceava (1.672 lei, 370 euro).

In ceea ce priveste evolutia salariilor din 2016, cele mai mari cresteri ale castigurilor nete s-au inregistrat, in decembrie 2016 fata de ultima luna din 2015, in judetele Bacau, cu un avans de 25%, Tulcea (21%), Caras-Severin (19,5%), Covasna (19%) si Braila (18,5%).

In schimb, in judetul Gorj salariile au scazut, in medie, cu 0,5% in 2016.

Anul trecut, salariile au primit un impuls in luna mai, cand salariul brut minim pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

Sursa: NAPOCANEWS

Topul companiilor şi băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii

Angajaţii Romatsa, regia autonomă de stat care controlează şi dirijează traficul aerian, au cele mai mari salarii medii din economie: 17.600 de lei net pe lună. 

Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a ZF pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.

Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.

Cel mai bine plătiţi angajaţi din economie lucrează cu precădere în domeniul serviciilor, unde există salariaţi cu studii superioare şi cu o productivitate mai mare.

„Istoric, industria bancară oferă salarii mai mari decât media naţională pentru că, în primul rând, nivelul de pregătire al angajaţilor noştri este mai mare. Nu angajăm oameni fără studii superioare “, a spus Andreea Voinea, directorul executiv al BCR, bancă în care cei peste 6.000 de salariaţi au câştigat câte un venit mediu lunar de aproape 5.400 de lei net în 2015.

Patru bănci (ING Bank, BCR, Banca Transilvania şi UniCredit Bank) şi trei companii cu activităţi în IT (IBM, Oracle şi Ericsson Telecommunications) se află în top 10 angajatori care oferă cele mai mari salarii medii.

Primii zece angajatori cu cele mai mari salarii medii oferă angajaţilor salarii cu valori cuprinse între 3 şi aproape 10 salarii medii nete la nivelul întregii economii. Dacă în cazul Romatsa salariul mediu de 17.661 de lei este de 9,6 ori mai mare decât salariul mediu pe economie din 2015 (de circa 1.850 de lei net), în cadrul Nuclearelectrica este de 3,9 ori mai mare (ajungând la 7.211 lei net lunar), iar în cadrul ING Bank este de 3,8 ori mai mare (7.137 lei net) faţă de media naţională.

Sursa: Registrul Comerţului

Cum răspunde ministrul Justiției revendicărilor salariale ale magistraților: pensii de un miliard de lei vechi, chirii de 600 de euro decontate de stat

Ministrul Justiţiei Raluca Prună ( foto) le-a răspuns magistraţilor care protestează de mai bine de 2 săptămâni, după ce Guvernul a majorat salariile medicilor si profesorilor cu 18 %. Ministrul a salutat revendicările “legitime” ale magistraţilor şi le-a indicat o soluţie pentru subfinanţarea sistemului judiciar: modificarea legislaţiei de către Parlament, astfel încât taxele de timbru judiciar să nu mai meargă la bugetele locale, ci la instanţe şi parchete. Raluca Prună a aruncat însă şi o bombă. A scris pe o reţea de socializare:

“Aş fi dorit să se fi vorbit transparent în Memorandum despre venituri salariale: care includ pentru toată magistratura şi grefieri chirii sine die (600 euro lunar in Bucureşti, de exemplu). Chiar si pentru magistraţi pensionari acum trecuţi în avocatură – never mind venitul din avocatură. Sau despre pensii de 1 miliard de lei vechi pe lună, pe o scăpare a legii. Sau despre diurna de 2% pe zi pentru toţi cei detaşaţi din alta localitate (inclusiv membrii CSM). Toate acestea sunt posibile pe temeiul fortarii unor legi neriguros redactate. Care nu sunt impecabile, recunosc. Vezi toate guvernele până la acesta. Aş mai fi visat ca memorandumul să vorbească despre efectele discreţionare ale legii penale – imunităţi şi ridicarea lor diferită în cazuri similare, pe limba celor necomplicaţi. Descumpănitor, pentru cetăţeni…”, scrie Ministrul Justiţiei. Vezi mai multeaici:

Raluca Prună mai spune că între timp a primit şi sugestii de la “topul CSM”, precum tăierea chiriilor şi majorarea salariilor, dar nu a acceptat “acest troc”.

