Având în vedere perspectiva apropiată și reală a unor
alegeri anticipate (unii politicieni ar numi spectru această perspectivă),
reapar temerile și opiniile – clișeu, de genul:
“ce facem până atunci, rămânem pe cont propriu?” sau
“pe cine punem în loc?” sau
“vine Kovesi și candidează contra unui iepure fără șanse,
scos rapid din pălărie și pus pe fugă de toți vânătorii de pesediști”.
Hai să încercăm să gândim, totuși, în afara cutiei, liber de
clișee.
Unu – noi suntem deja pe cont propriu de vreo 20 de luni.
Suntem deja imunizați, ca să zic așa. De 20 de luni suntem ținuți la porțile
spitalelor, deși plătim CASS ca și când nu am consuma decât medicamente și am
locui toți cu chirie în spital; testele, măștile, analizele și procedurile
stupide la care ne obligă statuile plandemice le plătim noi; în curând, la
presiunea turmei “imunizate”, o să fim nevoiți să ne plătim spitalizarea, pe
motiv că, cică, refuzăm minunea de ser “gratuit” (care nu e gratuit, ci e
suportat mai ales din taxele și impozitele noastre, cei 70%.
Apropo de taxe și impozite: le vom mai plăti o vreme pentru
ca_Cîțu și Arafat le arunce în masive ajutoare și comenzi de stat pentru
multinaționale, pentru amici ș rețele de sens “saniyare”, pentru
super-market-uri și pentru profitori de război; un picuț din acești bani ai
noștri vor mai merge în susținerea unor imm-uri, inclusiv în horeca; un piculuț
din acești bani ai noștri vor merge în ajutoare de șomaj; dar nu durează mult,
pentru că vin falimentele – primele care țipă cu folos sunt mall-urile și
lanțurile de hipermarketuri; toți acești bolnăviori sunt ne-imunizați; noi,
suntem.
Doi – establishment înseamnă ceva decis dinainte, ceva
planificat să rămână stabil, rezistent în timp; establishment-ul politic e
planificat să conducă mereu, să rămână inevitabili, să se dea indispensabili,
totul prin propagandă, sondaje prelucrate și alegeri controlate; aceiași
actori, interșanjabili, stau infipți la putere prin efectul de
persuasiune/disuasiune, pe baza convingerii populare că, oricum ai da-o,
politic vorbind, tot la cîți, klauni și arahați ajungi; dar, azi, acest concept
e tocit; multitudinea de mijloace de comunicare instant poate să facă rapid
ridicole orice planuri și sondaje; 70% din electorat (procent egal, în mod
ciudat, cu cel al persoanelor care nu s-au imunizat artificial) poate mobiliza
câteva milioane de voturi în favoarea unor independenți, aleși din afara
cercului vicios al politicii actuale; pot fi selectați astfel, lejer, 100 de
parlamentari independenți, care vor putea să se opună oricărei legi cu
dedicație, oricărei legi care permite furtul de resurse și valori naționale,
oricărei politici totalitare, oricărei atitudini de dispreț față de
Constituție, de lege, de statul de drept și de interesul individual și concret
al cetățeanului; strângeți un minim de 15 mii de semnături pentru fiecare
dintre cei 100 de candidați, aleși de voi, iar nu de partide, implicați-vă sau
insinuați-vă în secțiile de vot, contestați judiciar orice listă de partid
împănată cu bețivi, hoți, impostori și necuvântătoare, veniți la vot minim 3
milioane, și, ulterior, stați de capul lor, trageți-i la răspundere, produceți
inițiative legislative pe care cei 100 să le susțină în parlament; înlocuiți-i,
dacă trebuie, din 2 în doi ani; vreți democrație directă, desigur – acesta e
modul cel mai simplu de implementare.
Trei – vreți un candidat patriot și cu șanse la prezidențiale,
un om care să nu fie candidatul manciurian (al serviciilor secrete, al
corporațiilor): strângeți, așadar, un minim de 3 milioane de semnături pentru
el/ea, semnături reale și nefalsificate, contestați listele de semnături de
partid (că multe sunt false), controlați modul în care sts prelucrează voturile
și Kovesi nu va avea nicio șansă.
Abandonați clișeele. Implicați-vă. Nu vă blocați în poziția
viteazului digital sau a blazatului care le știe pe toate, dar nu e de acord cu
acțiunea, din lipsă de șanse.
P.S. A comparat
cineva datele din valul I cu cele din valul IV? A sesizat cineva că, pe măsură
ce tonul arahatian a devenit mai sumbru, iar comportamentul autorităților mai
cinic și mai aplecat către bici și ciomag pe spinarea “needucaților” care refuză
serul-minune, cazurile grave sau fatale au crescut? Înțelege cineva, în cadrul
“inteligentelor” autorități, că psihicul negativ, încărcat, tensionat, lipsit
de speranță, ucide, la propriu?
Autor: Gheorghe
Piperea