Lucăceşti, satul naşterii mele

Aici este tot universul cu stelele de când eu m-am apucat a vedea lumea, ştiam despre C.A.P. ca formă agricolă, muncă în comun cu utilajele agricole ale STATULUI. Primăvara toate înverzesc, florile înfloresc, se seamănă culturile, legumicultorii continuă forfota din iarnă precum albinele în stup. Oamenii, pe lângă munca câmpului erau marea majoritate navetişti la Baia Mare, unii lucrau pe la C.F.R., alţii erau apărători ai avutului obştesc, paznici, pompieri, azi le spun „bodyguarzi” şi foarte puţini legumicultori, cultivau pământurile mănoase doar pentru familie. Vremurile vin, anotimpurile se schimbă, urmează alte generaţii şcolarizate, şi apar noi profesii de învăţători, profesori, poliţişti şi un segment de tineri foarte harnici care fac din legumicultură nu doar o simplă ocupaţie (unii îi zic „hoby”) ci o afacere profitabilă pentru ei şi familiile lor, transportând spre vânzare în oraşe ca: Negreşti-Oaş, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Baia Sprie, Şomcuta Mare şi chiar pe sate de colină (colinare).

Despre lume vorbesc mai timid, dar azi nu aş putea să uit când imediat după Revoluţia din decembrie 1989 am umblat la Primăria Mireşu Mare, la Consiliul Judeţean Maramureş, la firma (atunci o mare întreprindere băimăreană)  cu maşina personală, pe cheltuiala familiei (benzină, zile pierdute şi nopţi de gândire împreună cu bădica Vasile Rus, tenacele consilier local) şi am realizat podul plutitor de peste Someş, fiind atât de necesar pentru locuitorii de dincoace de Someş şi pentru cei de dincolo de Someş pentru lucrările agricole, căci astfel trebuia să se meargă „de-a roata” pe la Ardusat, un ocoliş de vreo 30-40 de kilometri. Iată că şi azi podul funcţionează datorită unui om cu suflet bun, bădica Văsălica Micu. De v reo 80 de ani se vorbeşte şi vorbeşte lumea prin sat  „că-i Someşul mare şi trebe să meargă pe la Ardusat cu tractoarele şi restul utilajelor”. Regret plecarea primului în lumea veşniciei, dar sunt convins că şi acolo este tot domnul consilier Rus, de loc din Remeţi pe Someş. De ce scriu aceste rânduri! Nu spre laudă sau mărire, ci pentru aducere aminte, căci unii abia se născuseră şi cum nu se fac hora satului, aşa zisul danţ la şură, adică la badea Ştanţi, unde se amintea despre toate astea, cei prin sat, ce s-a mai întâmplat cu cutare, fetele plecau acasă odată cu înseratul şi venirea ciurzii de vaci, iar fetele rămâneau doar însoţite de mamele lor. Din păcate toate se pierd, chiar şi clăcile, acum toate s-au schimbat, adică s-au „privatizat” iar lipsa întâlnirilor şi lipsa de socializare, ne-au făcut mai străini, mai indiferenţi faţă de necazurile semenilor noştri.

Aşa, din vorbă-n vorbă, ajungem şi la Căminul cultural, edificiu destinat actelor de cultură, tradiţie, folclor, spectacole, întâlniri cu specialiştii din agricultură, învăţământ şi alte domenii,  dar cine să mai aibă timp şi pentru Măria-sa Ţăranul, ajuns azi „fermier”, căci munceşte până se îmbolnăveşte, dar uită să-şi facă programare şi număr la consultaţie medicală, fie şi preventiv aşa cum ne îndeamnă medicul de familie, dar de recuperare ce să mai zici, ai nevoie de  număr, iar la unii medici abia dacă poţi ajunge peste trei luni dacă eşti norocos sau peste...un an!

Mă bucur căci şi eu am fost în anumite locuri pentru discuţia construirii Căminul cultural, îmi place să cred căci şi EU am pus o „cărămidă”, dar „vinovatul” principal este primarul Virgil Prună, fapt care mă îndreptăţeşte să-i transmit multă sănătate atât eu, prietenii mei şi toţi consătenii mei, căci azi noi socializăm cu toţii doar la câte o nuntă, botez sau înmormântare. De socializat o mai facem şi pe reţelele de socializare, dar mie îmi place să-l văd pe om în faţă, să mă uit în ochii lui...

Cu respectul cuvenit, deşi e un sat mic, amintim cu pioşenie pe învăţătorii noştri, cei care ne-au învăţat pe noi, pe pruncii noştri sau care-i învaţă pe nepoţii de azi: Rozalia Bonte cu soţul, fiul Gabriel, fiica Claudia Chioran, profesoara de biologie Iulica (Cristian) Buciuman, soţii Gelu şi Ana Dragoş. Trebuie neapărat să-i amintim pe cei care aduc cinste satului nostru şi au inima şi  uşa deschisă pentru consătenii şi problemele lor: directorul administraţiei judeţene jurist Ioan Dragoş, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie chestor Vasile Mureşan, fratele lui, cms şef  Cornel Mureşan, comisar şef Radu Cristian, ing. Cornelia Spătar, ing. Emil Butuşan, cms şef Ioan Cristian.

