Lecții de învățat. Copiii și pandemia

 

                                                                                               de Viorica Pârja

Începe relaxarea, dar pandemia nu s-a terminat. Toți am avut de suferit, dar copiii cel mai mult. Ei au devenit anxioși în timpul pandemiei pentru că, la fel ca adulții, au nevoie de contact uman, de joacă, de râs, de mișcare, de activități pe care înainte de pandemie le făceau împreună cu prietenii sau cu colegii. Primele și cele mai rele semne sunt anxietatea și depresia. Studiile arată că mai mult de opt din zece copii au înregistrat o creștere a emoțiilor negative.

Au dispărut activități pe care copiii le făceau, s-a diminuat sau a chiar dispărut nevoia de apartenență a copilului la un grup și încet încet s-a insinuat frica și anxietatea. Vorbim despre copii, dar privim copiii în relație directă cu părinții. Fiindcă prima tendință a oricărui părinte este să-l ferească pe copil de evenimentele care o produc.

Conform vârstei lor, copiii trebuie să înțeleagă de ce au fost necesare izolarea sau purtarea măștii, să înțeleagă ce are el însuși de făcut pentru a ajuta la oprirea acestui virus. Evitarea răspunsurilor doar îi accentuează anxietatea. Dar, din păcate, mulți părinți sunt mai anxioși decât copiii. Ei trebuie, la rândul lor, să-și stăpânească propria anxietate atunci când sunt în preajma celor mici.

Copiii preiau extrem de ușor emoțiile celor mari și le amplifică. Deseori copilul este privit ca un adult în miniatură, dar el se apără mult mai greu de stres, mai ales dacă este lipsit de sprijinul părinților. Legăturile cu părinții și cu ceilalți copii sunt esențiale pentru echilibrul său psiho-emoțional.

Nu există, însă, terapie mai bună decât prezența unui părinte liniștit și încrezător lângă copilul său.

Lecții de învățat. Copiii și pandemia

 

                                                                                                      de Viorica Pârja

Anxietatea e modul cu care copiii răspund la stres, iar pandemia deja le creează celor mici o apăsare uriașă. Cine spune că pandemia de coronavirus nu-i afectează emoțional pe copii ori este ignorant, ori nu știe ce spune. Primele semne sunt cele ale anxietății și depresiei. Care se insinuează ca o umbră și cu care e greu să te lupți până ajungi s-o scoți la lumină.

Studiile arată că mai mult de opt din zece copii au înregistrat o creștere a emoțiilor negative, iar într-o treime dintre familiile supuse studiului, un adult sau un copil a raportat un act de violență conjugală.

Copiii devin anxioși pentru că le lipsesc comunicarea, socializarea, interacțiunea, întâlnirile și jocul. Activitățile pe care înainte de pandemie le făceau împreună cu prietenii sau cu colegii. Ei resimt puternic lipsa apartenenței la grupurile cu care erau obișnuiți, mișcarea, comunicarea. Ca să nu spunem că și părinții mai fac greșeli. Din dorința de a-i feri pe copii de evenimente nedorite, îi protejează exagerat, uitând că protecția aceasta nu se poate duce la… infinit.

Calea mai potrivită fiind aceea de a-i ajuta să învețe câteva mecanisme de adaptare și, cu ajutorul acestora, să gestioneze anxietatea. Copilul trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui, de ce e nevoie de mască, de ce nu are voie la joacă, de ce nu se poate întâlni cu prietenii, de ce, de ce…

Evitarea răspunsurilor doar îi accentuează anxietatea. Cu povești, cu desene, cu răspunsuri simple, cu soluții adecvate Binele poate să învingă Răul. Și copilul va înțelege cum să se descurce mai bine cu ceea ce îi provoacă frică și anxietate. Să nu uităm că emoțiile părinților pot fi preluate foarte ușor de către copii.