Economist, profesor universitar Bogdan GLĂVAN: „Și o maimuță putea să crească povara fiscală”!

Profesorul Bogdan Glăvan explică faptul că „nu Uniunea Europeană ne-a impus terorismul fiscal”.

„1. Nu Uniunea Europeană ne-a impus terorismul fiscal!

2. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut să plătim impozite pe mașini egale sau mai mari decât în Germania!

3. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut să plătim impozit pe o mașină medie cât pentru două apartamente în București!

4. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut impozite discriminatorii, prin care pentru o mașină să plătești impozit de 10 ori mai mare decât pentru o altă mașină din același an, mai scumpă, mai mare și chiar mai poluantă!

5. Nu Uniunea Europeană ne-a impus să plătim impozite aiuristice pe locuințe, din moment ce în italienii nu plătesc impozit pe casa în care locuiesc.

Ca și cu alte ocazii, nu Uniunea Europeană ne-a cerut să dăm legi unice în lume în prostia lor. Nu mai luați lumea de proastă!”, a explicat Bogdan Glăvan, pe Facebook.

Bogdan Glăvan: „Las acest citat din PNRR, ca pentru proști”

„Ce ne-a cerut Uniunea Europeană este (1) să revizuim impozitarea proprietăților pentru a reduce potențialul de arbitraj între impozitarea clădirilor persoanelor fizice și juridice - ca să nu se mai mute clădirile pe firme, bre!, (2) să ținem cont de valoarea de piață și (3) să stabilim impozite ținând cont de protecția mediului, și la case și la mașini.

Și acum, las acest citat din PNRR, ca pentru proști:

„Principii esențiale, cum ar fi păstrarea competitivității prin cote reduse de impunere, echitate si eficiență, transparență, stabilitate, precum și obiective de includere în modelarea bazelor impozabile a unor elemente cu obiectiv de incluziune socială, neutralitate fiscală, eficiență energetică, digitalizare si altele vor constitui pilonii definitori ai acestei revizuiri."

Păi cum păstrezi tu competitivitatea, idiot de stat român, dacă mărești povara fiscală 4 ani la rând, majorând aproape toate birurile existente?! Cum promovezi tu echitatea, stat netrebnic, dacă îi pui pe unii români să plătească mai mult decât pe alți români, dacă îi pui să plătească mai mult decât Germania?”, a mai explicat Glăvan.

„Eu am mai spus: orice prost putea să crească povara fiscală. Și o maimuță putea să o crească. Și o inteligență artificială putea să o crească. Ultima nulitate din cel mai îndepărtat cătun al României putea să crească birurile. Nu îți trebuie doctorat pentru asta, nu îți trebuie facultate, nu trebuie să te facă mama președinte, ministru sau șef pe undeva.

Dar, dacă ești plătit din banii cetățenilor, atunci fă bine și muncește pentru a demonstra că meriți banii. Fă legi corecte, nu pune impozite de 5 ori mai mari ca în Evul Mediu, nu mări birurile inutil („fiindcă nu se colectează"... auzi explicație de bezna minții!).

Fă legi egale pentru toți românii, să plătească toată lumea, dar taxe mici. Fă legi care să crească competitivitatea și prestigiul României, nu invers.

Dacă nu poți face asta, du-te acasă, mărește-ți taxele la tine în bătătură până te saturi și scutește-ne cu prostia și cu aroganța”, a precizat Bogdan Glăvan, economist, profesor universitar.

C.L.

Bun venit acasă, Ioana Daniela !!!

Personalităţi transilvănene - Ştefan Jurcă

Născut la 01 iulie 1949, în Sălăjeni, comuna Sebiş, judeţul Arad. Liceul la Sebiş, este 3 ani student la Politehnica din Braşov, pe care o părăseşte în 1970. Urmează cursurile de zi ale facultaţii de Ştiinţe economice din Timişoara (1973-1977), după care este repartizat economist în Baia Mare.

Părinţii: Ştefan şi Mariuţă. Este căsătorit, are 2 copii.

Publică poezii şi proză, articole şi interviuri în presa locală, în revistele Familia, Luceafărul, Tribuna, Archeus, Nord Literar, Calendarul Maramureşului, Informaţia zilei, Graiul Maramureşului, Viata Românească, Citadela, Verso.

Debutează în volum în anul 1997 cu Peretele cel mai iubit, ed. Gutinul. Urmează: Poeme uitate, boeme regăsite, ed. Cybela, 2000, Păpuşa de rumeguş, ed. Risoprint, 2004, Pagina de gardă, ed. Dacia XXI, 2011, Caiet bibliografic aniversar. Ştefan Jurcă. Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”.

