Ce prevede proiectul de descentralizare discutat de Liviu Dragnea cu partidele

Reorganizări în domeniile transporturilor, agriculturii, culturii, turismului, învăţământului preuniversitar, muncii, mediului, pescuitului, sănătăţii, sportului sunt preconizate în varianta de lucru a proiectului de descentralizare discutată de vicepremierul Liviu Dragnea cu partidele parlamentare.

Modificările legislative propuse vizează descentralizarea competenţelor de la nivel central la nivel local, prin înfiinţarea unor structuri în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale şi reorganizarea unora dintre serviciile publice deconcentrate ale ministerelor sau a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

În domeniul agriculturii, este preconizată înfiinţarea Direcţiilor agricole judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, a oficiilor de studii pedologice şi agrochimice judeţene, a caselor agronomului, a camerelor agricole din subordinea consiliilor judeţene. Excepţie fac unităţile fitosanitare, elementele patrimoniale şi personalul aferent, care se preiau de către Autoritatea Naţională Fitosanitară, precum şi activităţile de inspecţie, de verificare şi de control, care se predau Direcţiei de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură din cadrul Ministerului Agriculturii şi constituie Serviciul de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură.

Direcţiile agricole judeţene ar urma să exercite competenţele de implementare a politicilor naţionale privind agricultura şi dezvoltarea rurală, preluate de la direcţiile pentru agricultură judeţene (cu excepţiile menţionate) şi de la oficiile de studii pedologice şi agrochimice, competenţele exercitate de casele agronomului, precum şi competenţele exercitate de actualele camere agricole aflate în subordinea consiliilor judeţene.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar urma să asigure îndrumarea şi controlul pe domeniul specific de activitate al direcţiilor agricole judeţene şi a municipiului Bucureşti din cadrul consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

În domeniul culturii, în această variantă de lucru este prevăzută înfiinţarea, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a CGMB, a direcţiilor judeţene pentru cultură şi patrimoniu, respectiv a Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor judeţene pentru cultură, respectiv a Municipiului Bucureşti şi preluarea tuturor competenţelor exercitate de acestea din urmă, cu excepţia celor ce derivă din exercitarea funcţiilor de inspecţie şi control. Ministerul Culturii ar urma să asigure îndrumarea şi controlul pe domeniul specific de activitate al direcţiei judeţene pentru cultură şi patrimoniu, din cadrul consiliilor judeţene şi al CGMB.

Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, respectiv a municipiului Bucureşti ar urma să exercite atribuţii legate de: întocmirea bazei de date privind patrimoniul cultural, înregistrarea cererilor de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane juridice, precum şi de persoane fizice, avizarea concesionării, dării în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închirierii monumentelor istorice proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, a intervenţiilor asupra monumentelor istorice aflate în domeniul public sau privat al comunei, oraşului, municipiului, judeţului sau în proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice aflate pe teritoriul judeţului, a clasării şi declasării monumentelor istorice aflate în domeniul public sau privat al comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice indiferent de clasă sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice indiferent de clasă, aflate în domeniul public sau privat al comunei, oraşului, municipiului sau în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de pe teritoriul judeţului, a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea şi reglementarea construirii zonelor de protecţie a monumentelor istorice clasate sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice clasate aflate pe teritoriul judeţului.

De asemenea, această variantă de proiect de act normativ propune ca sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, libere de sarcini, aflate atât în domeniul public cât şi în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România-Film", împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, să treacă în administrarea consiliilor locale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

Cu privire la imobilele, altele decât sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, aflate în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România-film", acestea ar urma să treacă în administrarea consiliilor locale.

În domeniul turismului, este menţionată preluarea unor competenţe care vizează emiterea brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, precum şi autorizarea şi clasificarea în turism, exercitate în prezent de către Autoritatea Naţională pentru Turism, aflată în subordinea Ministerului Economiei, de către consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti: autorizarea funcţionării de pensiuni, activitatea ghizilor de turism, centrelor de informare şi promovare turistică, structurilor de primire turistică şi a unităţilor de alimentaţie publică situate în municipii şi în staţiuni turistice şi clasificarea structurilor de primire turistică.

De asemenea, este preconizat transferul următoarelor competenţe către nivelul consiliilor judeţene: acordarea avizului de specialitate pentru documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului privind zone şi staţiuni turistice, cu regulamentele de urbanism aferente, pentru documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi funcţionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistică, pentru documentaţii privind funcţionalitatea specifică a construcţiilor existente din domeniul turismului, supuse lucrărilor de modernizare, reamenajare, extinderi sau altor lucrări care modifică funcţia turistică a acestora şi pentru documentaţii privind construcţiile ce urmează a fi modificate structural şi funcţional în scopul primirii unei funcţionalităţi cu profil turistic.

