Mesajul buclucaș acum pentru...SPP, POLIȚIE, JANDARMERIE, SRI

 

Mesajul de pe gard...

„Trădătorule, pleacă!”, este mesajul scris cu litere mari, albastre, pe gardul Palatului Cotroceni, în noaptea de Crăciun. Autorii nu au fost prinși încă, dar organele de ordine depun eforturi în acest sens.

Acum, întrebarea care se ridică este cum a fost posibil un astfel de incident, în condițiile in care Palatul Cotroceni este un obiectiv foarte atent păzit? Până una-alta, jandarmii anunță: „Facem verificări pentru identificarea persoanei și va fi sancționată”.

Victor Ponta, deputat din partea PSD, a anunțat că vrea să achite amenda pentru persoana care a scris pe zidul Palatului Cotroceni un mesaj împotriva președintelui Klaus Werner Iohannis.

„Eu am pregătit 5.000 de lei să îl ajut pe respectivul om să plătească amenda. Până la urmă a spus ceva ce cred peste 90% dintre români. Merita amenda asta – cu cât vor da mai multe amenzi cu atât mai mult o să spună toți românii același lucru!”, a scris Ponta, pe Facebook.

Inițiativa unui politician de nivelul lui Victor Ponta mi se pare deplasată, având în vedere că, dincolo de explicațiile oferite, ea încurajează actele de acest tip.

Sigur are și o acoperire în faptul că locatarul destinatar al mesajului se încăpățânează să rămână după zidul respectiv ascunzându-se cu o prevedere din Constituție citită doar în partea care îi convine, deși ea are o continuare care îl obligă să părăsească funcția și să redevină muritor de rând.

Vorba vine „de rând” pentru că în realitate va beneficia de o mulțime de avantaje din postura de fost președinte. Dar are și un dezavantaj mare, de care se pare că se teme cel mai mult: va putea fi acuzat și cercetat pentru presupusele încălcări ale legii. Că asta așteaptă principalii săi dușmani...

Grigore CIASCAI

Schimbare (şi nu prea) de atitudine şi abordare la Cotroceni

 
Lucrurile grave spuse pe un ton calm, liniştit, aproape adormitor, nu trezesc un interes pe măsura profunzimii lor. Cam aşa a prezentat preşedintele Klaus Iohannis schiţa proiectului de reformă care urmează să fie pusă în practică de guvern şi coaliţia de guvernare.

Este adevărat că şi întrebările ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă organizată la Cotroceni au fost de suprafaţă, menite să scoată de la preşedinte răspunsuri concrete la problemele la zi, utile televiziunilor pentru breaking news.

Totuşi, preşedintele a spus lucruri esenţiale. Practic a anunţat începutul reformei, fără să pronunţe de foarte multe ori cuvântul „reformă”. S-a ferit pe cât posibil de cuvinte precum „restructurare”, „disponibilizare”, „reducere”,  expresii specifice în cazul reformării unei societăţi. De câteva ori preşedintele a ţinut să repete că îngheţarea salariilor se referă numai la personalul bugetar. Lucru care se înţelege de la sine.

În anii 1990 era la modă „terapia de şoc”. Adică tai odată, fără ezitare, aşa ca atunci când tai coada câinelui. Ca să nu spunem ca în cazul securii călăului. Ca să taie dintr-o dată, condamnatul îi dădea călăului un cadou frumos. O şpagă, în termenii zilelor noastre.

Terapia de şoc a funcţionat în Polonia, Cehia şi într-o măsură mai mică în Ungaria. Ion Iliescu a lălăit-o, de la primul până la ultimul mandat. A înţeles trecerea de la comunism la capitalism printr-o necesară etapă de criptocomunism. Totul s-a făcut pe jumătate şi în timpul regimului Emil Constatinescu. Certurile din CDR au înlocuit măsurile de reformă promise în campaniile electorale. Preşedintele Băsescu s-a tot pretătit de marele salt, dar nu a făcut decât mici salturi, ca de broscoi în iarba înrouată. Cel mai mare şi viteaz gest a fost tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. Drept pentru care PDL a plătit cu dispariţia de pe scena politică. De altfel, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu PNŢCD. Principalul partid de guvernare din perioada 1996-2000 nu a mai intrat în parlament.

