Corina Creţu, desemnată comisar european pentru Politică Regională. Componenţa completă a viitoarei Comisii Europene

Noua echipă include şapte vicepreşedinţi şi, pentru prima oară, un prim-vicepreşedinte care va fi "mâna dreaptă" a preşedintelui Executivului european, luxemburghezul Jean Claude-Juncker. Nouă dintre cei 28 de membri ai Comisiei sunt femei, iar dintre acestea trei sunt vicepreşedinţi.

Cei şapte vicepreşedinţi vor conduce şi vor coordona activitatea unui număr de comisari, în cadrul unor grupuri a căror componenţă se poate schimba în funcţie de obiectivele şi de aplicarea treptată a noilor priorităţi stabilite de noul preşedinte al Comisiei Europene. Aceste echipe reflectă priorităţile politice, printre care locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, piaţa unică digitală sau uniunea energiei.

Astfel, olandezul Frans Timmermans a fost desemnat prim-vicepreşedinte responsabil cu Reglementarea, Relaţiile Interinstituţionale, Statul de drept şi Carta Drepturilor Fundamentale.

Italianca Federica Mogherini va fi vicepreşedinte şi Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, în timp ce candidata desemnată de Bulgaria, Kristalina Gheorghieva, va fi vicepreşedinte pentru Buget şi Resurse Umane.

Estonul Andrus Ansip va fi vicepreşedinte pentru Piaţa Unică Digitală, lituanianul Valdis Dombrovskis va fi vicepreşedinte pentru Euro şi Dialog Social, candidata Sloveniei, Alenka Bratušek, va fi vicepreşedinte pentru Uniunea Energetică, iar finlandezul Jyrki Katainen va deţine postul de vicepreşedinte pentru Locuri de muncă, Creştere, Investiţii şi Competitivitate.

Francezul Pierre Moscovici a fost numit comisar european pentru Afaceri Economice, Taxare şi Uniunea Vamală, britanicul Jonathan Hill a primit portofoliul Serviciilor Financiare, Stabilităţii Financiare şi Pieţelor de Capital, iar germanul Gunther Oettinger se va ocupa de Economia digitală şi Societate.

Comisarul desemnat de Spania, Miguel Arias Cañete, va fi responsabil cu Acţiunea Climatică şi Energia, suedeza Cecilia Malmström va fi responsabilă de Comerţ, iar daneza Margrethe Vestager se va ocupa de Concurenţă.

Pe de altă parte, irlandezul Phil Hogan va ocupa portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar candidata Belgiei, Marianne Thyssen, se va ocupa de Muncă şi Afaceri Sociale. Austriacul Johannes Hahn va deţine portofoliul Politicii Europene de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, în timp ce candidata Poloniei Elżbieta Bieńkowska va fi responsabilă cu Piaţa Internă, Industria, Antreprenoriatul şi IMM-uri.

Portofoliul Migraţiei şi Afacerilor Interne va fi ocupat de grecul Dimitris Avramopoulos, cel al Sănătăţii şi Siguranţei Alimentare va fi deţinut de lituanianul Vytenis Andriukaitis. Croatul Neven Mimica va fi responsabil de Cooperare Internaţională şi Dezvoltare, iar candidata Cehiei, Věra Jourová, se va ocupa de Justiţie, Consumatori şi Egalitatea de Gen.

Candidatul Ciprului, Christos Stylianides, va fi comisar pentru Ajutor Umanitar şi Managementul situaţiilor de criză, cel al Maltei, Karmenu Vella, va fi responsabil de Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, iar cel al Slovaciei se va ocupa de Transporturi şi Spaţiu.

Comisarul desemnat de Ungaria, Tibor Navracsics, va ocupa portofoliul Educaţiei, Culturii, Tineretului şi Cetăţeniei, în timp ce portughezul Carlos Moedas va fi responsabil de Cercetare, Ştiinţă şi Inovaţie.