“Nu am acceptat acest troc, care ar scoate cu mâna executivului acesta grandoarea fiscal inconstientă şi nesustenabilă a predecesorilor, cu mentalităţi nealterate de infuzii occidentale la care ne place să ne raportam. Când şi dacă ne convine. Aş putea discuta tăierea chiriilor numai dacă CSM se pronunţă prin vot covârşitor, exact ca pe aplicarea OUG 20 pe lipsa de oportunitate a menţinerii chiriei sine die. La magistraţi şi grefieri – în cuantum identic. Privilegii date prin lege, nu a Guvernului tehnocrat, ci a celor mai mândri că sunt români şi care – în acest ritm, îi vor lăsa pe români desculţi şi fără pensii cât de curând”, a scris Raluca Prună.

Ea spune că vineri este invitată la CSM la o discuţie cu magistraţi, cărora le va explica “viziunea sustenabilă, nepopulistă şi realistă” a Ministerului Justiţiei.

“În rest, înţeleg fervoarea candidaţilor la CSM, cu atât mai vocali cu cât sunt lideri de asociaţii şi candidati la CSM. Aş mai aştepta ca sutele de magistraţi care mi-au scris în bilateral sa facă public pasul înainte. Istoria care s-a scris fără voi si pentru voi în 2004 nu se mai poate repeta”, îşi încheie ministrul Justiţiei mesajul.

Cum a izbucnit conflictul, pe scurt

Dintr-o eroare a Ministerului Muncii, în forma iniţială a ordonanţei de urgenţă nr. 20 din iunie se preciza că mărirea se aplică “personalului plătit din fonduri publice”. Prin urmare, magistraţii au considerat că li se aplică şi lor. Primul care a reacţionat a fost procurorul general. Augustin Lazăr a emis un ordin intern prin care majora salariile procurorilor. Judecătorii nu s-au lăsat mai prejos şi au solicitat acelaşi lucru Ministerului Justiţiei.

Între timp, procurorul general şi-a suspendat ordinul, iar Guvernul a emis o nouă ordonanţă în care a corectat ceea ce a numit o eroare materială şi a precizat că majorarea salarială se aplică doar medicilor şi profesorilor.

“Discriminare!” – au susţinut magistraţii care vor ca Avocatul Poporului sau CSM să atace ordonanţa la CCR cu privire la un conflict discriminatoriu între Puterile statului. Asociaţiile profesionale ale magistraţilor au ambalat un memorandum cu 17 revendicări printre care cer sedii si calcuatoare noi, numiri făcute de către CSM la conducerea marilor parchete, buget administrat de ICCJ, nu de către MJ…. şi “înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială“. Vezi aici:

Memorandumul a fost votat de peste 100 de instanţe şi parchete din ţară. Între timp, magistraţii mai multor instanţe din ţară au demarat un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a proceselor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ. Unele instanţe cer inclusiv demisia ministrului Justiţiei. La protest s-au raliat şi grefierii de la Tribunalul Bucureşti şi din Timişoara. Gardienii din penitenciare ameninţă şi ei cu proteste.

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor au solicitat o întrevedere cu CSM, Ministerul Justiției şi conducerile instanţelor şi parchetelor. Întâlnirea va avea loc vineri la CSM.

În acest moment, un magistrat câștigă între 5000 și 12.000 de lei net pe lună.

Mai trebuie precizat că revendicările magistraţilor vin pe fondul alegerilor pentru noul CSM, dar şi al apropierii alegerilor politice.

                                                                                Autor: Alex COSTACHE

Sursa România Curată

Top 5 zodii care se îndrăgostesc repede si iremediabil

Când vine vorba de dragoste, de iubire şi sentimente, toţi suntem sensibili şi slabi, chiar dacă o arătăm sau nu. Unii îşi pierd capul mai repede și se dau de ceasul morţii, pe când alții nu acceptă în veci că dragostea le pune capac încă de la primele întâlniri.

