Se afișează postările cu eticheta femeia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta femeia. Afișați toate postările

duminică, 21 aprilie 2024

Poesis - Gelu DRAGOȘ

 


                                                                             ***



sâmbătă, 23 martie 2024

Femeia, o fascinantă enigmă


                                                           
-Eseu de Mihaela CD-

 Într-o lume plină de tumult și efervescență, ea, FEMEIA, creația sublimă, lăsată de Dumnezeu pe pământ, strălucește ca un stol de fluturi în zori, aducând cu sine esența pură a frumuseții și grației, căutându-și sensul în fiecare zi..

Unduindu-se precum o melodie delicată în grădina timpului, femeia,  a jucat rolul principal al existenței  în nesfârșitul dans al vieții, de la începutul  lumii  și până în  zilele noastre, ca un simbol al subtilității și forței, al fragilității și rezistenței.

Eleganța sa transcende trecerea timpului fiind o comoară veșnică așezată parcă în scrinul istoriei. În antichitate, grecii o venerau sub numele de Afrodita, zeița iubirii și a frumuseții, iar sculpturile în marmură ce o reprezintă sunt grăitoare, rămânând pietre de temelie ale esteticii clasice. În perioada renascentistă, pictorii au căutat să îi surprindă grandoarea în opere de artă, iar poeții au scris sonete ce îi omagiau splendoarea.

Ea a fost muza multor simfonii, fiecare notă reprezentând o nuanță a sufletului său complex, un amalgam de rafinament și forță. Femeia, considerată o melodie plină de inteligență și delicatețe, a fost întotdeauna un subiect nesecat de inspirație, a fost venerată, uneori incomprehensibilă, dar întotdeauna fascinantă, un adevărat templu în care se adora misterul și finețea.

Privind-o cu ochii unui admirator, descoperim în fiecare gest al femeii, în fiecare expresie divină, o formă de artă în sine. Femeia este fabuloasă pictură în mișcare, un magnific tablou vivant, în care culorile ei uneori vibrante, alteori colorate în nuanțe pale, dezvăluie o poveste, o rapsodie a senzațiilor, cu sunete în clinchete de râs și cântece de inimă.

Însă, frumusețea femeii nu se limitează la aparență, la un spectacol pentru ochi, ea fiind mult mai mult decât atât. Femeia, este un izvor de cunoaștere și înțelepciune, o grădină cu flori rare, în care se întrețes miresme dintre cele mai fine, fiecare petală de floare ascunzând înțelepciunea și compasiunea, în bătaia razelor de soare pline de iubire și emoție, într-o cântare a sufletului ce exprimă bucuriile și tristețile vieții.

În ochii săi ce oglindesc profunzimea oceanelor nemărginite vom găsi toată liniștea lumii. În râsul său se regăsesc ecouri ale copilăriei veșnice, iar în lacrimile sale ce trădează vulnerabilitate și sensibilitate se ascunde puterea de a da naștere vieții. Atât de gingașă și fragilă și totuși atât de puternică! Dumnezeu, dorind  să  creeze  esența supremă a perpetuării umanității, a combinat în proporții numai de El știute amestecul perfect între forță și sensibilitate.

Dar, drumul femeii nu a fost mereu presărat cu petale de trandafiri. În spatele voalului subțire al grădinii sale interioare, ea a avut de răbdat numeroase nedreptăți a îndurat suferințe, prejudecăți și baricade sociale dar până la urmă a triumfat în fața discriminării. În evoluția societății, femeia a jucat un rol important, luptând pentru drepturile sale, iar fiecare victorie a sa, a fost un pas către emancipare.

În mișcările feministe, printr-o forță colectivă, femeile au ridicat împreună vocea pentru egalitate, pledând pentru drepturile fundamentale care le aparțin, construind un pod de solidaritate care traversează barierele sociale și culturale. Prin acțiunile lor, femeile militează pentru a schimba mentalități și pentru a deschide uși către o lume în care fiecare femeie să poată străluci în întreaga ei splendoare.

Reprezentantă a sexului slab, considerată cândva doar o însoțitoare a sexului puternic și nu o parteneră egală a acestuia, femeia, a reușit să depășească stereotipurile, în contextul științific ajungând în laboratoare de cercetare și ateliere, aducând astfel contribuții semnificative în diverse domenii. Marie Curie, a iluminat calea științei, dovedind că inteligența nu cunoaște gen. Nenumărate femei au fost pioni importanți ai schimbărilor sociale și tehnologice, înscriindu-și numele în cartea progresului uman.

Îmbrăcată în straiele elegante ale intelectului și grației, femeia, este și  o ambasadoare a rafinamentului și a educației. Ea s-a ridicat dincolo de limitele impuse și a devenit o prezență puternică chiar și în domenii precum dreptul, politica și afacerile. Excelând în toate ramurile, practic în fiecare domeniu avem multiple exemple ale inteligenței sclipitoare, determinării și capacității feminine de a modela destinele lumii.

În artă și literatură, femeia a radiat într-o magie a esteticii încântătoare în deplinătatea aptitudinilor sale, brodând slove în versuri ca expresie a sensibilității sale, creând povești captivante cu multă imaginație și rezonând în inimile cititorilor. În fiecare tablou femeia a conturat lumi formidabile, de vis și a pictat portrete ale forței sale magnifice interioare.

Femeia este un simbol al rafinamentului și grației, o regină în propriul ei regat, guvernând cu intuiție și compasiune. În ochii săi strălucește iubirea, iar în inima ei se ascunde o putere de necontestat.

Rolul matern al femeii este, fără îndoială, unul dintre cele mai nobile și complexe. Mama este o călăuză prin labirintul  întortocheat  al vieții, în  formarea caracterelor,  ghidându-și copiii cu înțelepciune și afecțiune. În rolul de soție și mamă femeia este o zeiță a dragostei necondiționate ce unește și ține legată familia prin iubire si devotament.  În privirea ei  găsim liniștea și pacea, în vorba-i blândă găsim dragostea și căldura unui cămin, iar în atingerea ei gingașă și tandră găsim alinarea tuturor suferințelor și necazurilor. Prin nopțile de nesomn pline de grijă și prin toate eforturile și sacrificiile pe care le face, ea devine arhitectul familiei, construind temelia pentru viitor.

Uneori aleargă împovărată de sarcini spre a nu fi depășită de timp, dar nu se lasă niciodată îngenunchiată de viață. Plânge când e fericită, suferă zâmbind, găsindu-și puterea în propria-i gândire. De cele mai multe ori, nu se plânge, își urmează destinul și își joacă rolul pe scena vieții, până la final. Fiind o luptătoare cu o voință de oțel, ea se transformă la nevoie, din zeița gingașă și plină de candoare, în leoaică.

Esența femeii nu poate fi înțeleasă în întregime pentru a fi imortalizată în cuvinte sau expresii. Femeia în sine, este o operă de artă vie, mereu în devenire, o poezie cu metafore subtile și rime complicate, o melodie care nu poate fi transpusă complet pe note, un tablou al cărui adevăr poate fi doar intuit, căci în  orice clipă a trăirii sale, ea adaugă culori noi în paleta umanității.