Pentru prima oară, un comisar (prim-vicepreşedintele Frans Timmermans) se va ocupa în special de îmbunătăţirea legislaţiei, pentru a garanta că orice propunere a Comisiei Europene este într-adevăr necesară şi că obiectivele vizate sunt îndeplinite de statele membre. De asemenea, prim-vicepreşedintele se va asigura că toate activităţile Comisiei sunt în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale şi statul de drept.

Pe de altă parte, noul portofoliu pentru Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri (condus de poloneza Elzbieta Bieńkowska) face pentru prima oară referire la întreprinderile mici şi mijlocii, problema economiei europene.

Portofoliul pentru Politica de Vecinătate şi negocieri în vederea extinderii (sub responsabilitatea austriacului Johannes Hahn) pune accent asupra continuării negocierilor de aderare la UE, în pofida faptului că noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că în mandatul său nu va avea loc o nouă extindere.

Noul portofoliu pentru Afaceri Economice şi Financiare, Impozitare şi Uniune Vamală, aflat în reponsabilitatea francezului Pierre Moscovici, va garanta că politica de impozitare şi politica uniunii vamale devin parte integrantă a uniunii economice şi monetare.

Portofoliul pentru Migraţie şi Afaceri Interne, deţinut de Dimitris Avramopoulos, are în vedere consolidarea politicilor care luptă împotriva imigraţiei clandestine.

Noua Comisie Europeană urmează să fie votată de Parlamentul European în sesiunea plenară din octombrie, pentru a prelua din 1 noiembrie mandatul de la actuala echipă condusă de Jose Manuel Barroso.

                                                                                       C.L.

Se ştie, un scandal mare se acoperă printr-un scandal şi mai mare…

TRAIAN BĂSESCU ÎNCEARCĂ SĂ O IMPUNĂ PE FIICA SA ÎN FUNCŢIA DE COMISAR EUROPEAN…

Traian Băsescu pregăteşte un nou conflict cu Victor Ponta. Conform unor surse din interiorul Palatului Cotroceni, la Consiliul şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, din 16 iulie, principalul punct de discuţie va fi nominalizarea comisarilor europeni, membri ai viitoarei Comisii Europene, ce va fi condusă de Jean-Claude Juncker (PPE).

În acest context, membrii Consiliului European vor întocmi prima variantă a viitoarei Comisii Europene, în baza propunerilor de comisari ce urmează a fi făcute de reprezentanţii statelor membre. Deşi, conform regulilor, propunerea viitorului comisar european este un atribut ce revine şefului Executivului, acesta fiind un reprezentant al guvernului naţional, Traian Băsescu, profitînd de ambiguitatea Constituţiei României, va încerca să răstoarne această regulă, pentru a propune şi negocia, personal, funcţia care îi revine României.

În acest moment, la Palatul Cotroceni este în pregătire o cerere de clarificare a interpretării alineatelor din Constituţia României, care definesc instituţia naţională ce face această numire. Traian Băsescu vizează impunerea unuia dintre următoarele două personaje: în cazul în care România va primi alt portofoliu decît cel deţinut în prezent, Matrozul va încerca plasarea fiicei sale mai mici, Elena Băsescu, în funcţia de la Bruxelles. Cea de-a doua variantă, în cazul în care România va obţine acelaşi portofoliu, va fi reinstalarea, pentru încă 5 ani, a lui Dacian Cioloş. Nebunia ce va fi declanşată în zilele următoare cu privire la această funcţie are şi un alt scop: acela de a estompa scandalul mediatic în care este implicat Mircea Băsescu, arestat preventiv pentru luare de mită şi trafic de influenţă, după care se poate discuta de o eventuală eliberare sub control judiciar şi arest la domiciliu. Astfel, prin aducerea în atenţia presei a fiicei mai mici, EBA, şi aruncarea ei într-un scandal mediatic, Traian Băsescu se pare că va încerca scoaterea din arest a fratelui său.

                                                                                     C.V.T.