1. Peşti

Este cea mai sensibilă zodie din acest punct de vedere. Peștii sunt extrem de visători şi rareori îi vei găsi cu picioarele pe pământ, privind cu realism lucrurile care se întâmplă în jurul lor. Ei pun mare accent pe iubire şi îşi controlează întreagă viaţă în funcţie de ceea ce simt. Se îndrăgostesc foarte repede, adică se lasă uşor cuceriţi de câteva vorbe frumoase şi gesturi în momentele de singurătate, chiar dacă nu de fiecare dată se vor deschide complet în faţa ta.

2. Rac

Pe locul doi în acest clasament, bineînţeles că sunt Racii, alţi sensibili şi ahtiaţi după iubire, sentimente, ataşament, stabilitate şi siguranţă. Sunt nişte romantici care îşi pun bazele în fiecare nouă relaţie, în fiecare partener ce reuşeşte să treacă puţin peste carapacea lor ușor misterioasă, diferită şi complicată în acelaşi timp. Mizează pe iubirea adevărată, pe ideal pe care îl vor căuta toată viaţa dacă este nevoie – din această cauză vor suferi extraordinar de mult după fiecare eşec provocat de neconcordanţa dintre vise, aşteptări şi realitate.

3. Balanţă

Nativul acestei zodii este un romantic incurabil ce nu se lasă cu una, cu două, când vine vorba de viitorul partener de viaţă. Caută şi încearcă diferiţi pretendenţi în care îşi pune toate bazele, până aude acel click ce îi declanşează şi mai multă atenţie şi îl face să se îndrăgostească nebuneşte, iremediabil. Nu crede în jumătăţi de măsură şi în momentul în care consideră că persoana de lângă îi merită toate eforturile, va lăsa totul pentru binele şi confortul acesteia.

4. Berbec

La Berbec nu cred că v-aţi fi aşteptat vreodată, având în vedere cât de încăpăţânat şi dificil este însă la el îndrăgosteala vine mai mult în legătură cu pasiunea şi dorinţa de a experimenta tot ce este nou. Dacă reuşeşti să-l dai peste cap cu ceva ceva la fiecare întâlnire, îl vei ațâța atât de tare, încât nu-ţi va mai da drumul. Se plictiseşte extraordinar de repede, aşa că îşi va căuta repede un alt partener care să-l stimuleze dacă tu nu o mai faci, iar dragostea i se duce exact aşa cum a şi venit: pe neaşteptate.

5. Săgetător

Având în vedere că este o fire libertină, nonconformistă şi îndreptată spre nou, spre adrenalină, bineînţeles că se îndrăgosteşte şi îşi pierde capul la orice pas, mai ales dacă interlocutorul i se aseamănă câtuşi de puţin şi doreşte să trăiască prezentul la maximum. Dacă se simte prins în plasă şi crede că îi îngrădeşti libertatea, imediat va bate în retragere şi îşi va căuta o nouă prioritate pe care să se axeze în următoarea săptămână, lună – o nouă iubire.

                                                                           dr. Iulian COZA

Ce salarii cer sindicatele pentru cadrele didactice, în noua grilă din sistemul bugetar

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a înaintat, luni, 18 ianuarie 2016, o adresă către Ministerul Muncii, prin care conturează nivelul salariilor care ar trebui stabilite, pentru acest sector, în noua grilă a salarizării. “În prezent, salariul mediu în învățământ este cu aproximativ 45% mai mic decât salariul mediu din administrație și ordine publică și reprezintă doar 25% din salariul magistraților, situație absolut anacronică, în condițiile în care aproximativ 80% dintre salariații din învățământ au studii superioare”, argumentează liderii Federației, care punctează că “'O lege de salarizare construită plecând de la principii corecte presupune ca fiecare categorie socio-profesională să fie poziționată în grila de salarizare, în funcție de rolul pe care-l are în dezvoltarea societății. (...) O componentă fundamentală a acestui domeniu este resursa umană și, inevitabil, subfinanțarea a condus la degradarea alarmantă a statutului social al personalului din sistemul educațional. Din cauza salarizării umilitoare, calitatea profesională a dascălilor care au intrat în sistem în ultimii ani a scăzut constant, ceea ce a avut drept consecință scăderea calității actului instructiv-educativ”.

