Peste 20.000 de candidaţi s-au înscris la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

 

Peste 20.000 de candidaţi s-au înscris la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) în sesiunea de vară a admiterii în anul universitar 2022-2023.

Cele mai căutate facultăţi ale UBB în ceea ce priveşte studiile de licenţă cu frecvenţă (zi) sunt Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, cu 2.460 de candidaţi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – cu peste 1.750 de dosare depuse, Facultatea de Matematică şi Informatică – cu 1.641 de dosare pentru studiile de licenţă la zi. Acestea sunt urmate de Facultatea de Litere, cu 1.329 de dosare depuse, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, unde au fost depuse peste 1.200 de dosare de înscriere, respectiv Facultatea de Drept, cu 1.036 de candidaţi.

În ceea ce priveşte înscrierile pentru învăţământul la distanţă, prima poziţie este ocupată de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – cu aproape 900 de dosare depuse, urmată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor şi de Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.

Candidaţii pentru programele de master oferite de UBB s-au orientat în număr mare către specializările Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (peste 900 de candidaţi), cele ale Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (peste 800 de dosare depuse) şi ale Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (aproape 500 de candidaţi).

UBB a scos la concurs, pentru anul universitar 2022-2023, un număr de 5.231 de locuri bugetate destinate absolvenţilor de liceu care vor să se înscrie la facultate, 10.250 de locuri în regim cu taxă şi 2.910 de locuri pentru învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă pentru studii universitare de nivel licenţă. Din locurile bugetate scoase la concurs de UBB, 40 sunt locuri speciale alocate pentru candidaţii de etnie rromă, 177 sunt destinate absolvenţilor de licee situate în mediul rural, 15 se alocă pentru candidaţii proveniţi din sistemul de protecţie socială în timp ce alte 151 de locuri au fost alocate etnicilor români din afara graniţelor ţării.

La nivel master, candidaţii au la dispoziţie 3.635 de locuri la buget (din care 238 de locuri sunt alocate domeniilor prioritare, 50 sunt dedicate masteratului didactic) şi 6.208 de locuri la taxă. Celor 3.635 de locuri bugetate li se adaugă 10 locuri pentru candidaţii de etnie romă şi 5 locuri pentru candidaţii proveniţi din sistemul de protecţie socială, iar 89 de locuri sunt destinate etnicilor români din afara graniţelor ţării.

Perioada de admitere pentru noul an universitar este cuprinsă între 11 şi 28 iulie 2022. Calendarul admiterii cuprinde perioada de înscrieri, probele de concurs, afişarea rezultatelor, depunerea contestaţiilor, confirmarea locurilor şi perioada de redistribuire a locurilor rămase disponible pentru fiecare dintre cele 22 de facultăţi ale UBB.

                                                                                                         C.L.L.

Prețurile alimentelor vor crește cu încă 23% în acest an. Guvernare cu inflație!

 

Veste şoc pentru români. Prețurile alimentelor vor crește cu încă 23% în acest an, din cauza costurilor mai mari ale combustibililor, electricităţii și îngrășămintelor, spun experţii unei companii specializate în riscuri.

Cele mai mari scumpiri de până acum s-au înregistrat la cartofi, de aproape 50%, şi la făină şi mălai – peste 30%.

Avertismentul vine de la experții unei companii specializate în calcul de risc, care susțin că până la sfârșitul anului prețurile alimentelor vor mai crește cu încă 23% la sută, pe fondul majorării generale a costurilor cu gazele, combustibilul, dar și electricitatea.

Aceștia susțin că producătorii de alimente au transferat în prețurile finale mai puțin de jumătate din totalul preţurilor pe care le-au înregistrat cu costurile de producție.

                                                                                       C.L.L.

De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

 

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. Dar în plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt. La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular. Numele de „nisan” este de origine asiro-babiloniană și înseamnă „luna fericirii”. Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), și nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent. Așa încât data Paștelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paștelui, ci și a altor sărbători creștine importante.

Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două — cea Apuseană sub autoritatea papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, și după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfășurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paștelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian și Paștele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian.

Astfel, deși este cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele catolic și cel ortodox nu cad în aceeași zi decât rareori. Paștele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie și niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai și niciodată în martie.

                                                                                                  C.L.L.

Joburi într-un mediu plăcut, unde stresul este redus

 
Dorești să-ți schimbi jobul, să avansezi în carieră sau să lucrezi part-time pentru a-ți completa veniturile? Probabil că vrei să găsești un loc de muncă mai puțin stresant decât cel la care dorești să renunți sau decât cel pe care îl vei avea în continuare timp de opt ore pe zi. Vestea bună este că există locuri de muncă într-un mediu plăcut, unde vei putea să te dezvolți fără stres. Alegând un astfel de job, poți preveni efectele pe termen lung asupra sănătății ale activității într-un mediu care îți transmite numai negativitate și griji.

Iată locurile de muncă care se desfășoară într-un mediu fără stres:

1. Hairstylist sau estetician

Un alt job perfect pentru persoanele care vor să reducă din stresul cotidian este și acela de hairstylist. În cadrul acestuia, ai posibilitatea să discuți cu diferite tipuri de persoane și să-ți pui creativitatea la dispoziție găsind mereu cele mai bun metode de a crea coafuri și frizuri interesante. Astfel, vei lucra într-un mediu plăcut și îți vei putea transforma pasiunea într-o sursă de venituri. Poți alege și să fii estetician, din aceleași motive. 

2. Joburi în domeniul videochat

Dacă ești comunicativă și îți place să-ți folosești competențele vorbind cu cât mai multe persoane pe un ton ce pune accent pe sinceritate și experiența personală, poți alege să devii model videochat. Astfel ai avantajul că vei câștiga dintr-un sigur job mai mult decât la două diferite!

Poți alege și alte tipuri de joburi la studio de videochat, dacă nu vrei să devii model. La Richgirls-studio.ro se caută uneori traineri, un loc de muncă perfect pentru tine mai ales dacă ai experiență directă pe site-urile de profil, dar și manageri și asistenți manageri. 

De asemenea, poți să-ți folosești abilitățile de fotograf devenind editorul foto al studioului sau cunoștințele despre tehnologie, pentru a deveni parte a echipei de suport tehnic.

3. Joburi la ONG-uri

Joburile la ONG sunt potrivite pentru tine dacă dorești să lucrezi într-un mediu plăcut, contribuind totodată la susținerea unei cauze dragi ție. Indiferent de domeniul în care activează organizația unde dorești să lucrezi, vei găsi oameni care doresc, ca și tine, să schimbe ceva și să contribuie pozitiv într-o latură a societății.

4. Asistent manager

O altă idee de loc de muncă care implică un nivel mai scăzut de stres este și cel de secretar sau asistent manager. Ai avantajul că lucrezi într-un mediu liniștit și că nu trebuie să interacționezi cu mulți oameni. Dacă ai abilități bune de organizare și gestionare a timpului, un astfel de job ți se va potrivi de minune.

5. Fotograf

Devenind fotograf profesionist, îți poți pune în valoare pasiunea. Poți să-ți manifești cu ușurință ideile creative, găsind mereu cele mai bune metode de a înfățișa oamenii la evenimente speciale sau produsele, dacă fotografiezi pentru domeniul reclamelor.

Acestea sunt câteva dintre joburile puțin stresante, pe cere le poți alege pentru o schimbare decisivă de carieră sau pentru a-ți completa veniturile. Reducând stresul de la muncă, vei avea avantaje în celelalte zone ale vieții tale.

                                                                                                                               C.L.L.