Este comentat în volumele: Geo Vasile-Proza românească între milenii, Casa editorială Odeon, 2001; V. R. Ghenceanu – Dreptul la singurătate, ed. Proema, 2001; Ion M. Mihai - Scriitori din Maramureş, ed. Limes, 2003; Ion M. Mihai-Lecturi sublimate, ed. Dacia, 2005; Augustin Cozmuţa-Punct critic, ed. Risoprint, 2004;L. Temian, O. Marinescu, A. M. Brezovszki-Autori maramureşeni, dicţionar bibliografic, ed. Umbria 2000. „Oameni de seama ai Maramuresului. 1700 – 2010. ”Autor Vasile Iuga de Sălişte, editura DragoşVoda, Cluj Napoca, 2010. Anca Goja – Convorbiri cu elite, ed Proema, 2011

Volumele publicate au fost premiate la Cărţile anului în anii : 1998, 2001, 2005. In anul 2006 primeste premiul special acordat de Fundatia culturala Archeus(Baia Mare - Ocolis, 8-18 iulie 2006)

Au mai scris despre cărţile sale: Alex Ştefănescu, Ioan Moldovan, Petru M. Haş, Ion Burnar, Gh. Pârja, Grigore Ciascai, Ananie Gagniuc, Cătălina Latu, Adriana Plăcintă, Nicolae Scheianu, Dumitru Rusu, Dumitru Fânăţeanu, Nicolae Petricec, Anca Goja, Nicoara Mihali.

A realizat interviuri scrise şi publicate cu: Mihai Olos, Ilie Cămărăşan, Iosif Balla, Iosif Hamza, Mihai Pamfil, Nicolae Suciu, cu poeţii: Mihai Cupcea, Claudian Cosoi, Ion Burnar, Ion Bogdan, Ion M. Mihai, Ioan Marchiş.

A fost intervievat de Adriana Plăcintă, Nicolae Scheianu, Maria Garbe, Anca Goja. Interviurile s-au publicat in Interferente, revista liceului Vasile Lucaciu, Glasul Maramuresului, eStrada, Informatia zilei de Maramures, Graiul Maramuresului.

Este membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare, redactor asociat al revistei Nord Literar.

„Ştefan Jurcă posedă secretul povestirii ce dezleagă, fie şi pentru o clipă,

viaţa de povara tăcerii, fapte anodine declanşînd prin rememorare tăria sau căinţa unei vieţi. Se moare imprevizibil, absurd, personajele vin de undeva şi se disimulează în anonimatul provinciei, în taina şi suferinţa provizoratului.”

Geo Vasile-Proza românească între milenii, pag. 155

„În privinţa artei de inspiraţie şi de investigaţie, Ştefan Jurcă nu este nici rural, nici citadin, în exclusivitate, preferinţa sa mergînd, se pare, spre zonele de contact ale unui mediu social surprins în dinamica lui istorică, cu dislocări dramatice, surprinse mai ales la nivelul fiinţei individuale”.

Augustin Cozmuţa-Punct critic, pag. 162

„Aparent se crează impresia că prozele sînt scrise cu uşurinţă, cu nonşalanţă chiar, dar sin context şi din subtext rezultă că fraza este îndelung elaborată, că nici un cuvânt nu este pus la întămplare, că se mizează numai un fel de detaşare de text.”

Ion M. Mihai- Scriitori din Maramureş, pag 227

„Ştefan Jurcă foloseşte cu pricepere şi grijă cînd stilul direct , cînd cel indirect liber, aici distingem dialogul sprinţar ori tăios, dincolo monologul sau monologul interior. Alteori personajele însele comentează alte personaje – forme intermediare între replică şi reflecţie, caracteristice anumitor autori din perioada bună a prozei româneşti.”

V. R. Ghenceanu – Dreptul la singurătate, pag 88

„În cea de-a patra carte a sa, scriitorul readuce în actualitate problematica anilor 70, cu absolvenţi de facultate repartizaţi ”în producţie” în diverse centre muncitoreşti din ţară, trimişi acolo să construiască socialismul şi ”să ridice socialismul pe cele mai înalte culmi”. Cartea este, de fapt, un rechizitoriu făcut unei societăţi închistate şi lipsite de perspectivă făcut de către nişte tineri sacrificaţi pe altarul unei ideologii mutilante”.

(Nicolae Scheianu )

Agentia de carte, 18 ianuarie 2012 - Pagina de gardă de Ştefan Jurcă

Mai este prezent în plachetele ”Amfore”, Arad, 1968, pag 121, Cuvînt înainte - Ştefan Augustin Doinaş; ”Caietele Măiastra”, Baia Mare, 1982, redactor Ion Bogdan, pag. 155; „Groapa cu (a)muze” parodii de Lucian Perţa, pag. 126, cuvînt înainte Victor Cubleşan, Noul Orfeu, antologie de poezie romana contemporana. „O antologie a poeziei maramureşene, de la poezia populară până în 2009”, alcătuită de Nicolae Scheianu Păuna, ed. Ethnologica, 2010, pag. 218-220, cu un studiu introductiv de Augustin Cozmuţa.

                                                                            G.D.L.