FSLI arată că “în sistemul de educație, de exemplu, principalul indicator — în funcție de care ar putea fi stabilită performanța didactică — este progresul școlar al elevilor, numai că, din păcate, nu există instrumente care să-l poată cuantifica corect. Nu trebuie omis și faptul că există diferențe mari între unitățile de învățământ din mediul rural și din mediul urban în ceea ce privește baza materială, dar trebuie avută în vedere și condiția socio-profesională diferită a populației, în funcție de mediu (urban/rural), dar și de zona geografică, care au legătură directă cu performanța școlară”. Sindicaliștii subliniază că în învățământ va fi aproape imposibil de evaluat obiectiv performanța profesională a dascălilor, în condițiile în care nu există standarde naționale de evaluare a competențelor.

Reprezentanții FSLI susțin că este “utopic să vorbim despre «performanța didactică»”, atâta timp cât programele școlare sunt complet depășite și neadecvate la cerințele actuale de pe piața muncii”, iar “Având în vedere timpul foarte scurt în care se intenționează să fie elaborat acest proiect de lege, soluția realistă ar fi ca punctul de plecare să îl reprezinte proiectul elaborat în toamna anului trecut și, eventual, să se introducă criterii suplimentare față de cele existente, pentru acordarea premiilor individuale”.

În comunicatul de luni, sindicaliștii oferă și câteva repere, „principiile de bază care ar trebui să stea la baza construcției noii grile de salarizare în învățământ”:

• Salariul de bază al profesorului debutant să fie de 150% față de un salariu minim pe economie;
• După 15 ani de activitate didactică să se poată ajunge la un salariu care să reprezinte o creștere de 75% față de salariul debutantului;
• Salariul de bază maxim al unui profesor să reprezinte 150% față de salariul profesorului debutant și să poată fi atins după 25 de ani de activitate didactică;
• Salariul de bază al învățătorului/educatorului cu studii medii să reprezinte 80% din salariul profesorului.

                                                                              Scris de  Telegrama

Topul salariilor profesorilor în lume

 Un profesor luxemburghez câştigă în jur de 7.600 de euro pe lună, în timp ce un profesor român nu câştigă nici măcar jumătatea acestei sume într-un an de zile. Un profesor român cu 10 ani de experienţă şi gradul I didactic câştigă într-un an echivalentul salariului pe 2 săptămâni al unui profesor luxemburghez cu acelaşi nivel de experienţă. Concret, un profesorul luxembrughez câştigă în jur de 7.600 de euro pe lună, în timp ce un profesor român ia, în mână, circa 3400 de euro pe an. De altfel, cei mai bine plătiţi profesori din lume sunt în Luxemburg, unde câştigă aproape 92.000 de euro (100.000 de dolari) pe an, în timp ce profesorii români au în momentul de faţă aproximativ 21.600 de lei pe an salariul brut, adică 15.600 de lei net, ceea ce înseamnă puţin peste 4.800 de euro brut pe an (3.400 euro net). Salariile au fost calculate pe profesori cu 10 ani de experienţă şi gradul 1. 

 Datele privind cele mai mari salarii de profesor sunt incluse în raportul "Education at a glance 2015" ("Educaţia în 2015"), în care România nu figurează. Studiul este realizat de OECD (Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică), aceeaşi organizaţie care realizează faimoasele teste PISA. 

Raportul mai arată că un profesor din Germania câştigă anual 60.600 de euro, în Canada câştigă 58.500, iar în SUA câştigă aproape 50.000 de euro (53.700 de dolari).   Salariile umilitoare ale profesorilor debutanţi au un impact direct asupra selecţiei viitoarelor cadre didactice.  Studiul OECD arată că sistemele de educaţie sunt într-o continuă competiţie cu alte sectoare similare ale economiei pentru a atrage angajaţi bine pregătiţi. Se aude ?!

                                                                                              C.S.