De unde se poate trage următoarea concluzie: cine reformează, cine aplică terapii de şoc, pierde alegerile. Cum PSD nu a aplicat niciodată vreo terapie de şoc, nici măcar pentru sine, nu a pierdut în mod catastrofal niciodată alegerile. A mai pierdut câte o bătălie, pe ici pe colo, dar a rămas partid mare. Şi nereformat va rămâne şi în următorii patru ani. Acesta este modul lui de a face politică. PSD dă, nu ia. Aceasta este deviza lui. Ca babele miloase care aruncă un bănuţ celor cu mâinile întinse la ieşirea din biserici.

Ce mai are de pierdut preşedintele Iohannis dacă porneşte pe calea reformelor profunde? Doar popularitatea în rândul bugetarilor. Ce au de pierdut partidele din arcul guvernamental? Viitoarele alegeri. Dacă PNL îşi ia în serios rolul de principal partid de guvernare, aşa cum a făcut PN|CD, aşa cum a făcut PDL, la alegerile din 2024 îl vedem uitându-se prin gard la partidele care vor trece pragul electoral de 5%.

În aceste condiţii, parcă vedem pe altcineva asumându-şi rolul de partid al reformelor structurale. USR-PLUS forţează nota obligându-i pe liberali să înceapă fără întârziere punerea în practică a unor măsuri curajoase.

Cam aşa stau lucrurile la începutul guvernării PNL-USR-PLUS-UDMR. Într-o rână.

Preşedintele Iohannis trebuie să ia biciul în mână. Neforţate dinafară, aceste partide de centru dreapta, o vor lua spre stânga. Având drept scuză pandemia, vor amâna măsurile de reformă până după jumătatea mandatului, când practic se intră în campanie electorală. 

Prin modul de exprimare calm, prin atitudinea binevoitoare, preşedintele Iohannis dă totuşi semnalul de pornire spre o nouă etapă de dezvoltare a ţării noastre, dar lasă să se înţeleagă că este decis să reformeze România, cu orice preţ.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă rămaşi în cursă pentru Cotroceni

Viorica Dăncilă, candidatul PSD pentru alegerile prezidenţiale, va lupta

pentru prima funcţie în stat alături de Klaus Iohannis, candidatul PNL.

Conform rezultatelor înregistrate, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 10 noiembrie, Klaus Iohannis a obţinut 36,6% din voturile exprimate de alegători, iar Dăncilă a obţinut 23,7% din voturile românilor. Aceasta este urmată în clasament de Dan Barna cu 13,9% şi Mircea Diaconu 9,2% din voturile exprimate.

„Bătălia cu PSD nu s-a încheiat”, a declarat Iohannis în discursul său după încheierea votului. Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura în 24 noiembrie. La închiderea urnelor, prezenţa la vot în Maramureş a fost de 40,68% din numărul total al persoanelor înscrise în listele de alegător, în timp ce, la nivel naţional,s-a înregistrat o prezenţă de 52%.

În Baia Mare s-a înregistrat o prezenţă de 45,01%, Sighetu Marmaţiei – 36,36%, Baia Sprie 41,02%, Borşa 27,82%, Cavnic 35,18%, Dragomireşti 35,36%, Săliştea de Sus – 32,98%, Seini – 42%, Şomcuta Mare – 44,98%, Târgu Lapuş – 38,65%, Tăuţii Măgherăuş – 56,01%, Ulmeni – 52,27% Vişeu de Sus – 32,69%.

Alegerile prezidenţiale din acest an s-au desfăşurat, în Maramureş, fară incidente majore. La Biroul Electoral Judeţean s-a depus o sesizare, de la o secţie de votare din Cavnic, privind eliberarea unei copii după listele electorale suplimentare, aceasta fiind soluţionată în scurt timp.

                                                                                                              V.G.

După o singură victorie în alegerile parlamentare din decembrie 2016, PSD şi ALDE beau pentru a treia oară şampanie la Palatul Victoria !

 Criza prin care trece PSD ar trebui să fie un prilej de afirmare pentru partidele de opoziţie. Demiterea unui prim ministru de către propriul său partid, atrăgând după sine demiterea întregului guvern, nu a schimbat cu nimic statutul opoziţiei. Nimănui nu-i trece prin cap că este un moment al unei schimbări radicale. Stânga, aflată la al doilea eşec într-un singur an, după luarea unor măsuri care au condus la creşteri uriaşe de preţuri, la demonetizarea leului, nu au schimbat opţiunile electoratului. Sondajele sunt în favoarea PSD-ALDE într-o proporţie descurajantă pentru PNL, USR şi PMP.