În domeniul învăţământului preuniversitar, este menţionată în varianta de lucru a proiectului preluarea competenţelor privind organizarea reţelei şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnic de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Totodată, ar urma să se reorganizează palatele, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare, prin transferul acestora din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale în subordinea consiliilor locale.

În domeniul muncii, varianata de lucru a proiectului prevede reorganizarea agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene prin preluarea tuturor competenţelor, cu excepţia celor de inspecţie şi control, de către Agenţiile Judeţene pentru Prestaţii Sociale respectiv a municipiului Bucureşti, în subordinea consiliilor judeţene şi în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Competenţele ce vizează inspecţia şi controlul, urmează a fi exercitate în continuare de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

De asemenea, privitor la domeniul "mediu, pescuit şi acvacultură", este preconizată reorganizarea agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în Agenţii judeţene pentru protecţia mediului, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Filialele regionale din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură ar urma să se reorganizeze în direcţii judeţene pentru pescuit şi acvacultură în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca servicii publice de interes judeţean. Structurile nou înfiinţate ar trebui să exercite competenţele avute în prezent de instituţiile publice supuse reorganizării, cu excepţia celor de inspecţie şi control.

Consiliile locale ar urma să primească dreptul de administrare a plajelor maritime şi fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare cu destinaţie turistică, care se transferă de la Administraţia Naţională "Apele Române" către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice ar urma să asigure coordonarea metodologică şi controlul în domeniul specific de activitate şi să verifice legalitatea autorizaţiilor sau avizelor în domeniul mediului. În cazul în care constată încălcări ale prevederilor legale la emiterea autorizaţiilor/avizelor în domeniul mediului, poate dispune anularea respectivelor autorizaţii sau avize.

Totodată, dacă consiliile judeţene nu emit avizele prin nerespectarea legii în domeniul mediului, respectivele avize pot fi emise de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Legat de domeniul sănătăţii, este menţionată reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, a instituţiilor aflate în subordinea lor (unităţile finanţate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, ambulatoriile de specialitate, centrele judeţene de aparatură medicală) din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Autorităţile administraţiei publice judeţene ar urma să îndeplinească astfel competenţe privind punerea în aplicare a politicii şi programelor naţionale de sănătate publică pe plan local, identificarea problemelor locale prioritare de sănătate publică, coordonarea unităţilor sanitare aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, evaluarea modului de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice, monitorizarea aplicării normelor de funcţionare a unităţilor medicale şi farmaceutice, indiferent de forma de organizare şi propunerea de măsuri în caz de neconformitate, evaluarea resursele umane de la nivelul asistenţei medicale în relaţie cu nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice, urmărirea aplicării criteriilor referitoare la calitatea serviciilor medicale, asigurarea dotării cu echipamente şi aparatură medicală, asigurarea furnizării de servicii medicale în spitalele judeţene.

În domeniul sportului şi tineretului, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret şi a municipiului Bucureşti, din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ar urma să se reorganizeze ca servicii publice de interes judeţean.

Sub aspect metodologic, coordonarea activităţilor Direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret ar urma să se asigure, potrivit variantei de proiect, de către structuri de specialitate din cadrul Ministerul Tineretului şi Sportului, potrivit atribuţiilor şi competenţelor Ministerului Tineretului şi Sportului.

Unităţile administrativ-teritoriale ar urma să preia dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în domeniul public al statului, aflate în administrarea structurilor supuse reorganizării conform dispoziţiilor prezentului act normativ. Astfel, ar urma să fie preluat dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile care deservesc taberele şcolare, centrele de agrement, bazele sportive, cluburile sportive şi casele de cultură ale studenţilor.

Privitor la domeniul transporturilor, în varianta de proiect este prevăzut ca Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A. din subordinea Ministerului Transporturilor să se reorganizeze în subordinea şi administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Dreptul de administrare a infrastructurii portuare ar urma să se preia de la Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" S.A. - Giurgiu de către consiliile locale din judeţele în care acestea se află, respectiv Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu şi Călăraşi.

De asemenea, dreptul de administrare a infrastructurii portuare ar urma să se preia de la Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" S.A. - Galaţi de către consiliile locale din judeţele în care acestea se află, respectiv Galaţi, Tulcea şi Constanţa.