Fiecare femeie este o poveste unică, o perlă în colierul diversității umane, o floare ce înflorește în toate anotimpurile vieții. În toată splendoarea și complexitatea ei, femeia, este eleganța absolută a existenței, o dansatoare sub clarul de lună al destinului, o poveste nesfârșită, ce  rămâne o fascinantă enigmă.

Mihaela  CD

 

 

 

 

 

 

marți, 12 martie 2024

Femeia, dar și bărbatul, sărbătoriți în orașul dintre vii -Drăgășani – de jurnaliștii vecini UZPR Vâlcea & UZPR-Olt


Sâmbătă, 9 martie 2024, începând cu ora 16,30, în sala de festivități din hotelul DALEX, din Drăgășani în prezența multor oameni de cultură (jurnaliști și scriitori), au venit copiii-elevi de la școala Ștefănești jud. Vâlcea care au cântat, dar și recitat „pe tema zilei”, dar și grupul vocal-folcloric juvenil Balada, toți pregătiți și conduși de profesorul-scriitor Ilie Bucă.

Ideea organizării acestei activități a aparținut celor doi jurnaliști-vecini: unu’ vâlcean, Marian Bărăscu (UZPR-Vâlcea) și altu’ oltean-muntean, Sergiu-Ștefan Gorjan (UZPR Olt).

Pe lângă elevi, s-au implicat activ în program colegii jurnaliști și scriitori.

De la UZPR Vâlcea: Liliana Jianu-Boianu, cu poezii penetrante de mare profunzime, iar soțul Pandele-Bebe Jianu  ne-a cântat și ne-a încântat cu partituri romantice și romanțioase, precum și cu omagiul melodios „Jos pălăria pentru femei”! Colegul Marian Bărăscu a adus un plus de bună dispoziție. Tot de la vâlceni, Elena Agiu-Neacșu (critic literar) ne-a recitat din creațiile proprii.

De la Drăgănești-Olt, omniprezentul grup vocal Rapsozii Oltului (reprezentat de Marian Martin și Georgian Dănescu) a interpretat cântece pe tema zilei, dar și în partea a ll-a a programului, pe ritmuri foarte antrenante.

De la UZPR Olt, au participat: Sergiu-Ștefan Gorjan co-organizator, Grigore Călin cu deja binecunoscuta poezie „Dacă pleci…”, Paulian Buicescu cu poezii pe tema zilei, Cristina și Ion Nălbitoru, Ana Vasile și Maricela-Paraschiva Buicescu; de la Olt au mai participat simpatizanții: Elena Călin, Adela Călin, Alexandru-Filip Călin, Elena Boaldă, Florica și Marin Dragomiroiu.

După activitatea cultural-artistică dedicată predilect femeii și bărbatului a urmat o frumoasă și plăcută agapă, la care au participați toți cei nominalizați mai sus.

Ca să nu ne acuze cineva, cumva, de necunoaștere, știm că la noi, la români, cea mai iubită femeie este mama, iar dintre bărbăți tatăl (și sunt sărbătoriți la 8 și 9 martie prin tradiție laică nescrisă), deși-prin lege-avem Ziua Mamei (în prima duminică din luna mai; în 2024, D.05.05.24.); Ziua Tatălui (în a ll-a duminică din luna mai; în 2024, D.12.05.24.), iar Ziua Bărbatului a fost marți, 19.11.24.

 

UZPR Olt le urează tuturor femeilor de pretutindeni – și partenerilor acestora –

La mulți ani!

 

  A consemnat Ana Vasile/UZPR-Olt

luni, 12 februarie 2024

Femeia de Nelu DANCI



Femeia e luceafăr între stele
Femeia e iubirea vieții mele ,
Femeia e sora, e mamă e iubită
Femeia te coboară, femeia te ridică.
Femeia este floarea dintre flori
Femeia este bujor între bujori,
Femeia este cum vă spun
Femeia este tot ce e mai bun.
Femeia iubește ce este frumos
Femeia se poartă cu tine drăgăstos,
Femeia e un lucru sfânt
Femeia trebuie iubită orșicând.
Femeia tună și trăznește
Femeia încă mai iubește,
Femeia te iartă și uită
Femeia este cartea neștiută.
Femeia e mamă de feciori
Femeia e floarea ce-ți dă fiori,
Femeia e mamă de fecioare
Femeia e mama-ncrezătoare.
Toate reacţii

duminică, 31 octombrie 2021

FEMEIA, ETERNA POVESTE...

 

Acum câteva zile am primit o cerere de prietenie pe Facebook, de la un tânăr de aproximativ 25 de ani, adevărul că mi-a atras atenția.

Voiam să știu de ce un tânăr, care putea fi fiul meu, voia să-mi fie prieten!

Ce ar fi putut fi special în profilul meu?!

Așa că am acceptat-o.

Apoi a început să-mi trimită mesaje private.

M-a salutat foarte amabil și ei i-am răspuns.

M-a întrebat de vârsta mea și din moment ce nu-mi place să mint, i-am spus ... Am 57 de ani, mi-a spus că arăt foarte bine și că sunt foarte drăguță. (Trebuie să mărturisesc că mi-au plăcut complimentele lui).

Am continuat să vorbim mult timp și de la un moment la altul a pus o întrebare. A spus dacă putem vorbi despre lucruri pentru adulți!

După un timp i-am răspuns că da, mi-a răspuns cu o față mirată.

A spus că vă mulțumesc frumos, începeți.

Ei bine, am început să-i spun că mă dureau genunchii și șoldurile, mă durea spatele când era foarte frig, că mi s-au umflat picioarele, că sufăr de hipertensiune, că sunt astmatică și că uneori genunchiul are o perioadă minunată - ca în momentele astea - și altele pe care nu le suport ...

Că sunt foarte independentă, că am multă insomnie și că am crampe foarte des, mai ales când dorm. Că sforăi noaptea!

Că am nevoie de ochelari de lectură, că dorm plină de creme pentru riduri, că ador muzica anilor 80, că am aciditate și că, dacă cel mult trebuie să dorm aproape așezată în sus, că am reumatism și că pot fi operată anul acesta.

Când am așteptat să răspundă, nu știam ce s-a întâmplat și el m-a blocat!!!

Vor să vorbească despre lucruri pentru adulți și nu suportă !!! Nu înțeleg!

DOAMNELE DE PESTE 50 DE ANI SUNTEM TOATE MINUNATE!!!

Sursa: net

vineri, 18 ianuarie 2019

IN MEMORIAM - EMIL BRUMARU


Domnule Emil Brumaru, ce este femeia?

