Campania
„Sănătatea
mintală - parte integrantă și esențială a sănătății”
Ianuarie 2023
Direcţia de Sănătate Publică Maramures, organizează în cadrul Programului
național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate
al Ministerului Sănătății pe toată
durata lunii ianuarie 2023 campania cu tema sănătate
mintală și sloganul „Sănătatea mintală – parte integrantă și
esențială a sănătății!”
Nașterea unui copil vine cu bucurie și stres
pentru părinți, dar multe mămici se confruntă cu provocări mai grave pentru
sănătatea lor mentală. La nivel global
una din 10 femei suferă de depresie postnatală în primul an după naștere,
iar una
din 1000 de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă numită psihoză
postpartum. Aceste afectări trec de multe ori neobservate în stadii incipiente,
iar fără un tratament adecvat pot avea consecințe negative, atât pentru mamă,
cât și pentru copil.
În anul 2021, în România, incidența tulburărilor mintale și de comportament a
fost de 1221.2%000 locuitori, în ușoară creștere față de anul 2020,
când a avut valoarea de 1200.8%000 locuitori. Prevalența bolilor
psihice (cod ICD 10: F01-F39) în România, în anul 2021 a fost de 1303.5%000
locuitori, în creștere față de anul 2020 când a avut valoarea de 1260.25%000
locuitori.
În
perioada 2010-2019, evoluția prevalenței depresiei în România este constantă,
dar are valori aproape duble pentru femei, în comparație cu bărbații.
În acest
context, scopul campaniei este creșterea nivelului de informare și conștientizare a gravidelor privind
problematica sănătății mintale.
Activitățile din cadrul campaniei își propun să informeze populația
feminină (în special gravidele) privind importanța identificării și
intervenției timpurii în cazul tulburărilor mintale, să faciliteze
conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului
tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor, precum și creșterea accesului la
informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării
femeilor cu tulburări mintale.
Femeile, indiferent de cultură, vârstă sau venit pot dezvolta
depresie postnatală. Simptome precum tristețe, plâns facil, agitație față de
bebeluș sau cei din jur, lipsă de energie și oboseală tot timpul, probleme de
somn, gânduri negative, sentimente ale mamei că nu este suficient de bună, că
nu poate avea grijă de copil, sentimente de vinovăție, deznădejde și
autoînvinovățire sau senzația că i se poate întâmpla ceva rău copilului pot apare oricând în timpul sarcinii, sau în
primul an după naștere. Există metode de tratament eficiente care pot să
prevină consecințe mai grave, sau chiar tragedii.
Prin atragerea atenției societății asupra acestei problematici
urmărim atât încurajarea profesioniștilor, cât și a prietenilor și a
apropiaților noilor mămici să le întrebe cum se simt, să le îndemne să discute
despre ceea ce simt și să ceară ajutor.
Depresia mamei s-a observat a fi deseori asociată cu semnele
timpurii de vulnerabilitate sau
temperament dificil al copilului; atașamentul nesigur; funcționarea
afectivă ( mai mult afect negativ; agresivitate și emoționalitate crescute;
disforie, în special când nou născutul este fată; performanță
cognitivă/intelectuală/academică mai scăzută; mai multă auto-învinovățire,
valoare de sine mai scăzută); funcționare interpersonală mai slabă și anomalii
ale sistemelor psihobiologice, inclusiv mecanisme de răspuns la stres care
funcționează mai slab.
Depresia este una dintre principalele
cauze de dizabilitate în toată lumea. La nivel global, se estimează că 264 de
milioane de oameni sunt afectați de depresie, procentul femeilor afectate fiind
mai crescut decât cel al bărbaților.
Pandemia de COVID-19 a dus
la o creștere puternică a tulburărilor depresive și de anxietate la nivel
global în anul 2020, femeile și tinerii fiind cei mai afectați:
- 53 de milioane de cazuri suplimentare de tulburare depresivă
majoră (o creștere cu 28%) și 76 de milioane de cazuri suplimentare de
tulburări de anxietate (o creștere cu 26%) au fost din cauza pandemiei.
- Peste 35 de milioane dintre cazurile suplimentare de tulburare
depresivă majoră au fost la femei, comparativ cu aproape 18 milioane la
bărbați.
- Peste 52 de milioane dintre cazurile suplimentare de tulburări
de anxietate au fost la femei, comparativ cu aproximativ 24 de milioane la
bărbați.
- Prevalența acestor tipuri de tulburări mintale a atins vârful
în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 20-24 de ani (1118 cazuri
suplimentare de tulburare depresivă majoră la 100.000 locuitori și 1331
cazuri suplimentare de tulburări de anxietate la 100.000 locuitori).
Consecințele tulburărilor de
sănătate mintală sunt grave. De cele mai multe ori, persoanele cu afecțiuni
grave de sănătate mintală mor prematur – cu unu sau două decenii mai devreme –
din cauza unor boli somatice prevenibile
(aceste persoane confruntându-se cu o adevarată provocare în ceea ce privește
capacitatea lor de a face alegeri comportamentale corecte pentru sănătate și de
a cere ajutorul necesar în acest sens.
Sănătatea mintală reprezintă o stare de
sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față
tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să
contribuie la dezvoltarea comunității.
Pentru oameni, sănătatea
mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual
și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială,
școlară și profesională.
Pentru societăți, sănătatea
mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție
socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi
multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.
În ultimii ani, a existat o
recunoaștere din ce în ce mai mare a rolului important pe care îl joacă
sănătatea mintală în atingerea obiectivelor de dezvoltare globale. În ciuda
progreselor înregistrate în unele țări, persoanele cu probleme de sănătate
mintală se confruntă adesea cu încălcări grave ale drepturilor omului,
discriminare și stigmatizare.
Multe afecțiuni mintale pot
fi tratate eficient la un cost relativ scăzut, dar diferența dintre persoanele
care au nevoie de îngrijire și cele cu acces la îngrijire rămâne substanțială.
Acoperirea eficientă cu tratament rămâne totuși extrem de scăzută.
De aceea sunt necesare
investiții sporite pentru:
- conștientizarea sănătății mintale;
- creșterea capacității de înțelegere și reducerea stigmatizării
persoanelor cu tulburări mintale;
- îmbunătățirea accesului la îngrijiri de sănătate mintală de
calitate și tratamente eficiente;
- cercetare, identificarea de noi tratamente și îmbunătățirea
tratamentelor existente pentru toate tipurile de tulburări mintale.
Director executiv
Dr. Carmen Sima