Aplicarea măsurilor de descentralizare ar implica modificarea legislaţiei primare aferente fiecărui domeniu supus descentralizării şi, implicit, a prevederilor Legii – cadru 195/2006 a descentralizării.

Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor ar urma să exercite noi competenţe exclusive: administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare, ocuparea forţei de muncă la nivel local, administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a taberelor şcolare, centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive de la nivel local, dezvoltarea şi promovarea turistică, organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor, administrarea porturilor fluviale.

În acest context, şi autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţului ar urma să exercite noi competenţe exclusive privind: protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului, ocuparea forţei de muncă la nivel judeţean, administrarea bazelor sportive, a taberelor şcolare, a centrelor de agrement, a caselor de cultură ale studenţilor, a cluburilor sportive de la nivel judeţean, implementarea de programe judeţene în domeniul tineretului şi sportului, dezvoltarea şi promovarea turistică a judeţului.

Noile competenţe pe care autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor urmează să le exercite partajat cu autorităţile administraţiei publice centrale sunt în domeniul administrării sistemelor de gospodărire a apelor.

De asemenea şi autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţelor ar urma să exercite competenţe partajate cu autorităţile de la nivelul administraţiei publice centrale, după cum urmează: protecţia mediului, pescuit şi acvacultură, dezvoltare rurală şi serviciile de sănătate publică la nivel judeţean.

Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale ar urma să propună Guvernului spre adoptare proiectele de acte normative care reglementează domeniul acestora de competenţă, precum şi cele care vizează organizarea şi funcţionarea lor în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Personalul angajat în cadrul structurilor supuse reorganizării ar urma să fie preluat de către consiliile judeţene/Consiliul General al municipiului Bucureşti sau după caz, de către consiliile locale, pe baza protocoalelor de predare-preluare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, păstrându-şi drepturile salariale avute.

Totodată, în varianta de proiect se propune ca autorităţile administraţiei publice locale să preia dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publică a statului aflate în administrarea structurilor supuse reorganizării.

                                                                                                             c.l.

Guvernul pregăteşte MAREA DESCENTRALIZARE

Gândul vă prezintă în exclusivitate proiectul descentralizării conceput de vicepremierul Liviu Dragnea, care ar urma să fie aprobat printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Potrivit documentului obţinut de gândul, descentralizarea ar urma să-şi facă simţite efectele de la 1 ianuarie 2014, ea precedând astfel regionalizarea. Dacă descentralizarea plănuită de vicepremierul Dragnea va deveni realitate, ea va reprezenta cea mai radicală măsură luată în administraţie în ultimii ani.

De la ministerul lui Liviu Dragnea a plecat în teritoriu pe 24 septembrie o circulară privind propunerea legislativă intitulată Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de ministere şi celelalte organe de specialiate ale administraţiei publice centrale. Dacă proiectul regionalizării nu a avansat, şefii din teritoriu au discutat insistent cu vicepremierul Dragnea în ultimele luni despre realizarea descentralizării. Termenul limită până la care cei din teritoriu trebuie să vină cu amendamente este 1 octombrie 2013, până la orele 12.00.

În documentul obţinut de gândul,  în care se prevede modificare a nu mai puţin de 21 de acte normative, se precizează clar ce atribuţii vor fi cedate de la centru către teritoriu - către Consiliile judeţene, preşedinţii de Consilii Judeţene şi primari.

Intenţia că procesul descentralizării se doreşte a fi realizat imediat, începând cu 1 ianuarie 2014, se regăseşte chiar în preambulul proiectului de OUG, unde se vorbeşte despre necesitatea demarării procesului de elaborare a legii bugetului de stat pentru anul 2014 şi subsecvent, a bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea calendarului bugetar prevăzut de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice.

Cele mai importante modificări:

1. în subordinea primăriilor din oraşe/municipii vor funcţiona servicii rutiere şi de ordine publică ai căror directori vor fi numiţi de primari.

2. în subordinea consiliilor judeţene vor fi transferate o serie de servicii deconcentrate de la ministere şi agenţii, conduse de persoane numite de preşedintele CJ. Astfel vor fi reorganizate în subordinea CJ oficiile judeţene de agricultură, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, unităţile teritoriale de promovare turistică, direcţiile judeţene de sport şi tineret, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, casele corpului didactic, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, agenţia de plăţi şi inspecţie socială, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, direcţiile judeţene de pescuit şi acvacultură şi direcţiile de sănătate publică.

3. METROREX trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Tot în subordinea CGMB trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.