O mireasmă echivocă, şi paradisiacă şi infernală, ce-ţi umple sufletul şi casa, şi-n vis şi pe covoare, şi ondulând, lipită de uşi sau de chiuvetă,  dar mai ales într-un pat spaţios cât cerul… O întrupare babană a divinităţii lascive, printre borcanele de bulion şi farfuriile cu maioneză sau creme de zahăr ars, îmbiindu-te să-i guşti tainele-i insaţiabile cu pofta ta învinsă de generozitatea ei carnală, de inteligenţa ei emoţional-bestială…
Cum vedeaţi dumneavoastră  femeia la 20, la 30 de ani şi cum o vedeţi acum?
Femeia la 20 de ani ai mei era, fie o mătuşă, soţie de ofiţer, versată şi isteaţă în ale deliciilor “murdare”, fie o colegă de-a mamei, la vreo 40 de ani, divorţată, bunoacă, “meseriaşă”, expertă în opturi cu dublă frână, îndrumându-mă voioasă în brutalităţile fine şi sufocante ale “şurubului”…
Femeia de la 30 de ani era o elevă repetentă.
Femeia de acum, cea reală, e asemănătoare cumva mamei mele… Dragostea ei este voluptoasă, plină de subtilităţi şi surprize savante, inventate de erotismu-i pătimaş la anii ei mândri, are părul castaniu şi buclat natural, căzându-i pe un spate de nimfă biruitoare, citeşte Baudelaire şi Apollinaire până la delir, gustă cu plăcere, ba chiar cu obstinaţie, obsesiile lui Sade, adoră bijuteriile, machiajul, o încântă bolţile clădirilor vechi, parfumurile de mosc, iasomie şi tutun, rujurile pasionale, vinurile inaccesibile, prăjiturile însiropate, fructele exotice, tăvile de argint şi vesela de porţelan, pictată cu patos de artiştii celebri – îndrăgostiţi lulea de gura ei avidă -, cerceii vintage (cu sutele!), rochiile aristocrate, dar poartă şi colanţi ce-i destăinuiesc fesele uluitoare, “cu prispă”, cum se zice la ţară, de stă paharul cu apă pe ele, plin ochi, fără să se verse o picătură măcar, sânii ei sunt răstiţi, elastici,  dispreţuind vulgul, face o gropiţă abisală într-un obraz proaspăt de copilă obraznică şi mofturoasă, studiază tenace, are lecturi neaşteptate, curioase, dezvăluind o minte ageră, sclipitoare, împănată savuros cu expresii picante, ce mai tura-vura, e femeia cea mai frumoasă, mai ispititoare, mai inteligentă, din viaţa mea, iată! la 76 de ani. Un altar al amorului şi al sincerităţii la care mă închin nevolnic, e un ultim dar al lui Dumnezeu, un Prunc Divin ce-mi gângureşte numele în inimă.
Ce aţi căutat mereu la o femeie?
Frumuseţea armonioasă, statuară, patriciană, sinceritatea debordantă, inteligenţa fină, extrem de feminină, simţul infinit al sublimului, luxul fastuos al simţurilor devastate de o luxură, aş spune, genială-n tandreţea amestecată cu cruzimea unei fiare ce-ţi sfâşie viaţă, ţi-o mănîncă ca pe o pradă sângerândă…
Ce nu aţi înţeles niciodată la o femeie?
Minciuna ei funciară, deşi o prinde bine, e aproape ca o podoabă fascinantă…
Care este cea mai mare greşeală pe care un bărbat poate să o facă în relaţia cu o femeie?
Intoleranţa, stupiditatea reproşurilor inutile. Un bărbat care iubeşte iartă orice greşeală, chiar şi faptul de a fi „înşelat”, ba chiar ar trebui să se bucure de asta, să-i admită orice capriţ sexual, femeia fiind prin firea ei nesăţioasă, „femeia fântână” mai ales, dornică,  în adâncurile ei, pe domeniile sale regale, de orgii sacre, de sărbători ale cărnii înfăţişate-n rotunjimi celeste…
Care este cea mai mare greşeală pe care o femeie poate să o facă în relaţia cu un bărbat?
Să-l mintă, să-i ascundă bucuriile ei secrete, fantasmate sau reale…
Există femeia ideală? Cum arată?
Da, e cea care-mi sfinţeşte viaţa mea de-acum… neţinând cont de prejudecăţile celorlalţi… pe şleau spus: i se rupe-n paişpe de bâzâiala gloatei! Am descris-o cum arată; de fiecare dată când o văd mi se pare că e prima oară, mă uimeşte, mă ameţeşte, mă domină, mă surprinde că există, că e mai înaltă ca mine ( asta şi doream; când se întinde-n pat, cu picioarele ei formidabil de lungi, dărâmă toate vrafurile de cărţi cu o nonşalanţă de Zeiţă! – ce mai contează atunci movilele de Eminescu, Shakespeare, Dostoievski, Divina Comedie, Balzac sau Villon, Esenin, Rilke, Ribaud sau Verlaine, Apollinaire… adio, Cehov, adio, Anna Karenina…; iar pe stradă e atât de majestuoasă în trufia ei gingaşă, în mersul ei imperial, numai eu cunoscându-i intimul inel de logodnă valpurgică, încât toţi se holbează – le ies ochii ca la melci! - la miracolul ce apare în miezul copt al zilei pe străduţele provinciale ale urbei noastre împuţite: “În împuţitul orăşel / În care viaţa e-un purcel…” – uite că mă şi autocitez-  că e atotbiruitoare‼!
Sunt femei pe care le-aţi luat ca model?
Modelul este mama mea, extrem de curtată, cu pensionul făcut la Bălţi, născută pe malul stâng al Nistrului, în Basarabia. Ea îmi citea fragmente din Creangă deseori, umbla doar într-un combinezon roz şi scurt prin casă, povestea cu haz cum i-au căzut chiloţii –se rupsese elasticul – în faţa Palatului Culturii, îmi procura cărţi, printre care şi Istoria mare a lui Călinescu, nu era deloc de acord cu fetele cu care mă împrieteneam şi-mi băga, pe nesimţite, colege de ale ei,  cam de 40 de ani… ce mă răsfăţau şi mă învăţau “chichiţe” doar de ele ştiute şi practicate-n spume… “cu crăci”…
Cum vi se pare că e reprezentată astăzi femeia în societate? E ea egala bărbatului?
Cred că e superioară bărbatului, mai ales prin inteligenţa ei specific femeiască, luminoasă, mult mai nuanţată ca a noastră, mai duioasă, mai creatoare de curcubeie de fantezie în iubire…
Femeile iubesc mai profund, cu orice fibră a lor, femeile sunt însăşi IUBIREA, însăşi POEZIA! Divinizez părul lor cârlionţat cu care ne înfăşoară sufletul, nesăbuinţa lor în a se arunca cu capu-n jos în sentimentele cele mai adânci şi subtile… devotamentul lor ce nu cunoaşte margini… pofta lor de dragoste… neostoita lor foame de mângâieri… Îmbinarea lor ciudată de maturitate şi copilărie… Femeile îndumnezeisc viaţa noastră obtuză, precară, mizerabilă în fond, ne dau orizonturi nesfârşite de cunoaştere senzorială şi un avânt nemaipomenit, absolut necesar oricărui artist autentic. Ar fi sinistră o lume lipsită de femei! Ea, femeia, e TOTUL. Noi, bărbaţii, suntem doar partea din acest TOT.
Ce sfat i-aţi da unui tânăr de 20 de ani, în privinţa relaţiilor cu femeile?
Să fie învăţăcel ascultător şi silitor, mai ales silitor, la Şcoala Femeilor!
Care e versul care în accepţia dumneavostra reprezintă femeia?
E finalul din “Faust”-ul lui Goethe, în traducerea lui Doinaş:
“Etern-Femininul
Ne trage în sus.”