În ultima şedinţă a Guvernului Ponta a fost adoptată majorarea tuturor salariilor din învăţământ

In ultima sedinta a Guvernului Ponta si in acelasi timp cea mai scurta din istoria sa a fost adoptat actul normativ care prevede majorarea salariilor din Educatie de la 1 decembrie, astfel incat intreaga majorare salariala sa fie de 25%.

Dupa ce si-a anuntat in mod oficial demisia, Victor Ponta a decis sa semneze ultimul act normativ in calitate de premier. Astfel, miercuri a fost adoptat acordul semnat de Executiv cu sindicatele din Invatamant, conform caruia intreaga marire salariala din domeniu sa fie de 25% de la 1 decembrie.

"Astazi am vrut sa facem sedinta sa va multumesc, dar si sa nu lasam ceva din ceea ce am facut nefinalizat. Noroc ca au fost altii mai atenti si mi-au atras atentia ca trebuia sa adoptam si actul normativ in baza acordului pe care l-am semnat cu cei din Educatie.

Il adoptam acum, in aceasta sedinta. In acest fel, Sanatatea si Educatia primesc ceea ce trebuiau sa primeasca demult", a spus Ponta in ultima sedinta a Guvernului.

Potrivit actului legislativ, salariile din invatamant ar urma sa creasca din decembrie 2015 cu 15%, majorarea salariala din acest an ajungand astfel la 25%, dupa cele doua majorari cu cate 5% din martie si septembrie.

De asemenea, sporurile si indemnizatiile care nu fac parte din salariul de baza al personalului din invatamant se majoreaza cu acelasi procent de 15%, "in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii", potrivit proiectului de ordonanta de urgenta.

Actul normativ arata ca vor primi salarii mai mari si angajatii din inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, dar si personalul nedidactic din celelate unitati aflate in subordinea sau coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice.

De cresterea salariilor vor beneficia 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar si personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din invatamantul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unitatile finantate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din invatamantul universitar si 4.460 de persoane din unitatile finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.

                                                                                Ana-Maria Tudor

Cu cât se vor MAJORA salariile în educaţie. Ministrul Câmpeanu invocă legea salarizării şi Codul Fiscal

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, marţi, la România TV, că sindicaliştii din învăţământ nu au renunţat la pretenţiile salariale, fiind avansate, în discuţiile purtate până acum, mai multe propuneri. Ministrul a arătat că răspunsul legat de procentul cu care se vor mări salariile va fi dat atunci când se va şti în ce stadiu se află proiectul legii salarizării şi după adoptarea Codului Fiscal. Cîmpeanu a vorbit şi despre repartizarea profesorilor suplinitori, dar şi despre banii care se acordă profesorilor pentru materialele didactice.

Ministerul Educaţiei acordă, şi în acest an, bani pentru dezvoltarea carierei didactice. În anul 2014, ajutorul financiar pentru dascăli a fost de 150 de euro. În 2015, acesta a crescut la aproape 160 de euro.

"Anul acesta profesorii care doresc vor primi un ajutor financiar de 700 de lei, circa 160 de euro. Banii le folosesc pentru achiziţionarea de materiale didactice. Încercăm să acordăm aceşti bani şi anul viitor", a declarat la România TV ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Banii se acordă în cadrul programului "Dezvoltarea carierei didactice" finanţat din fonduri europene. Profesorii pot folosi ajutorul de la Ministerul Educaţiei pentru a achiziţiona materiale didactice, cărţi sau pentru a participa la cursuri şi conferinte.

Cîmpeanu: Vom şti cu cât să mărim salariile profesorilor atunci când vom şti în ce stadiul ne aflăm cu proiectul legii salarizării

Ministrul Educaţiei a vorbit şi despre întâlnirea de luni cu sindicatele din Educaţiei, care cer majorarea salariilor.

"Sindicaliştii nu au renunţat la pretenţii. Din perspectiva mea, discuţiile au fost intense şi constructive. S-a reiterat că Educaţia şi Sănătatea sunt domenii care trebuie să aibă prioritate pentru dezvoltarea României.