4.Porturile de la Dunăre trec în subordinea Consiliilor Judeţene în raza cărora se află.

5. Plajele cu destinaţie turistică vor fi administrate de consiliile locale.

NOILE COMPETENŢE ALE ŞEFILOR LOCALI

Pe lângă competenţele actuale, în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei se adaugă o serie de noi instituţii care vor intra în subordinea şefilor din teritoriu.

Astfel, în competenţele autorităţilor publice locale intră:

- serviciile de ordine şi siguranţă publică şi circulaţia pe drumurile publice

- serviciile de sănătate publică la nivel judeţean

- administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare

- administrarea sistemelor de gospodărire a apelor

- protecţia mediului, pescuit şi acvacultură

- dezvoltare rurală;

- ocuparea forţei de muncă la nivel local

- administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a taberelor şcolare,  centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive de la nivel local;

- dezvoltare şi promovare turistică;

- organizează şi desfăşoară activităţi educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;

- protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului

- administrarea porturilor de fluviale interes judeţean

- implementarea programelor judeţene în domeniul tineretului şi sportului

DESCENTRALIZAREA POLIŢIEI

Descentralizarea competenţelor poliţiei este prevăzută în proiectul de OUG, urmându-se a se completa atribuţiile poliţiei locale, dar şi atribuţiile Poliţiei Române. Potrivit documentului citat se va modifica OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi se va propune ca „aplicarea şi executarea controlului privind respectarea normelor referitoare la circulaţia pe drumurile publice să se realizeze de către autorităţile administraţiei publice locale prin servicii rutiere organizate în subordinea acestora”.

Noile servicii rutiere se vor afla în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, primarii, cu avizul Inspectoratului de poliţie judeţean, urmând să numească directorii executivi ai acestor noi Servicii Rutiere. Competenţele acestor directori vor fi aprobate de consiliile locale, cu avizul Inspectoratului de poliţie judeţean.

Pentru descentralizarea poliţiei, categoriile de personal al poliţiei locale se vor completa cu functionari publici, civili, cu statut special, care vor ocupa funcţii specific de poliţist conform Statutului poliţistului.

Cum se modifică legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române

“În interiorul localităţilor urbane aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi contracarare a acţiunilor elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin servicii de ordine publică organizate în subordinea acestora”, se arată în proiectul de OUG.

Toate cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de ordine publică, aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, se asigură din bugetele locale/Bucureşti, cu avizul  Inspectoratelor de poliţie judeţene, în condiţiile legii.

De asemenea, bunurile mobile şi imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Inspectoratelor judeţene de Poliţie, folosite de compartimentele/serviciile de ordine publică, reorganizate ca Servicii de ordine publică trec în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază funcţionează şi în administrarea consiliilor locale, cu păstrarea destinaţiei, conform prevederilor legale.

Şi directorii executivi ai acestor servicii de ordine publică vor fi numiţi de primar, cu avizul Inspectoratelor de poliţie judeţene, în condiţiile legii.

Pentru ca toate acestea să devină realitate, vor trebui modificate legea 155/2010 privind poliţia locală, modificarea Legii nr. 218/2002 privind Poliţia Română şi OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

“Suplimentarea numărului de personal din cadrul Serviciului rutier şi Serviciul de ordine publică din cadrul poliţiei locale se poate realiza prin transfer de la Ministerul Afacerilor Interne sau prin repartizarea de la instituţiile de învăţământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne’’, se arată în documentul realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Ce pleacă de la MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, unităţile  finanţate integral din venituri proprii şi din contractele încheiate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate din subordinea Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele judeţene de transfuzii sanguine şi laboratoarele de referinţe medicale vor trece în autoritatea administraţiei publice locale – Consiliul Judeţean/ CGMB.

Directorii coordonatori şi adjuncţii acestora vor numiţi de preşedintele Consiliului Judeţean, respectiv a primarului municipiului Bucureşti, în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale.

Autorizarea desfăşurării activităţii de către dentişti poate fi delegată direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

De asemenea, autorităţile locale vor avea un cuvânt de spus şi în desemnarea unor membri în Consiliul de Adminstraţie al CNAS. Va creşte şi numărul reprezentanţilor nominalizaţi de Consiliul Judeţean în CA al caselor de asigurări de sănătate judeţene.

Pentru a se asigura sursa de finanţare corespunzătoare în domeniul sănătăţii se prevede că “veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii constituite potrivit art. 361 se transferă, în cuantum de 70%, bugetelor judeţelor, potrivit unei formule de repartizare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, elaborat împreună cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.”