Notă. Text trimis (pe mail) de către prof. Vasile LESCHIAN.




luni, 12 martie 2018

Femeia sărbătorită la Cenaclul Scriitorilor din Maramureş



 Sâmbătă, 10 martie 2018, ora 11,oo a avut loc şedinţa Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, condusă de doamna Florica Bud. În centrul atenţiei a fost femeia, în ipostază de mamă, soţie, iubită sau fiică.
Au recitat din creaţia proprie sau marii poeţi universali: Vasile Leschian, Paula Zăhan, Mihai Epli, Rodica Dragomir, Vasile Tivadar, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Vasile E.- Lupşe, Vasile Bele, Gelu Dragoş, Ioan Hada, Ioana Ileana Şteţco, Elena Cărăuşan şi Valeriu Sabău.

Femeia a fost cea care a inspirat mereu scriitorii, sculptorii, pictorii, muzicanţii şi marii creatori ai lumii. Ea este cea mai apropiată fiinţă care se contopeşte cu Timpul care nu are preţ şi nici nu poate fi înlocuită.
                                                                                                         GDL

sâmbătă, 15 august 2015

Percepţia asupra perfecţiunii în 18 ţări: Cum arată românca ideală!


Percepţia asupra perfecţiunii feminine diferă de la o ţară la alta, iar un trup este perceput ca fiind ideal în funcţie de cultura din care provine o femeie, potrivit unui nou studiu, conform căruia româncele "perfecte" sunt şatene, voluptoase şi au în medie 66,2 kilograme.
Cum arată un "corp perfect?!" Depinde pe cine întrebi şi din ce ţară este persoana pe care o chestionezi, conform unui articol publicat de huffingtonpost.com, care citează studiul "Perceptions Of Perfection", realizat de platforma online din Marea Britanie Superdrug Online Doctors.
În cadrul acestui proiect au fost angajaţi 18 designeri din toată lumea (14 femei şi patru bărbaţi) pentru a realiza în Photoshop trupurile pe care le consideră ideale pentru o femeie, dacă aceasta ar fi din SUA, China, Columbia, Egipt, Italia, Olanda, Peru, Filipine, România, Serbia, Africa de Sud, Spania, Mexic, Siria, Marea Britanie, Ucraina, Argentina şi Venezuela. În fapt, imaginea aceleiaşi femei a fost modificată astfel încât aceasta să reflecte standardele considerate ideale în cele 18 ţări, fiind schimbate de la caz la caz atât greutatea şi forma trupului şi a feţei, cât şi coafura şi culoarea părului. Dimensiunile ideale au fost realizate plecând de la o înălţime asumată de 1,65 de metri.
Astfel, femeile "ideale" din China şi Italia au picioarele şi braţele foarte subţiri, în timp ce acelea din Columbia, Mexic şi Peru sunt voluptoase şi conforme cu standardele de frumuseţe tradiţionale din aceste ţări.
Şi femeia "ideală" din România este voluptoasă şi cântăreşte în medie 66,2 kilograme. De asemenea, aceasta are părul lung, drept şi de culoare şatenă.
"Percepţiile asupra frumuseţii şi perfecţiunii pot avea un impact cultural profund şi de durată asupra femeilor şi bărbaţilor. Scopul acestui proiect a fost acela de a înţelege mai bine eventualele standarde nerealiste ale frumuseţii şi de a vedea cum astfel de presiuni diferă în lume", a anunţat compania care a realizat acest studiu, într-un comunicat de presă.
                                                                           de Mădălina Cerban 





marți, 10 martie 2015

Cenaclul Scriitorilor Maramureş a sărbătorit Femeia !

Se vede cât de mult și-au dorit fiecare să iasă din case, mai ales acum când întreaga Țară este sub vijelii și ninsori, iar pe noi  ne protejează un Soare dulce care crește temperatura atât în oraș cât și în sufletele băimărenilor. Este pentru prima oră când la Cenaclul Scriitorilor miroase a flori – a doamne și domnișoare, dar și mirosul florilor primite de către acestea în preziua Domniilor lor. Din nou 33 de membri ai Cenaclului sunt prezenţi la lucrările de sâmbătă, 7 martie, care are în discuție "Femeile în poezie" și o privire critică asupra volumelor I și II ale "Pașilor împreună" o antologie a scriitorilor din Cenaclul Scriitorilor Baia Mare.
      A recitat doamna Rodica Brad Păuna, poeme din viitorul volum, al cărui titlu nu este fixat încă.
      Și-au expus părerea domnii: Valeriu Sabău, Dragomir Ignat, Gelu Dragoş care a spus că fiind o poezie foarte bună, să o publicăm mai des pe Rodica, deoarece ne facem şi nouă reclamă, cei care scriem în paginile de cultură ale cotidienelor maramureşene. Doamna Rodica Dragomir mulțumește că a venit doamna Rodica Brad Păuna tocmai din Italia, „are o poezie de meditație gravă asupra vieții dar modelată cu suflet, cu trăiri care în final devin suprinzătoare”. Metaforele dânsei sunt extraordinare, ne citește câteva. O felicită din suflet. Dr. Ilie Gherheş spune că nu ne dezamăgește niciodată. Domnul Vasile Tivadar spune că a fost înspirată că ne-a făcut acest cadou venind să citească din poezia românească, unde se vede că mai sunt multe de spus. Domnul Victor Tecar arată asocierea între numele poetei și poezie ei. O felicită și îi mulțumește. Domnul Nicolae Scheianu Păuna, soțul dânsei, divulgă câteva din atelierul de muncă al poetei. Poeta are traduse cărți în limba italiană, lucru de mare importanță, ştiind câți români sunt în Italia. Nota de tristețe a poeziei este inclusă în suferințele nației noastre. Acum rar se scriu opere vesele, poate în credința că actuala cădere în abis a stării nației române, nu ne îndeamnă la a citi astfel de poezii. Poezia este foarte bună. Poetă Ioana Ileana Ștețco, spune că nu se poate face o analiză profundă la o citire repidă a poeziei. Domnia sa citește un poem, cu accentuări a ceea ce Domnia sa consideră că trebuia luat în considerare. Poezia începe ușor și sficuiește la încheiere. Domnul Ion Bogdan spune că Rodica Brad Păuna își caută un motiv de existență în cadrul poeziilor sale. Face analogie între "Tristan și Izolda", care este "dusă" cam în același cadru. Dă un exemplu din opera poetei, care nu și-a schimba stilul, este vorba despre acele lucruri care aduce viață în poezie. O apreciază. Domnul redactor șef al revistei „Citadela” din Satu Mare, domnul Aurel Pop, care critică faptul că "nu mai sunt cenacluri", cu toate că este și în Satu Mare un cenaclul "Afirmarea". Ce nu-i place este că ne evită tineretul. În ceea ce priveşte acest colaj de poezie și desfătare poetică, era bine dacă materialele erau citite dinainte de unii membrii ai Cenaclului spre un mai mare randament. Poezia este bună şi felicită pe autoare. Mulțumește pentru felul cum este primit în Cenaclul nostru. Un fel de răspuns îi dă Valeriu Sabău. Doamna ing. Florica Bud, președinta Cenaclului mulțumește poetei Rodica Păuna pentru efortul de-a citi în Cenaclul. Poeta mulțumește pentru aprecierile sincere și expune cu ce se ocupă de când este în Italia. Acceptă priteniile pe facebook, acolo unde postează şi poemele sale. Se discută unele lucruri de organizare. Se ține un moment de reculegere pentru dispărutul din arta Mihai Olos. Următoarea şedinţă va fi peste două săptămâni.