Singurul partid care încearcă să profite de situaţia creată este PMP. Traian Băsescu propune un candidat pentru formarea unui nou guvern. PNL şi USR vor alegeri anticipate. Altfel spus, cer ceva ce nu se poate. Doleanţa este atât de străvezie, atât de lipsită de raţiune, încât nu poate trezi decât un zâmbet binevoitor din partea întregului electorat.

Lipsa de hotărâre a opoziţiei nu se datorează doar liderilor. (Dacă se poate vorbi despre lideri ai opoziţiei în adevăratul sens al cuvântului.) Vina îi aparţine în mare parte preşedintelui. Klaus Iohannis nu încurajează deloc partidele de opoziţie. Se concentrează, mai precis pariază pe mişcările de stradă. Modul distant faţă de PNL, faţă de Ludovic Orban, par să facă imposibilă o colaborare în momentele de criză. În cazul USR este adevărat că preşedintele nu are cu cine sta de vorbă, acest partid neavând niciun lider. La un an de la intrarea în parlament nu s-a desprins nicio personalitate marcantă, chiar şi fondatorul, Nicuşor Dan, părăsind partidul.

Dar de ce solicită PNL ceva ce nu se poate? Pentru ce îşi doreşte continuarea guvernării PSD-ALDE? Pentru că parlamentarii PNL pe ascuns sunt de acord cu legile Justiţiei, doresc în continuare ca majoritatea actuală să modifice codul penal astfel încât să se termine cu lupta împotriva corupţiei în forma actuală. Parlamentarii proveniţi din PDL, la fel ca şi colegii lor din fostul PNL, scot castanele fierbinţi cu mâna PSD. Ei sunt la fel de penali ca şi colegii din PSD şi ALDE. În rest nu este decât făţărnicie politică.

Ca şi altădată în momentele de criză acută, preşedintele Klaus Iohannis este lăsat singur. Nu are parte de niciun ajutor din partea partidelor de opoziţie. Probabil nu are nici cu cine să se consulte. Acesta este şi motivul pentru care se grăbeşte să desemenze un candidat pentru formarea unui nou guvern.

După consultările de la Cotroceni concluzii noi nu se pot trage. Aceeaşi atmosferă rece, distantă, aceleaşi declaraţii după şabloanele cunoscute. Dacă Liviu Dragnea a renunţat la jocul de desemnare a premierului, se pare că nici preşedintelui nu-i mai convine suspansul.

O soluţie politică ar fi menţinerea unui premier interimar. Astfel guvernul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă, nu poate lua decizii majore. Dar fiind asociat cu instabilitatea, preşedintele nu are curajul să experimenteze o astfel de soluţie.

Prin lipsa de hotărâre a PNL soluţia radicală, de formare a unui guvern de dreapta, a fost scoasă din calcul. Atfel s-a ajuns la situaţiile iniţiale, de după alegerile parlamentare când preşedintele a refuzat prima propunere, iar apoi la căderea premierului Grindeanu a mers pe mâna PSD.

De fapt, coaliţia PSD-ALDE a înregistrat două victorii împotriva preşedintelui, urmând să marcheze şi a treia victorie. Cum să vorbeşti despre eşecuri în lanţ când reuşeşti să transformi crizele în tot atâtea victorii?

Poate contrazice cineva realitatea că după o singură victorie în alegerile parlamentare din decembrie 2016, PSD şi ALDE beau pentru a treia oară şampanie la Palatul Victoria?

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Monicuţa şi Lenuţa vor la Cotroceni