S-au avansat mai multe propuneri de calendar şi s-au făcut mai multe propuneri de procente de majorare a lefurilor. Răspunsul legat de procentul cu care se vor mări salariile va fi dat atunci când vom şti în ce stadiu ne aflăm cu proiectul legii salarizării în sistemul bugetar şi cu adoptarea Codului Fiscal. Următoarea discuţie cu sindicalişii a fost stabilită pentru data de 15 septembrie, pentru a discuta cu elemente concrete", a spus ministrul, la România TV.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, la finalul discuţiilor de la Guvern pe tema majorării salariilor din educaţie, că au fost avansate mai multe variante de calendar şi procente, dar s-a convenit o amânare a discuţiilor până în 15 septembrie, când vor putea fi ”elemente concrete”.

Ministrul Educaţiei, despre repartizarea pe posturi a profesorilor suplinitori

Ministrul Sorin Cîmpeanu a făcut câteva precizări şi legate de repartizarea profesorilor suplinitori în învăţământ, care a început marţi. Locurile pot fi ocupate de candidaţii care au obţinut minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică şi inspecţia specială la examenul de titularizare.

Din cauza numărului mic de locuri vacante pentru angajare pe perioada nedeterminată, mulţi profesori care au luat note mari la titularizare sunt nevoiţi să se mulţumească doar cu un post de suplinitor.

"Au fost disponibile circa 4.200 de posturi didactice vacante pentru angajare pe perioada nedeterminată. Pe aceste posturi au concurat circa 30.000 de candidaţi, însă numai 8.000 dintre cei care s-au prezentat au obţinut nota mai mare de 7.

Aş face analogia cu examenul de admitere la facultate. Sunt facultăţi la care se intră cu notă foarte mare şi facultăţi mai puţin căutate, unde se intră cu nota 7. Aceeaşi situaţie există şi la examenul de titularizare", a declarat ministrul Educaţiei.

                                                                             Autor: Iulian Tudor

Propunerile de majorare a salariilor din educaţie, discutate luni, 24 august, la Guvern

Propunerile de majorare a salariilor din educaţie ar urma să fie discutate luni, la Guvern, într-o întâlnire la care sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai sindicatelor, premierul Victor Ponta şi miniştrii Educaţiei, Finanţelor şi Muncii. Discuţiile ar urma să aibă loc, cel mai probabil, de la ora 14.00, potrivit unor surse oficiale.

Întâlnirea a fost anunţată de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a spus că luni va discuta cu reprezentanţii sindicatelor şi cu premierul Victor Viorel Ponta despre salarizarea din învăţământ. Cîmpeanu a precizat că la întâlnire s-ar putea să participe şi ministrul Muncii, Rovana Plumb, şi cel al Finanţelor, Eugen Teodorovici.

El a menţionat că Ministerul Educaţiei nu are alte propuneri privind creşterea veniturilor angajaţilor din sistem în afară de cele legate de proiectul Legii salarizării, transmise deja Ministerului Muncii.

Sindicaliştii spun că întâlnirea de luni nu ar fi trebuit să aibă loc, dar au solicitat-o pentru că Guvernul a făcut "o serie de erori".

"Această întâlnire nu ar fi trebuit să aibă loc dacă lucrurile se derulau normal şi aveau loc creşteri salariale, etapizat, pentru tot sectorul bugetat. Dar prima greşeală pe care a făcut-o Guvernul a fost că a majorat indemnizaţiile demnitarilor, a urmat apoi creşterea pentru cei din Guvern, acum pentru sănătate. Ne aşteptam ca Legea salarizării să se aplice în acelaşi timp pentru toată lumea, dar lucrurile au luat-o razna", a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu.

El a amintit că, potrivit unui acord din 2014, încheiat de sindicatele din educaţie cu Guvernul, până în anul 2017, salariile ar fi trebuit să crească cu 34 la sută.

"Noi nu am fost împotriva măririi salariilor din sănătate, pentru că e corect ca medicii să aibă venituri mai mari, dar era corect ca lucrurile să fie făcute la pachet, chiar dacă procentul de creştere ar fi fost mai mic în educaţie. Nu ar fi fost nicio problemă. Vrem să îl întrebăm pe premier ce se mai întâmplă cu Legea salarizării, vrem să ştim exact de când se aplică", a spus Hancescu.