                                                                              Toma Gross ROCNEANU

miercuri, 10 aprilie 2013

Şapte lucruri pe care femeile le fac mai bine decât bărbaţii


Femeie, de câte ori ai spus până acum că era mai bine dacă erai bărbat?! Ei bine,  îţi demonstrăm punctual că nu e aşa, că trebuie să te bucuri că eşti... femeie. Doar 7 lucruri, din foarte, foarte multe…atele!
1. Femeile sunt mai inteligente
Da, da, avem şi acte să dovedim asta! Femeile au un IQ mai ridicat decât bărbaţii, a demonstrat un studiu care a implicat respondenţi din SUA, Europa, Canada, Noua Zeelandă, Argentina şi Estonia.
2. Rezistenţa la stres
Un studiu canadian a arătat că femeile fac faţă mai bine stresului din timpul interviurilor de angajare.
3. Mai frumoase
În cadrul unui studiu de durată în cadrul căruia aproximativ 2.000 de persoane au fost monitorizate zeci de ani, concluzia la care s-a ajuns este că femeile evoluează mai frumos în timp decât bărbaţii.
4. Supravieţuitoare
Femeile supravieţuiesc în număr mai mare decât bărbaţii accidentelor de maşină pentru că ele poartă centura de siguranţă. Mor, de asemenea, în 67% dintre cazuri, după soţii lor.
5. Mai uşor de consolat
Femeile îţi rezolvă problemele în discuţii cu prietenele, pe când bărbaţii preferă să le păstreze pentru ei, ceea ce îi stresează mai tare.
6. Educate
Deşi numărul femeilor înscrise în sistemul de învăţământ este mai mare decât cel al bărbaţilor, femeile le finalizează (studiile) într-un procent mai mare decât bărbaţii.
7. Mânâncă mai sănătos
Un studiu al Universităţii din Minnesota a demonstrat că din cei 14.000 de respondenţi, femeile sunt cele care fac alegeri alimentare mai sănătoase decât bărbaţii. By Bizar

                                                                                      dr. IULIAN COZA

joi, 3 ianuarie 2013

Mituri demontate despre sexul după 40 de ani


Sexualitatea femeii a starnit intotdeauna controverse. Mult timp s-a considerat ca 30 de ani este varsta la care o femeie se simte pe deplin implinita si matura. Mai nou, odata cu emanciparea femeii, 40 de ani este varsta asociata femeilor de succes, cu o viata de familie fericita si cu un traseu profesional de invidiat.
Cu toate astea, au mai ramas inca multe mituri cu privire la femeia ajunsa la 40 de ani, mai ales in ceea ce priveste sexualitatea ei. Cateva dintre acestea sunt demontate de MSN Glo:
1. Nu mai ai nevoie de atat de mult sex odata ce inaintezi in varsta
Este normal ca, in timp, o relatie sa treaca prin mai multe faze, iubirea pasionala transformandu-se intr-o iubire mai temperata si respect, insa asta nu inseamna ca dupa 40 de ani nu mai ai nevoie de sex. Pe langa nevoia de apropiere intima fata de celalalt, sexul are numeroase beneficii fizice asupra organismului.
2. Cele cateva kilograme in plus iti scad stima de sine
Indiferent de varsta, sexul nu are legatura cu numarul de kilograme. Unii barbati prefera femeile slabe, altii, dimpotriva, prefera femeile mai plinute. Tot ceea ce conteaza este cum te simti si cum te vezi tu. Atitudinea face diferenta, asa ca increderea in sine trebuie sa fie un atu in aceasta situatie.
3. Odata ce intra la menopauza, sexualitatea femeii scade
Nimic mai neadevarat! Da, premonaupauza poate duce la anumite conditii neplacute cum ar fi menstruatii neregulate, iar menopauza vine cu schimbari de dispozitie, lipsa lubrifierii vaginale, dar acestea sunt doar simptome fizice ce pot fi rezolvate. Foloseste remedii naturiste pentru dezechilibrul hormonal, utilizeaza un lubrifiant si vei vedea ca sexualitatea ta nu a fost afectata direct.
4. Esti prea obosita pentru sex
Fie acesta e doar un pretext pentru a evita sexul, fie reprezinta simptomul unor dereglari ale glandei tiroide sau al anemiei. De asemenea, fii atenta si la stilul de viata. Daca esti prea stresata, prea ocupata, nu dormi bine, lucrezi prea mult la computer, ar fi bine sa faci unele modificari in programul tau zilnic.
5. Nu mai trebuie sa te ingrijorezi in privinta unei eventuale sarcini
Ba chiar dimpotriva, odata cu premenopauza, fluctuatia hormonala poate duce la o sarcina neasteptata. Nu se stie exact cand inceteaza ovulatia, asa ca ar fi mai bine sa te protejezi daca nu iti doresti sa fii din nou mama.
6. E normal ca dorinta de a face sex sa scada odata cu inaintarea in varsta
De fapt, pierderea interesului pentru sex apare mult mai des la femeile tinere care se confrunta cu prima sarcina, nastere, alaptare, adaptarea la noul statut de mama etc. Odata ce ai depasit aceste etape, viata sexuala ar trebui sa se imbunatateasca. Daca intr-adevar experimentezi un astfel de simptom, de vina ar putea fi tiroida sau alte afectiuni mai grave.
7. Preferintele tale in materie de sex se schimba, odata cu inaintarea in varsta
Schimbarea acestor detalii din cadrul vietii sexuale tine mai mult de partener sau de durata relatiei in care te afli, nicidecum de varsta. Ba mai mult, odata ce te maturizezi si pe acest plan, stii foarte bine ce iti place si ce nu, comunicand mai bine cu celalalt.
8. Daca nu ai experimentat pana acum orgasme multiple sau puternice, dupa 40 de ani e prea tarziu
Unele femei si-au imbunatatit viata sexuala de-abia dupa nasterea copiilor sau odata cu inaintarea in varsta, atunci cand increderea in sine a crescut, la fel si comunicarea intre parteneri. Multa lume considera ca ne nastem iubiti perfecti, insa adevaratul este ca toate aceste lucruri se invata in timp.