         Cu stimă şi deosebit respect al dumneavoastră ec. Ioan Ardusădan,

                       Secretarul Cenaclului literar „Petre Dulfu” Satulung

La Ulmeni, cultura este la ea acasă

Iată căci azi, 30 septembrie Anul Domnului 2017, unde ziua are 12 ore şi noaptea 12 ore, ne îndreptăm să ajungem la Centrul Cultural şi de Artă Ulmeni, amenajat, renovat prin grija tânărului şi harnicului primar Lucian Morar. Pe strada principală care străbate urbea oraşului de pe Someş sunt amplasate tonete, standuri cu obiecte de artizanat şi multe altele, motiv pentru care suntem nevoiţi să ocolim centrul urbei pe uliţe laterale, care trec printre lanuri de floarea-soarelui, de porumb şi cartofi, unde ulmenenii trudesc de zor la adunatul recoltelor deoarece este un timp prielnic. De remarcat că şi aceste uliţe (drumuri secundare) sunt îndreptate, netezite şi lărgite, spunându-i colegului meu de drum şi de ligă de legea aberantă existentă în momentul de faţă prin care primarii chiar dacă doresc să acceseze fonduri pentru reabilitarea şi asfaltarea lor nu pot deoarece acestea ţin de de o altă societate, numită „Drumuri şi Poduri”; chiar dacă doresc să acceseze fonduri pentru dezvoltarea zonei, a industriei, acum totul e un fiasco, fiind la mâna celor de la centru, cei care dau ora exactă!

Intrăm în Centrul Cultural, director Angela Mereuţ, unde este un program în desfăşurare într-o atmosferă de spiritualitate, de românism, de continuare de tradiţii, AICI, la interferenţa dintre  Chioar şi Codru. Amfitrionul manifestării este dl. Milian Oros, vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Maramureş, care cu un bun spirit de organizator, străduindu-se să împace pe toată lumea, dă cuvântul la toţii scriitorii şi poeţii prezenţi să citească din creaţiile lor: Florica Bud, preşedintele Cenaclului Scriitorilor Maramureş, Lucia Munteanu, Radu Ulmeanu, Marian Ilea, Viorel Pop, Iacob Oniga, Aurelia Oancă, Carmena Băinţan, Gelu Dragoş, Olimpia Mureşan, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Georgeta Cedică, Ioan Ardusădan şi Milian Oros.

În cuvântul de încheiere, care aparţine gazdei evenimentului din cadrul Zilelor oraşului Ulmeni dl. primar Lucian Morar, ne asigură de tot sprijinul moral şi material pentru realizarea unei Antologii în anul 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri şi ne invită să gustăm din bunătăţile locului, să socializăm şi să ne propunem noi şi noi proiecte culturale!

Dumnezeu să ne ajute!

Cu sinceritate şi toată dragostea, al dumneavoastră Ioan ARDUSĂDAN, secretar al Cenaclului literar „Petre Dulfu” Satulung, Maramureş

Cronica unei zile de toamnă

Era într-o zi însorită de toamnă de 31 octombrie a anului 2015, când în Sala de şedinţă a Consiliului local Satulung pe Someş, Maramureş, într-o eleganţă protocolară, poeţii şi scriitorii de suflet ai cenaclului „Petre Dulfu” din comuna cu acelaşi nume, sunt aşteptaţi de către secretara Consiliului local Stănica Prisăcariu şi directorul Căminului cultural, dl. Mihai Zmicală.

Sunt prezenţi 18 persoane, trei absentând pe motiv de boală. Într-o linişte ca într-o sală de clasă de la şcoală, spune doamna Carmena Băinţan, „aşteptăm profesorii”. Se începe şedinţa cenaclului, ia cuvântul de deschidere vicepreşedintele şi directorul Căminului cultural, dl. Mihai Zmicală, care ne anunţă căci avem un musafir principal, pe poetul şi omul de televiziune, jurnalistul Ioan Romeo Roşiianu, care a păşit pentru prima dată la acest cenaclu.

Ia cuvântul preşedintele Cenaclului „Petre Dulfu” din Satulung, poetul, profesorul şi jurnalistul Gelu Dragoş, care ne anunţă scopul întâlnirii noastre cu dl. Ioan Romeo Roşiianu, adică editarea unei reviste-carte a celor ce participă şi îşi aduc aportul la paşi importanţi înspre cultura locului.