El a precizat că sindicatele, împreună cu ministrul Sorin Cîmpeanu, au formulat o serie de propuneri de modificare a proiectului Legii salarizării prezentat de Ministerul Muncii.

"Majorarea prevăzută iniţial pentru educaţie era de 60 la sută. Am regândit puţin grila, mărind salariile pentru debutanţi, pentru că toată lumea se plânge că nu mai vor să lucreze în educaţie. (...) Ceea ce am propus însemna un plus de 10 la sută, adică o creştere a veniturilor din educaţie de 70 la sută în preuniversitar şi mai mult în universitar", a explicat Hancescu.

Liderul sindical a mai spus că în întâlnirea de luni se va solicita găsirea unei soluţii pentru acordarea unei majorări de 10-15 la sută a salariilor din educaţie, pentru că astfel, având în vedere că dascălii au primit cinci la sută în plus în martie şi vor mai primi tot atât din septembrie, până la sfârşitul anului ar beneficia de o creştere apropiată de cea din sănătate.

"Doleanţa noastră este să putem primi o suplimentare de 10 - 15 la sută, eventual să se aplice o primă tranşă din Legea salarizării din acest an. Trebuie găsită o soluţie echitabilă, care să nu producă dezechilibre şi nemulţumiri", a mai spus liderul FSLI. Întrebat ce se va întâmpla dacă răspunsul premierului va fi negativ, Simion Hancescu a spus că liderii vor informa membrii de sindicat şi aceştia vor decide ce vor face, dar cel mai probabil, având în vedere gradul de nemulţumire, se vor dori proteste.

FSLI a precizat că, în acest moment, salariu minim brut pe ţară este de 1050 lei, în timp ce salariul unui învăţător debutant este de 1.115 lei brut (780 de lei net) şi al unui profesor debutant de 1.133 de lei brut (830 de lei net), iar după majorarea de 5 la sută de la data de 1 septembrie 2015 prevăzută în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, acesta va ajunge la 1.170 de lei brut (857 de lei net, n.r.) pentru învăţătorul debutant şi la 1.189 de lei brut (871 lei de net, n.r.) pentru profesorul debutant.

Federaţia sindicală a mai arătat că, potrivit deciziei Guvernului, începând din 1 ianuarie 2016, salariul minim pe economie va fi de 1.200 de lei.

"În aceste condiţii, este imperios necesar ca Executivul să găsească soluţii de majorare suplimentară, faţă de cea prevăzută de lege, a salariilor în învăţământ cu cel puţin 15%, înainte de această dată, astfel încât un cadru didactic să nu aibă aceeaşi salarizare cu cea a unui muncitor necalificat. Astfel, un învăţător debutant ar ajunge la 1.345 de lei brut, iar un profesor debutant la 1.367 de lei brut, cu puţin peste salariul minim brut pe economie", susţin reprezentanţii FSLI.

Premierul Victor Ponta a anuntaţ, marţi, la finalul discuţiilor privind sectorul sanitar, că va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru şedinţa Guvernului de săptămana viitoare privind majorarea de 25 la sută a salariilor pentru tot personalul sanitar, de la 1 octombrie.

Victor Ponta a precizat că majorarea salarială se va face "deocamdată doar pentru medici", anunţul fiind făcut în contextul în care profesorii şi poliţiştii au reacţionat imediat la decizia Guvernului de a creşte salariile în sistemul medical şi au cerut şi ei bani mai mulţi.

"Atunci când a fost vorba despre măririle la profesori, pe care le primesc anul asta, medicii nu au fost contra. Acum, când avem posibilitatea, prin economii în sistem, cred că aşa este corect faţă de medici. În rest, toată lumea îşi doreşte un salariu mai mare. Deocamdată se poate doar pentru medici. Azi, cu banii pe care îi avem putem să majorăm pentru medici, aşa cum anul trecut am făcut pentru profesori. Când se poate, se poate", a arătat premierul. Mediafax

                                                                                                    C.L.