Deşi pînă în noiembrie mai este timp, campania electorală devine tot mai agitată. Mirajul scaunului prezidenţial atrage ca un magnet personaje din întreg spectrul politic. În premieră, pe fotoliul rîvnit sînt hotărîte să se titularizeze inclusiv două femei, M. Macovei şi E. Udrea. Încercări similare au mai fost şi în campaniile anterioare, însă din motive necunoscute au eşuat pe parcurs. Fiind vorba despre cea mai înaltă demnitate din stat, faptul că sînt femei nu trebuie să fie favoare sau dezavantaj. Înscrise în competiţie, bănuiesc că doamnele şi-au asumat riscurile şi nu se aşteaptă să fie menajate de electorat şi de gura presei. Pe de altă parte, dacă nu vor intra în turul doi ar fi o greşeală să pună eşecul pe seama aceluiaşi fapt. Ce-i drept, la ora actuală, o bună parte a societăţii nu vede cu ochi buni o femeie în postura de preşedinte. Sociologii nefiind interesaţi de subiect, cauzele sînt greu de intuit. Cert este că perioada următoare nu va duce lipsă de scenarii dominate de scandal, acuzaţii reciproce şi multă ipocrizie. În scopul manipulării electoratului, mass-media partizană puterii sau opoziţiei, pînă la toamnă le va “toca” sistematic sau le va ridica osanale. În orice condiţii, în final, soarta candidatelor va rămîne tot la opţiunea alegătorilor. După părerea mea, cei care le vor lua în seamă ar fi bine să le judece obiectiv, nu discriminatoriu şi să ia în calcul prestaţia lor profesională şi politică. Amîndouă sînt personaje cunoscute, au dobîndit vechime în politică şi au deţinut funcţii importante la nivel înalt în stat. Aşa­dar, pînă la alegeri, candidatele trebuie să vină cu argumente convingătoare că au performat mai eficient decît candidaţii bărbaţi. Altminteri, nu văd ce interes ar avea alegătorul simplu să dea votul unui candidat numai de dragul că este femeie. Din motive, zic eu obiective, de votul meu nu se vor bucura. În primul rînd, în funcţiile avute nu au performat şi au făcut parte din gaşca lui Băsescu. Ca ministru al Justiţiei, Macovei nu a reuşit să o facă independentă iar ca europarlamentar mereu a fost pusă pe ceartă şi a vorbit urît despre ţară. La fel, Udrea a gestionat prost resursele ministerului pe care l-a condus în timpul guvernării Boc şi se pare că va avea probleme şi cu DNA-ul. Nu mi-au plăcut nici mijloacele prin care au devenit prezidenţiabile. Lipsită de susţinerea PDL-ului, Macovei s-a rezumat să-şi anunţe intenţia de a candida pe o banală reţea de socializare unde a făcut promisiuni fără acoperire. Mai mult, din declaraţii reiese că Macovei nu cunoaşte atribuţiile preşedintelui pre­vă­zute în Constituţie. Udrea, specializată în comploturi, intrigi şi şmecherii a luat-o pe ocolite. Complotul pus la cale de Băsescu împotriva naivului Cristi Diaconescu, că­zut ca o muscă în plasă deja este cunoscut. Dacă vor să procedeze şi să joace ca Băsescu, cu siguranţă candidatele vor sta pe tuşă. Pornind de la un raţionament simplu, spus într-o altă ocazie îmi doresc un prezidenţiabil cu adevărat familist, indiferent că este bărbat sau femeie. Cine nu este în stare să ducă în spate regulile familiei nu prezintă încredere că va fi capabil să conducă o ţară. De asemenea, voi tăia de pe lista candidaţilor pe amatorii de imagine şi publicitate, cu televiziunile legate de gît, aşa cum face Udrea. Dacă opinia mea este subiectivă, nimeni nu trebuie să o ia în seamă. În privinţa votului socotelile sînt încheiate. Ce ar putea face prezidenţiabilele cu voturile obţinute în turul întîi nu are importanţă. Oricum, în turul doi ar ajunge numai printr-un miracol care m-ar pune serios pe gînduri. Preluare http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=23893:monicua-i-lenua-vor-la-cotroceni&catid=55:opinii&Itemid=36