În sfârşit, cu drag şi îndelungă răbdare ia cuvântul musafirul principal din această zi, Ioan Romeo Roşiianu care ne explică în ce şi cum constă acest proiect şi că-şi doreşte ca până la sărbătorile de iarnă această revistă „eCreator” să ajungă în mâinile cititorului, aduce completări ce articole pot apărea în carte: interviu cu veteranul poet Ioan Voicu, vicepreşedintele cenaclului, locuitor al acestei comune, poze vechi de nunţi, boteze, tradiţii şi tot ce se poate transmite folclor, poezie, proză pentru a şti generaţiile care vin din spate.

O prezenţă plăcută şi elegantă a putut fi observată în persoana domnului dr. Mihai Ganea, preşedintele Ligii Scriitorilor Maramureş, care de altfel a citit două poezii de suflet din proiectul domniei-sale, „Porţile Nordului”, care ne-a împărtăşit despre evenimentul cultural de la Săcel. Fondatorul revistei „Izvoare codrene”, V.D. Marchiş, pe această cale ne invită la lansarea următorului număr care va avea loc pe 1 Decembrie la Băseşti, localitate cu tradiţie şi rădăcini istorice, gazdă primitoare va fi primarul Ioan Călăuz. I. R. Roşiianu a punctat ca să ne mişcăm repede ca să poată cât mai urgent vedea lumina tiparului. La apariţia cărţii îşi va aduce aportul omul de cultură dr. Ioan Marchiş, scriitorul Marian Ilea, care eu îi consider monumente ale scrierilor literare şi totodată formatori de opinie.

Cred cu tărie în acest proiect şi cu mare respect ţin să-i amintesc pe cei prezenţi azi aici care au citit din operele domniilor lor: Nicolae Scheianu, Mihai Ganea, I. R. Roşiianu, Carmen Băinţan, Aurelia Oancă, Gelu Dragoş, Stănica Prisăcaru, Claudia Ionescu, Ion Bogdan, Sorina Batin, prof. Ioan Potop, Augustin Iluţ.

Spre finalul şedinţei şi-a făcut apariţia fondatorul Cenaclului „Petre Dulfu”, poetul Ioan Dragoş, fiind ocupat cu treburile judeţului.

Dragă cititorule, multă sănătate, spor în toate, iar scriitorilor creativitate.

A consemnat pentru dvs. secretarul Cenaclului „Petre Dulfu” comuna Satulung, Ţara  Chioarului, judeţul Maramureş,

                                               Ioan Ardusădan  

Fotografia zilei- dl. Ioan Ardusădan ne salută din Parlamentul României

UNPR Maramureş şi-a tras un super sediu de partid

Sâmbătă, 18 februarie a.c. la inaugurarea noul sediu de pe strada Bd. Bucureşti au fost invitaţi membrii marcanţi ai partidului, dar şi consilierii PIN şi PNG care au anunţat oficial că vor merge cu Partidul progresiştilor maramureşeni.

Şedinţa a fost prezidată de preşedintele UNPR Maramureş Emil Ambruş şi de către prim-vicepreşedintele Corin Cherecheş. În prezidiu au mai luat loc Liliana Moga, secretar general al partidului, Ligia Duruş preşedintele tineretului progresist, Mirela Vereş, Liviu Bechis, Mircea Dolha, Ioan Ardusadan, Cosmin Sabou secretar executiv, Ionuţ Mico preşedintele tineretului băimărean şi Dănuţ Ardelean.

Întâlnirea ordinară a avut ca ţel pregătirea strategiei pentru alegerile locale, iar preşedintele Emil Ambruş a fost scurt şi concis în a explica faptul că termenul limită dat preşedinţilor organizaţiilor locale pentru finalizarea listelor electorale pentru alegerile locale este 27 februarie.

Au fost prezenţi şi primarii Lucian Morar de la Ulmeni, Dorin Paşca din Baia Sprie, Vasile Costinaş din Oarţa de Jos şi Mircea Dolha, care este responsabil la nivel naţional al regiunii de nord-vest. UNPR-iştii maramureşeni sunt încrezători în forţele lor şi speră să obţină un scor bun alături de PDL la ambele scrutine din acest an. Informaţia a fost furnizată de către Ioan Ardusădan, preşedintele organizaţiei UNPR Mireşu Mare.

Gelu Dragoş

ESTE PRIMAVARĂ...IAR!

Mă întreba-ţi cei...dar

Este primavară...iar!

Iar este dimineaţa

Câmpul îi cu iarbă şi verdeaţă.

Zice tata către mine;măi coptile...bine

Caru-i gata prinsă-i vacile la jug

Că no, merem la plug.

Strigă mama de pe trepte

Hai că ţi-a-m pus plăcintă şi lapte.

Să ne bucurăm iar şi iar

Când vine primavara-i un dar.

La părinţi le ducem dorul"Vină"

Că-n Europa intrăm cu tractorul şi combina.

Câmpul tăt cu flori îi bine

Iată că şi vara, toamna pentru mine vine...

Ioan ARDUSĂDAN