MINISTERUL TRANSPORTURILOR renunţă la metrou şi porturile de la Dunăre

Descentralizarea va implica şi faptul că societatea comercială de Transort Metroul Bucureşti “Metrorex” va trece de la Ministerul Transporturilor la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tot la CGMB va trece şi Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti.

„Investiţiile pentru realizarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii şi materialului rulant se finanţează de la bugetul local al municipiului Bucureşti, bugetul de stat, precum şi  din credite interne şi externe. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru obiectivele de protecţie civilă, sumele alocate fiind nominalizate distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Metrorex”, se arată în documentul propus spre consultare.

În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ de reorganizare a Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul “Metrorex” – S.A., Ministerul Transporturilor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti încheie protocoalele pentru predarea - preluarea activelor şi pasivelor Metrorex, se arată în documentul transmis de Dragnea în Teritoriu.

În privinţa porturilor, competenţele în administrare exercitate de Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" S.A. – Giurgiu vor trece la consiliile judeţene Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.

În cazul Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” S.A. – Galaţi competenţele în administrate vor fi preluate de consiliile judeţene Galaţi, Tulcea, Constanţa, Brăila. Astfel:

1. Consiliul judeţean Caraş Severin va administra porturile Baziaş şi Moldova Veche;

2. Consiliul judeţean Mehedinţi va administra porturile Drencova, Şviniţa, Tisovita, Dubova, Orşova, DrobetaTurnu-Severin şi Gruia;

3. Consiliul judeţean Dolj va administra porturile Cetate, Calafat, punctul de lucru Rast şi portul Bechet;

4. Consiliul judeţean Olt va administra portul Corabia;

5. Consiliul judeţean Giurgiu va administra portul Giurgiu;

6. Consiliul judeţean Călăraşi va administra porturile Călăraşi şi Olteniţa, precum şi punctul de lucru Chiciu;

7. Consiliul judeţean Constanţa va administra portul Cernavodă, portul  Hârşova şi punctul de lucru Ostrov Regie;

8. Consiliul Judeţean Galaţi  va administra portul Galaţi;

9. Consiliul Judeţean Brăila va administra portul Brăila;

10. Consiliul Judeţean Tulcea va administra porturile Isaccea, Tulcea, Mahmudia, Chilia Veche, Port Smârdan, Măcin, punctele de lucru Gura Arman şi Turcoaia.

MINISTERUL MEDIULUI cedează plajele

Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului , Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură vor trece în subordinea Consiliilor Judeţene şi a CGMB.

Implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului la nivel judeţean revine agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului aflate în subordinea Consiliilor Judeţene, se arată în documentul obţinut de gândul.

„Filialele regionale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se reorganizează ca direcţii judeţene pentru pescuit şi acvacultură, servicii publice de interes judeţean, în subordinea consiliilor judeţene pe a căror rază teritorială se află. În judeţele în care nu sunt filiale regionale, se înfiinţează direcţiile judeţene pentru pescuit şi acvacultură, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se prevede în documentul guvernamental.

Potrivit propunerii de OUG „titularul dreptului de administrare a plajelor cu destinaţie turistică este consiliul local pe a cărui rază teritorială se află”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor.

„Lucrările realizate sunt finanţate atât din bugetul propriu, cât şi din veniturile obţinute de la utilizatorii plajelor cu destinaţie turistică, proporţional cu suprafaţa de plajă utilizată.”, se propune în proiectul descentralizării.

„Titularului dreptului de administrare îi revine o cotă-parte de 80% din redevenţele obţinute din concesionarea plajelor cu destinaţie turistică aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective, iar diferenţa de 20% se face venit la bugetul de stat, pentru contractele aflate în derulare”, se adaugă în documentul citat.

Dreptul de administrare a plajelor turistice maritime şi fluviale ale râurilor, pârâurilor şi ale lacurilor de acumulare se transferă de la Administraţia Naţională „Apele Române” către consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află.

Din totalul sumelor percepute din închirierea şi concesionarea bunurilor proprietate publică a statului cu destinaţia de balastieră, aflate în administrarea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, o cotă-parte de 25% se face venit la bugetul de stat, iar o cotă-parte de 75% se face venit la bugetele locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află  bunurile respective.

Ce competenţe se transferă de la MINISTERUL AGRICULTURII

În subordinea Consiliilor judeţene şi a Consiliului general al municipiului Bucureşti se propune înfiinţarea oficiilor pentru agricultură judeţene/ a municipiului Bucureşti, prin reorganizarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, oficiilor judeţene de studii pedologice şi agrochimice şi a caselor agronomului.