                                                                                         dr. Iulian COZA

luni, 5 noiembrie 2012

Femeia, un sanctuar al frumuseţii divine!


Femeia este un sanctuar al frumusetii divine. Mainile ei devin speciale cand isi mangaie copilul, buzele ei devin adorabile cand isi saruta iubitul, chipul ei devine magnific cand in coltul gurii apare un zambet. Ochii ei devin adevarate oglinzi sufletesti cand o lacrima sincera ii cade pe obraz.
Daca-ar fi sa privesc femeia cu adevarat, as descoperi ca nu exista femeie urata. Nu cred ca poate exista ceva urat intr-o manifestare atat de pura si de minunata. femeia sanctuar divin
Noi, femeile, ne-am autosabotat de mult prea multe ori. Ne-am pus niste standarde mult prea inalte, si nu ca acesta ar fi un lucru rau, insa n-am facut asta pentru noi si pentru implinirea noastra sufleteasca, ci am facut-o pentru ceilalti, pentru mandria si admiratia lor fata de noi. I-am pus tot timpul pe ceilalti pe primul loc in viata noastra, am incercat atat de mult sa ii multumim pe toti, sa ii facem pe toti fericiti, sa le fie tuturor bine. Lucru de apreciat. Dar noi? Ce se intampla cu fericirea noastra? Ce se intampla cu dorintele si nevoile noastre? Pentru mine femeia este un sanctuar al frumusetii divine. Mainile ei devin speciale cand isi mangaie copilul, buzele ei devin adorabile cand isi saruta iubitul, chipul ei devine magnific cand in coltul gurii apare un zambet. Ochii ei devin adevarate oglinzi sufletesti cand o lacrima sincera ii cade pe obraz.
Noi, femeile, n-am stiut sa ne apreciem frumusetea. N-am stiut sa ne apreciem exact asa cum suntem. Am uitat de lucrurile marunte care ne fac cu adevarat femei. Am uitat de lucrurile pline de dragoste care ne arata de fapt feminitatea si am luat-o la intrecere cu barbatii pentru cine castiga mai mult si cine are un job mai bine platit.
Am facut o multime de lucruri ce nu ne erau caracteristice. Si le-am facut pentru ca altii sa fie multumiti, si nu pentru ca ne-ar fi facut placere. Pentru ca daca am fi facut-o pentru noi, atunci am fi stiut multe dintre noi ce-i fericirea si ce-i iubirea cu adevarat si n-am mai fi cautat-o in alta parte. Dar am lasat de mult prea multe ori viata, lumea, societatea sa ne incadreze in niste standarde, sa-si puna propriile asteptari pe umerii nostri, sa ne arate calea, sa ne spuna ce trebuie sa facem sau ce nu e demn de noi sa facem.
Am alergat intr-un maraton al dobandirii laudelor, beneficiilor materiale, aplauzelor celorlalti si n-am stiut de fapt ca premiul cel mare il aveam deja si el a fost intotdeauna in noi. Acest premiu e viata ta, e ceea ce alegi sa faci cu ea, e puterea deciziei, e puterea alegerii a ceea ce faci in fiecare clipa si cunoasterea a ce e cu adevarat important pentru tine sau nu.
Am uitat multe pe parcursul vietii noastre. De cand ne nastem asta tot facem, tot uitam de noi, de cine suntem, de ce anume ne dorim cu adevarat, de ce anume e important pentru noi, de ce facem tot ceea ce facem.
Dar stiu, si mai mult decat atat, simt, ca acum a venit momentul in care femeia simte sa se reintoarca la ea, la ceea ce salasluieste adanc in sufletul ei. Si simt ca femeia isi reclama acum puritatea si frumusetea inimii sale. Acum, femeia incepe sa simta ce o face cu adevarat fericita si isi gaseste forta interioara de a se vedea pe Sine atat de frumoasa si de minunata precum este cu adevarat. Acum, ea isi gaseste curajul divin de a face alte alegeri cu viata ei, cu trupul ei, cu ceea ce traieste.
Acum, femeia incepe sa vada in oglinda ceea ce am inceput si eu sa vad tot in oglinda: o femeie, o manifestare superba a lui Dumnezeu, un sanctuar al iubirii de Sine, al frumusetii adevarate, al daruirii si al puritatii inimilor.
Si stiu ca tu, scumpa mea femeie, tu, cea care citesti acum, incepi sa simti ceea ce simt si eu: simti sa te reintorci la tine, la sufletul tau, la dorintele tale, la ceea ce te implineste cu adevarat.
Si sunt mandra de tine pentru ca ai ajuns in acest punct al vietii tale in care claritatea si autenticitatea incep sa-si spuna cuvantul in viata ta.
Te invit asadar la o calatorie in adancul inimii tale, acolo unde te poti privi cu adevarat si acolo unde poti vedea ce e cu adevarat important pentru tine si ce simti sa faci cu viata ta de acum inainte. Iar pentru asta, am pregatit pentru tine cateva sugestii prin care sa te reapropii cu blandete de tine si de fiinta ta interioara. Sa inveti sa-ti deschizi larg inima si sa primesti ghidarea de care ai nevoie pentru ca viata ta sa devina de acum inainte o adoratie divina.
1. Cunoaste-ti corpul. Da-ti voie sa-ti cunosti partile cele mai intime si mai profunde ale corpului tau. Simte-l in fiecare zi, onoreaza-l, rasfata-l, bucura-te de el si multumeste-i pentru energia si vitalitatea pe care ti-o ofera zi de zi.
2. Nu-ti reprima trairile. Nu fugi niciodata de ceea ce traiesti, ci mai bine invata sa te bucuri de fiecare stare pe care ai ocazia sa o traiesti adanc in sufletul tau. Aceste trairi iti slefuiesc viata, caracterul, corpul si modul minunat in care vei ajunge mai apoi sa te exprimi in lume.
3. Uita-te zilnic in oglinda si stai de vorba cu tine. Cunoaste-te si da-ti voie sa vezi ceea ce e dincolo de ochii tai si de ceea ce vezi in oglinda. Permite-ti sa incerci sa vezi fiinta divina ce exista inauntrul tau. In momentul in care vei reusi sa faci acest lucru. viata ta se va tranforma cu adevarat. Da-ti voie…doar atat e necesar sa faci.
4. Nu-ti fie teama sa iei decizii bruste, care par fara sens pentru ceilalti. Ai curajul de a-ti urma glasul inimii in orice ai face. Deschide-te catre adevarul etern cum ca “toate raspunsurile la toate intrebarile pe care le ai, le-ai avut sau le vei avea vreodata sunt toate in interiorul tau si niciodata in afara ta”.
5. Mediteaza. Petrece timp cu tine. Fa plimbari lungi in natura. Ofera-ti timp.
6. Asculta in fiecare zi muzica si danseaza. Muzica vindeca, iar dansul elibereaza. Da-ti voie sa te manifesti asa cum simti sa te manifesti. Da-ti voie sa simti ceea ce meriti sa simti cu adevarat. Da-ti voie sa traiesti ceea ce meriti sa traiesti.
7. Accepta adevarul urmator: Schimbarea incepe intotdeauna de tine. Nu mai astepta alti salvatori din afara, pentru ca adevarata claritate si transformare incepe prin recunoasterea adevarului care exista in interiorul tau: Esti o manifestare divina care traieste o experienta fizica. Nu te mai limita doar ceea ce cunosti sau doar la ceea ce poti intelege momentan. Deschide-ti mintea catre orizonturi mai largi. Acceseaza puterea inimii si bucura-te de forta divina creatoare ce incepe sa se activeze usor-usor in trupul si in viata ta.
8. Fa-ti un jurnal sau un blog personal. Deschide-te catre lume, catre a impartasi trairi, catre a sta de vorba cu tine si a reflecta la viata ta. Ai curajul sa te mai opresti din cand in cand si sa mai admiri frumusetea vietii. Nu te pierde prin lume, ci lasa lumea sa fie descoperita intr-un mod magic de catre tine, prin prezenta ta zi de zi, prin trairea momentului de acum, prin curiozitatea ta, prin deschiderea ta catre oameni, catre lucruri si experiente noi, catre trairi si sentimente noi.
9. Nu fugi de tine si de ceea ce incepe sa se nasca in interiorul tau. Permite-ti sa simti energia vietii ce curge neincetat prin tine.
10. Recapata-ti feminitatea, puritatea, gingasia si frumusetea divina facand lucruri care iti fac bine, care te bucura, care te inspira clipa de clipa.
11. Tine minte: nu exista femei urate, ci exista doar femei ce nu si-au dat inca sansa de a se cunoaste cu adevarat. Cand incepi sa-ti muti atentia dinafara inauntru, o sa incepi sa descoperi lucruri absolut uluitoare despre tine. O sa te indragostesti iremediabil de frumusetea ta interioara, de fiinta absolut superba ce salasluieste in tine, de potentialul tau infinit de a crea posibilitati extraordinare si de a-ti creiona o viata ca-n cele mai frumoase vise ale tale.
Nu rata sansa ta la fericire si la autenticitate. Nu rata sansa ta de a te cunoaste cu adevarat. Nu lasa lumea sa nu se bucure cu adevarat de tine, pentru ca i-ai face lumii un mare deserviciu. Viata are nevoie ca tu sa te cunosti cu adevarat si sa traiesti viata pe care o meriti cu adevarat. Cand tu faci acest lucru, atunci fiecare om care ti-ajunge in cale e mult mai castigat, iar viata lui e mult mai bogata. Iar de la el, se duce mai departe aceasta bogatie si uite asa, cate un om pe rand, e mai fericit si mai bogat, pentru ca tu ti-ai dat dreptul de a-ti trai viata pe care o meriti si ti-ai permis sa descoperi fericirea si iubirea in singurul loc unde exista cu adevarat: in inima ta.
Retine ca inima ta e inima Universului. Daca tu esti fericita, o lume intreaga are oportunitatea sa fie mai frumoasa si mai fericita. Printr-un zambet de-al tau se schimba lumea. Prin iubirea ta fata de tine, creste nivelul iubirii lumii.
Tu contezi. Tine minte asta.
Trairea ta conteaza. Tine minte asta.
Ce faci tu si ce simti tu conteaza. Tine minte asta.
Si mai mult decat atat: tine minte urmatorul lucru: toata frumusetea, iubirea si bogatia intregului Univers se afla in tine si abia asteapta sa fie descoperite si impartasite mai departe.
Tu, scumpa mea femeie, esti un sanctuar al frumusetii divine. De azi inainte nu-ti mai permiti sa uiti asta niciodata.
Haide, fugi acum, o lume intreaga asteapta sa se bucure de prezenta ta in ea.
Te onorez si ma mangai acum cu stralucirea cu care ai decis sa iesi in lume. Faptul ca tu iti accepti Divinitatea, le ajuta pe toate femeile din lume sa-si accepte cu mai multa usurinta partea divina din ele, frumusetea ce vine din interior, intelepciunea sufletelor lor si energia feminina creatoare. Dorinta mea pentru tine este sa-ti imbratisezi chemarea divina in fiecare zi, sa te bucuri de dragostea ta pentru viata, sa-ti onorezi soaptele sufletului tau si sa traiesti intotdeauna intr-un mod plin, curat si curajos.
Te astept alaturi de mine in programul online gratuit de 6 saptamani: Femeia Autentica.
Inscrie-te aici: http://ghidultuturorfemeilor.ro/femeia-autentica/