                                                                                        Vasile ILUŢ

La Cotroceni, ca pe marginea şanţului

Chiar dacă prima jumătate a lunii iulie nu a fost ca din cuptor, avem, iată, o vară fierbinte, cu “bădărani” şi “mincinoşi”, şi ne aşteaptă o toamnă tare agitată. Tensiunea creşte pe măsură ce ne apropiem de alegerile prezidenţiale. Adversarii preşedintelui Băsescu îşi pierd răbdarea, tot numărându-i zilele de stat la Cotroceni, părându-li-se că timpul trece prea încet. Îl vor plecat mai repede. Cumplit poate fi sentimentul acelui om care, după o carieră de succes (pentru sine, nu şi pentru ţară) se vede împins pe făraş. Da, şi noua pată de ruşine pe care o aduc ţării preşedintele şi premierul se circumscrie tensiunii unei campanii electorale care s-a declanşat înainte de a i se fi dat startul oficial. Tema în jurul căreia s-a iscat noul scandal naţional este reducerea CAS.  Premierul susţine reducerea în scopul încurajării mediului de afaceri şi are bază solidă în demersul său prin votul pozitiv al Parlamentului. Preşedintele este împotriva reducerii CAS şi o vede ca pe o măsură populistă, de campanie electorală. Mai mult, spune că reducerea CAS va genera un foarte mare deficit la fondul de pensii. Pe acest fundal al temei a avut loc, luni, întâlnirea de la Cotroceni dintre preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu. O întâlnire scurtă, de doar 28 de minute, după care preşedintele şi premierul au apărut la televizor. Unul îl acuza pe celălalt că-i bădăran, celălalt că-i mincinos. Făcut bădăran, preşedintele, pentru a dovedi că premieru-i mincinos, a dat filmarea întâlnirii la televizor. Ne-am uitat acolo mai captivaţi decât eram, în copilărie, cînd urmăream serialul “Sfântul”. Impresia generală cu care am rămas este că cei trei, prin prestaţia arătată, s-au făcut de râs, acesta fiind răul cel mai mic, răul mare fiind acela că au mai făcut un deserviciu ţării. O altă impresie este că preşedintele Băsescu părea a fi tot timpul profesorul care tocmai şi-a prins elevii copiind. Se vede că a pregătit mai bine întâlnirea, cred că, vulpoi cum este, a şi premeditat darea la televizor a filmării. Ponta a fost timorat, iar doamna ministru a apărut ca o fetiţă pe care tremură rochiţa când recită o poezie la grădiniţă. Mi se pare că are pe căpşoru-i frumos o pălărie prea mare pentru funcţia de ministru la Finanţe. La un moment dat, premierul Ponta a dat să se înţeleagă faptul că, din decembrie, în mod sigur el va ocupa scaunul de la Cotroceni. Ceea ce sună a pericol pentru ţărişoară. În dialogul său cu doamna ministru, preşedintele nu mi s-a părut bădăran, ci miştocar: “Aţi terminat Harvard, Oxford?! Mă aşteptam la argumente gen Roubini” (acesta fiind un cunoscut economist cu studii la Harvard). Încă bătăios preşedintele nostru! Ne aşteptam s-o lase mai moale în situaţia lui grea (cu familia prin cercetări penale) şi cu jumătatea de sus a clepsidrei de la Cotroceni aproape goală. Urmărind canalele TV, am constatat că jumătate din ele ţineau cu Ponta, iar cealaltă jumătate ţinea cu Băsescu. Adică un exemplu la vedere despre cum nu trebuie făcut jurnalismul.

Încă multe vorbe de ocară vor curge pe tema reducerii CAS, o temă scoasă în dezbatere nu pentru binele poporului, ci pentru orbirea lui cu ocazia alegerilor. Luni, la Cotroceni, s-a discutat despre o temă serioasă ca pe marginea şanţului.

                                                                                    Gheorghe PÂRJA

Preşedintele suspendat se poate întoarce din nou la Cotroceni!

Monitorul Oficial a publicat, luni seară, decizia Curţii Constituţionale privind invalidarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.

Traian Băsescu are baza legală pentru a se întoarce la Cotroceni după ce în Monitorul Oficial a fost publicată decizia CCR privind invalidarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial după ce a fost citită, astăzi, în plenul Parlamentului.

Hotărârea 6 din 21 august a Curţii Constituţionale privind organizarea referendumului şi rezultatele acestuia a fost publicată după aproximativ trei ore de la citirea actului în Parlament.

Hotărârea a fost citită în faţa plenului reunit, luni, de către judecătorul Ştefan Minea. Parlamentarii USL au ieşit din sală la momentul citirii documentului, deşi aceştia veniseră la plen pentru a asigura cvorumul.

Curtea Constituţională a tranşat în 21 august problema referendumului, după revenirea asupra unor termene prevăzute anterior - 12 septembrie şi 31 august. În această perioadă, controverse au vizat în special listele electorale.

Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată în 21 august, că procedura de organizare a referendumului din 29 iulie a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi a menţionat că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi reia atribuţiile.

Potrivit comunicatului dat publicităţii de CC, Curtea a confirmat rezultatele referendumului comunicate de Biroul Electoral Central şi a constatat că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?", iar 943.375 (11.15 %) au răspuns "NU". Totodată, CC a constatat că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile articolului 5 alineatul (2) din Legea referendumului.

http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Monitorul_Oficial_a_publicat_decizia_

                                                                                     Cristian LAURENŢIU