Noile structuri vor prelua din competenţele celor care se desfiinţează, urmând a se stabili patrimonial serviciilor nou înfiinţate.

MINISTERUL CULTURII cedează cinematografele şi terenurilor aferente

De la ministerul Culturii în urma procesului de descentralizare, serviciile publice şi organele de specialitate aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Culturii se reorganizează în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Practic, competenţele vor trece la Consiliile Judeţene, respectiv CGMB.

De asemenea, toate sălile şi grădinile de „spectacol cinematografic”,  în total 133, dar şi imobilele, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de

Distribuţie a Filmelor, „România Film”, vor trece, libere de sarcini, în administrarea consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

În subordinea Consiliilor Judeţene şi a CGMB se vor înfiinţa direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu.

Aceste Direcţii Judeţene vor avea dreptul, în condiţiile legii, de a concesiona, da în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau închiria monumentele istorice proprietate publică a statului.

Pe lângă Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu se vor înfiinţa comisiile judeţene ale monumentelor istorice, ca organisme ştiinţifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniu protejării monumentelor istorice.

În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural Naţional / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele judeţelor, cu destinaţia finanţării nerambursabile a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă de 70% din sumele încasate din redevenţele obţinute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

“Angajarea directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale şi a instituţiilor publice care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale se face pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management, câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu prevederile legii”, se arată în proiectul descentralizării.

MINISTERUL ECONOMIEI lasă turismul liderilor locali

De la Ministerul Economiei vor trece în subordinea administraţiei publice locale o parte din competenţele Autorităţii Naţionale pentru Turism, respectiv autorizarea, clasificarea şi licenţierea în turism şi unităţile teritoriale turistice.

Consiliile Judeţene vor avea competenţe noi precum: autorizarea staţiunilor balneare, climaterice şi balneoclimaterice, emiterea brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, autorizarea a activităţii de agrement nautic, activităţi turistice pe plajă, activităţi ecoturistice.

Ce pierde MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Consiliile Judeţene vor prelua de la Ministerului Tineretului şi Sportului direcţiile judeţene pentru tineret şi sport/municipiul Bucureşti, casele de cultură ale studenţilor şi infrastructura aferentă, Complexul Cultural Sportiv Studenţesc "Tei",  bazele sportive de interes judeţean, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes judeţean, cluburile sportive de interes local, taberele şcolare şi centrele de agrement de interes local.

“Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret  se reorganizează ca servicii publice de interes judeţean, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în setul de măsuri de descentralizare în domeniul tineretului şi sportului.

Descentralizarea MINISTERULUI EDUCAŢIEI

Inspectoratul şcolar judeţean, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Casa corpului didactic, Palatele copiilor/Palatul Naţional al Copiilor, Cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare vor intra sub autoritatea Consiliilor Judeţene sau a celor locale/ Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

“Casele corpului didactic, denumite în continuare CCD, se reorganizează ca structuri cu personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi sunt coordonate metodologic de către inspectoratul şcolar. Modul de organizare şi funcţionare a CCD se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, în baza regulamentului cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale”, se stipulează la măsurile privind descentralizarea în domeniul învăţământului preuniversitar.

 Astfel, directorii caselor corpului didactic urmează să fie numiţi de preşedintele Consiliului Judeţeen sau de primarul municipiului Bucureşti, pe bază de concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Directorii caselor corpului didactic vor încheia un contract de management cu preşedintele Consiliului judeţean.

Ce pleacă de la MINISTERUL MUNCII

Consiliile judeţene vor primi în subordine agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială.

Cum se trimit banii în teritoriu

„Finanţarea competenţelor/structurilor descentralizate la nivel judeţean/local se face de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi completările ulterioare. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, comunică Ministerului Finanţelor Publice sumele aferente competenţelor care se descentralizează conform prezentei ordonanţe de urgenţă în vederea fundamentării proiectului bugetului de stat pentru anul 2014. Finanţarea plăţilor aferente beneficiilor de asistenţă socială şi susţinerii programelor de servicii sociale se asigură în proporţie de 70% din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale prin transferuri din bugetul de stat şi în proporţie de 30% din sume pentru echilibrarea bugetelor locale”, se arată în dispoziţiile finale şi tranzitorii ale documentului obţinut de gândul.

Sursa: www.gandul.info- 30.09.2013

                                                                                   c.l.