Cu dragoste,
Tania Tiţa!

sâmbătă, 14 iulie 2012

Tableta de râs


 Articolul nehotărât din limba română
 
Un bărbat  analizează articolul nehotărât din limba română :
"Stau şi mă gândesc: oare e întâmplător faptul că tot ce denumeşte ceva care te enervează, te pune în pericol, sau te distruge pare a fi FEMININ? Iar apoi, tot ce ne alină, ne bucură şi ne mai dă un ţel în viaţă este de natură MASCULINA?"
Voi, femeile, sunteţi  O  ploaie,  O  zăpadă,  O  grindină,  O  furtună.
Noi suntem  UN  soare,  UN  timp frumos,  UN  paradis.
 Stau şi mă uit, chiar nu aveţi noroc:
 O  bucătărie,  O  veselă,  O mătură,  O  caldură,  O  mizerie. 
Noi suntem  UN  repaus liniştit într- UN  fotoliu confortabil, citind destinşi  UN  ziar şi ascultând  UN  jurnal, asta dacă nu veniţi voi să semănaţi  O  discordie sau să ne faceţi O  şicană.
 Voi, femeile, vă daţi mari că aveţi  O  telecomandă, dar priviţi la UN  televizor, unde noi alegem  UN  post care îl dorim.
 În trecut, pentru a face calcule aveaţi  O  numărătoare prăpădită, acum bărbaţii au inventat  UN  calculator. 
Şi ceea ce vă defineşte,  sexul,  tot  UN  sex se spune şi niciodată  O sex. Când vă simţiţi bine, trăiţi, nu-i aşa,  UN  orgasm, iar dacă o daţi în bară vă alegeţi cu  O  frustrare.
 Voi puteţi avea  O  carte de credit, dar aceasta nu înseamnă nimic fara  UN  cont. 
Ce poate provoca  O  problemă care se poate transforma într- O catastrofă?  O  eroare de pilotaj,  O  pană de benzină,  O  proastă vizibilitate,  O  întrerupere de curent.
 Voi pentru a ne înrobi doriţi  O  căsătorie, dar există şi eliberarea, care este  UN...divorţ. 
Este limpede că limba română a fost inventată de  UN   bărbat , care nu v-a avut deloc la suflet!!!

joi, 8 martie 2012

ÎNGERULUI DIN VIAŢA NOASTRĂ: EA- FEMEIA !


