A trecut în neființă poetul Ioan Es. POP din Vărai, Maramureș

 Cu profundă durere vă anunț de trecerea în neființă a unchiului meu drag, Ioan Es. Pop. A fost un mare poet, un spirit rafinat și un om de o sensibilitate aparte, care a lăsat o amprentă inegalabilă în literatura română și în inimile noastre, fiind unul dintre cei mai importanți poeți ai României.

Ne este greu să ne imaginăm lumea fără el, dar suntem recunoscători pentru tot ceea ce ne-a oferit prin versurile sale. Moștenirea sa literară va rămâne vie și va continua să inspire generații întregi.

Fie ca amintirile frumoase și cuvintele sale nemuritoare să ne amintească mereu de poezia vărăianului “ închis într-un Ieud fără ieșire”

Dumnezeu să te ierte și să te odihnească printre geniile României, “ unchiu’ poetu’ “!

Ioan Es. Pop

când eram mic, visam să fiu și mai mic.

mai mic decât masa, mai mic decât scaunul,

mai mic decât cizmele mari ale tatălui.

cât un cartof, atâta mă visam.

pentru că primăvara pe cartofi îi pu-

neau în pământ și gata,

până toamna nu-i mai necăjeau.

mă visam în cuib, printre ei,

dormind cu dulceață-n întuneric,

întorcându-mă pe-o parte și pe alta vara

iar apoi căzând din nou în somn.

și toamna să mă trezesc tot nedormit

și tot nespălat ca frații mei

și când să dea cu sapa-n noi, să sar deasupra

și să le strig: nu mai săpați, nu mai săpați,

căci vin acasă de bunăvoie,

dacă-n primăvară mă puneți la loc.

și primăvara să fiu primul pe care

îl aruncă înapoi în cuib

și tot așa, să rămân să dorm mereu,

din cuib în pivniță și din pivniță în cuib,

ani mulți, neîntors și uitat.

DARIUS POP

Poezii de Darius POP

 Intr-o seara târzie de mai

Cu frunze roșii timpurii Am dat de tine-n trun tramvai Și mult am așteptat sa vi Și acum când luna-mi bate-n geam Eu ma gândesc la tine Și simt ca mult vreau sa te am Etern, doar lângă de mine Și cum tramvaiul e bătrân El s-a oprit din cale Și m-ai privit cu-n ochi plăpând Și ai știut ca-s muza vieții tale Și blânda stea străluce-n zare Pictând un corp ceresc Și inima-mi bate mai tare Cu drag eu te iubesc. Amorul tomnatic.

Darius a trimis Azi la 09:30

Fulgi de nea cernuți de îngeri Ce se scutura din nori Vărsa a ta bunătate Peste marea de comori A sosit ziua in care Prunc Iisus din cer vestit Din cer cade-n grajdu-n care Domnul a fost zămislit Trei magi de la răsărit Drum mult au călătorit Ca sa aducă caludră Pruncului Iisus iubit Harpa de îngeri coboară Și-n velesc brațele lui Și din cer un glas de aur Împletesc urale lui Haideti frați surori și mame Sa culegem roadă Lui Din ceruri căzând pe umeri Bucuria Domnului

Darius a trimis Azi la 09:31

Taci te rog, îmi spune primăvara Ca vestea asta mare, se-ntinde-n toată tara Și dacă tu tot cânți, eu nu pot ca sa spun Sa anunt lumea toată, ca vara e pe drum. Curge de pe case toată umezeala Și păsările cânta și nu mai doarme vara Și numai ea învie și creste din iubire Căci florile revarsă o mare bucurie. Au înghețat și ele, am înghețat și noi Și păsările toate s-au prefăcut in sloi Probabil ca respira și cânta doar in văi Au înviat și ele și totu-i in văpăi. Ooo, draga mea vara, de mult nu te-am văzut Mi-a înghețat și dorul, atât am plâns de mult Ai stat atâta vreme prea departe de noi Dar eu nu am uitat razele tale moi.

Darius a trimis Azi la 09:32

Vântul sufla cu putere Iarna aspra încet piere Primăvara se dezghețată Afara e numai ceata Un miros placut de viața Iese din pământul tare Care usor se dezghețată Peștii mișcă-ncet in mare Palidul soare zâmbește De sub norii mari, greoi Și cu grija-nsufleteste Tot ce-a fost cândva-ntre noi!