Uneori, nu avem puterea de a vedea lumina şi mai ales nu avem convingerea că putem dărui altora din lumina noastră. Şi dacă ar fi să traversăm frigul caracteristic glaciaţiunii eului nostru, numai fiind izvor de lumină putem topi originile, pentru a le converti în daruri de lumină. Am adormit adesea cu visele noastre în braţe şi le-am simţit noaptea învelindu-ne cu dragoste. Am simţit de multe ori că ni se transformă fiinţa în liniştea cireşilor în floare, sau am ascultat adesea muzici venite de undeva de departe, de dincolo de marginile fiinţei. Acestea au fost dintotdeauna visele noastre, pe care le-am dori frumoase. Dar viaţa, ne mai ceartă câteodată, ca să ne înveţe că totul, absolut totul, stă în puterea noastră. De noi depinde ce, cum, pe cine şi mai ales cât iubim? De noi depinde dacă vom putea iubi…vreodată! De aceea, citându-l pe marele maestru Beligan, vă spun: „Nu există infirmitate mai mare ca infirmitatea inimii! Nu contează ce iubiţi! Iubiţi ce vreţi, numai iubiţi!”.
Aş îndrăzni să continui prin a vă împărtăşi din gândurile pe care, de multe ori, le-am simţit arzându-mă şi despre care am simţit, adesea, că-mi retează vârfurile aripilor în zbor sau degetele palmelor împreunate-n rugăciune. Mi s-a spus că există atât de mult rău în jurul nostru, încât nu vom mai avea niciodată puterea de a resimţi sau de a face bine! Dar, daţi-mi voie să mă îndoiesc cu putere de acest lucru! Eu sper – şi sunt convins că şi dumneavoastră speraţi – să mai existe în jurul nostru OAMENI. Atâta timp cât mai există OAMENI, vor mai exista, printre multe altele (cu rele ori bune): zâmbete, mângâieri, şoapte, flori, iubire, credinţă, adevăr, dreptate, lumină. E drept că primăvara nu se face cu o floare, dar de ce mă obligaţi să cred că o floare nu e o parte din însăşi Primăvara? De ce nu vă transformaţi fiinţele în ruguri de flori, prin care să ardă nestinsă speranţa umanităţii? De ce să nu dăruim – cu generozitate – zâmbete, flori, lumină? Şi mai ales, că există în viaţa noastră îngeri…pentru care o putem face! Că există FEMEIA! S-au spus multe despre femei, dar la fel de multe s-au spus şi despre bărbaţi! Vă îndemn să uităm măcar pentru o clipă eterna rivalitate şi să recunoaştem că nu putem exista unii fără ceilalţi!
Şi-a rupt mereu din broderia lacrimilor sacre, pentru a ne spăla trupul de păcate şi a ne da aripi, ca să ne putem asemăna îngerilor. S-a aşternut cale albă peste norii întunecaţi ai cerului nostru existenţial, cărare de vise printre necunoscutele vieţii, pentru ca noi să putem păşi mai departe. S-a metamorfozat în visul curat, înfăşurându-ne fiinţa în haina inocenţei, pentru ca noi să putem creşte – roşii maci, sub albele raze de Lună. Priveşte în jur şi-ai să-i observi Lumina! Priveşte în sufletul tău şi-ai să-i descoperi chipul: acolo te vei întâlni ceea ce-ţi lipseşte. Acolo vei găsi partea ce te va face întreg! Fără EA, nu vei putea fi, niciodată, TU!
Să ne amintim că EI – FEMEII – îi datorăm însăşi existenţa noastră! Că EA-FEMEIA – a fost dintotdeauna arma războiului, dar şi limanul în care ne-am întors de fiecare dată supereroi. Că noi am fost regii, plini de putere şi însetaţi de glorie, dar EA – FEMEIA – a fost sceptrul nostru aurit, prin care am supus popoare. Că noi am fost FARAONII, dar EA- FEMEIA – este piramida în care antica glorie îşi doarme somnul de veci. Că noi am fost altfel (cum, oare?) dar, ea a fost pântecele în care a încăput NECUPRINSUL: ALFA şi OMEGA. Că noi suntem cireşii în floare, dar EA –FEMEIA a fost floarea albă ce a purtat cu ea sâmburele adevărului etern.
Azi, aici, acum, vă veţi reîntâlni cu glasul rădăcinilor voastre, veţi întâlni glasul iubitelor voastre, veţi asculta venind din viitor, printr-o cuantică formulă, valuri de energie ce poartă numele: EA –FEMEIA. Primiţi-o în viaţa voastră şi acceptaţi că fără EA, noi nu suntem nimic! EI – FEMEII – să-i dăruim binecuvântarea sărutului filial al mâinii, sau apropierea tandră a şoaptelor pline de iubire. EI – FEMEII, să-i dăruim bucăţi din inima noastră, în care ea şi-a făcut altar şi şi-a zidit templu! EI – FEMEII, extrapolând pilda MÂNTUITORULUI, să-i spălăm picioarele cu apă de trandafiri, dovedindu-ne că vrem să-i fim stăpâni! Să uităm pentru o clipă, tot ceea ce ne aduce aminte de răul inevitabil, de momentele noastre de întristare şi să ne bucurăm, împrăştiind din suflete razele de lumină ale recunoştinţei. EI – FEMEII – să-i dăruim zâmbetul nostru, care valorează mai mult decât o galaxie. Aşa ne vom aduce aminte să iubim şi prin aceasta – să fim OAMENI! EI – FEMEII – să-i aducem în dar o clipă de linişte, o secundă de tandreţe, o bucurie măruntă, devenind: apa învolburată a râului ce adapă malurile însetate, convertindu-ne în spectacolul vieţii peste simţirile adormite.
Probabil veţi spune de ce să-i oferim femeii atât de multe? Nimic mai simplu! Deoarece am uitam ce, cum, când şi mai ales cât să dăruim! Îngerilor din viaţa noastră le oferim atât de multe daruri materiale şi atât de puţine daruri spirituale! Uităm că banii şi tot aurul din lume nu pot să-i cumpere EI – FEMEII – zâmbetul sincer, dorinţa împlinită, satisfacţia deplină – SUFLETUL! Sufletul ei nu poate fi înrobit niciodată! EA – FEMEIA – trebuie să fie mai liberă decât o pasăre a cerului şi cu cât vom aşterne peste braţele sale în floare, mai multe lanţuri, cu atât mai liberă va deveni! Singurul lanţ ce o înrobeşte pe EA – FEMEIA – este lanţul IUBIRII.
EI-FEMEII – mamă, soţie, fiică, prietenă, amică – îi spunem azi (dar, nu numai azi) 8 MARTIE, LA MULŢI ANI! La mulţi ani cu multă sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor! Să fiţi mereu pentru bărbaţii din viaţa voastră: leagănul de aur al copilăriei, apa vie a fântânii potolind veşnicul însetat, ochilor LUMINA, zilei BUCURIA, vieţii – PRIETENIA! Şi pentru toate acestea, pe tine – FEMEIE – te adorăm! Cu adoraţia magilor, cu truda călătorului, cu speranţa stelei, cu fericirea vieţii! LA MULŢI ANI, FEMEIE (şi în mod special ADORATEI mele).
                                                         Gheorghe A. Stroia