Fotografia zilei - În aşteptarea lui Moş Crăciun...

 

Nume si porecle din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, Maramureş

Ionelu Văsălichii lui Iacob  (Motila)

Ionu Moldovanului, Aurelu Moldovanului, Văsălica Moldovanului, Milianu Moldovanului (era o familie cu mulţi copiii)  (Cuci, cântau frumos)

Văsălica Magazioneru, Ionu lui Vetruco   (Şulei)

Sâmnionu Ruzalii Trejii (Măndica)

Văsălica Anicuţii (Pendulă)

Nelu Păulinii (Cioară)

Aurelu lui Dragoş, Ionu lui Dragoş (familia tatălui lui Gelu, erau bruneţi şi li se spunea "Jamblă", adică pâine albă)

Văsălica şi Sandri Valerii (Lupu)

Văsălica Luizi (Teleaşcă)

Lorinţu Todorii, Şandoru Todorii (Piţeri)

Deordea (Gheorghe)  lui Ilie, Ionu lui Ilie, Ianoşu lui Ilie,( Piţeri, adică le plăcea carnea)

Ionoşu lui Ion (Buboi)

Văsălica lui Găvrilă (Vaviloni)

Ion de la Inat  (Preşedintele, a fost o perioadă preşedinte de CAP)

Informaţii culese de la Livia lui Viorel (Diacu, a fost cantor la Biseric Ortodoxă), Cristian Livia

Lucăceşti, file de istorie

                                         de Radu BOTIŞ

Apărută în an centenar (2018), cartea profesorului Gelu DRAGOŞ aduce în faţa cititorului, „ca o mărturie a locului nost” preţioase file de istorie, îmbrăcând astfel în strai de sărbătoare Lucăceştiul şi-n jur.

Nu poate fi împlinire mai mare pentru un fiu al locului decât aceea de a-şi da obolul său spaţiului în care pentru întâia oară s-a învrednicit de bucuria vieţii. Trecut, pământ, biserică, oameni, părinţi, fraţi, prieteni, toate şi-au găsit spaţiul bine stabilit în cartea „Lucăceşti. File de istorie”, dreaptă mărturie şi mărturisire îndeobşte a autorului.

Lucrarea a fost publicată la editura Gutinul din Baia Mare, având ca redactor de carte pe istoricul, eruditul profesor Dan V. ACHIM, o enciclopedie a Maramureşului, şi pe Angela-Monica JUCAN, cea care s-a implicat pentru dreapta rostuire întru scriere, bunul început a ajuns pe mâini sigure. Rezultatul, martor prezent însăşi, aici, de faţă cartea certifică aceasta.

Marele istoric al neamului, Nicolae IORGA spunea: „Înţelepciunea vieţii e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine ca înainte”. Drumul lui Gelu DRAGOŞ este suficient de cunoscut: formator de caractere (dascăl), ziarist, om al locului, familist şi prieten, dar şi căutător prin filele vremii. Bazată pe suficient material bibliografic, cartea se deschide cu un Cuvânt înainte purtând semnătura domnului ing. Ioan MĂTIEŞ, primarul comunei Mireşu Mare de care aparţine administrativ şi localitatea Lucăceşti. Inspirată cugetarea din popor a edilului: „Patriotismul nu este un merit, ci o datorie de onoare”. Parte a Cetăţii de Piatră, localitatea este situată în nord-vestul Ţării Chioarului, pe malul drept al râului Someş și este atestată documentar din anul 1403.

Factor de luminare, școala datează de la începutul secolului XIX, la început ca şcoală confesională, iar apoi ca şcoală de stat. Sunt prezentate și fauna şi vegetaţia zonei, rezervaţia de stejar pedunculat de la Bavna-Fersig, unde primăvara înfloreşte laleaua pestriţă, care face parte din flora ocrotită de lege. Ocupaţiile tradiţionale sunt cele specifice satelor româneşti de pe valea Someşului: agricultura, creşterea animalelor, confecţionarea obiectelor vestimentare şi de uz gospodăresc, morăritul, etc.

Referitor la atrocităţile celor două războaie mondiale, vom regăsi în lucrare informații despre oameni ai locului căzuţi pentru ţară, eroi ai neamului:,, Dar cele mai mari dureri le-au adus cele două războaie mondiale prin numărul mare de recrutări în armatele străine. Din cei recrutați în armata austro-ungară după 1914, unii vor ajunge în Italia și Rusia ca prizonieri  și se vor încadra ca voluntari în Legiunea română depunând jurământul față de România, chiar în fața părintelui Vasile Lucaciu. Îi pomenim pe: Boloș Vasile, agricultor, Batalionul 17 Voluntari, Buciuman Ioan, agricultor, Batalionul 17 voluntari, Moldovan Chifor, agricultor, voluntar în Rusia. Alături de  cei din localitățile învecinate își vor aduce contribuția la înfrângerea imperiului Austro-Ungar și realizarea Unirii. Unii vor lupta și pe frontul de pe Tisa în 1919” (pag.29).

Nu lipsesc a fi consemnate şi graiul satului, un interesant dicţionar de regionalisme, o actualizare a locuitorilor, personalităţi marcante ale Lucăceştiului, dintre care îi amintim pe avocatul Aurel NISTOR (fost prefect al judeţului Satu Mare, primar la Baia Mare, apoi guvernator al Asociaţiei de Coordonare a Camerei Agricole Tisa-Someş, dar şi director al ziarului Baia Mare), Dragoş Alexandru (preşedinte provizoriu al CDM), chestorul de poliţie Vasile MUREŞAN, poetul şi publicistul Ioan DRAGOŞ, autorul cărţii, Gelu DRAGOŞ.

O lucrare amplă, bogată în conţinut, cu date monografice necesare pentru lucăceşteni şi nu numai.

7 pictori prezenţi la Tabăra "Arta prieteniei" Tulghieş au vizitat şi au văzut cum se produce uleiul comestibil la Moara de ulei a lui Ioan Zah din Lucăceşti

Instantanee fotografice: prof. Gelu DRAGOŞ

Invitaţie literară la Lucăceşti pentru 11 august 2019, orele 16,oo

Covorul povestitor a ajuns la Şindreşti, Lucăceşti şi Culcea

 În perioada 27-29 mai, bibliotecarele Casilda Mare, Laura Zah, Amalia Talpoş de la Secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare au prezentat covoarele povestitoare „Ridichea uriaşă” şi „Legenda sticletelui” preşcolarilor şi şcolarilor de la Şcoala Profesională Dumbrăviţa, Structura Şindreşti (director Magdalena Tomşa), Şcoala Gimnazială Lucăceşti (prof. Rozalia Lazar, Ana Dragoş, Rodica Pop) şi Şcoala Gimnazială Săcălăşeni Structura Culcea (director Veronica Moje).

Bibliotecara Mara Popovici a prezentat covorul povestitor „Omida mâncăcioasă” elevilor din clasele I de la Şcoala Gimnazială „Dr. Victor Babeş” (director Simona Ioana Marcu).

Tot în această perioadă, preşcolarii grupei mari de la Grădiniţa Nr. 27 (director Mihaela Vălenaş), elevii clasei a IV-a de la Liceul Tehnologic Traian Vuia Tăuţii Măgherăuş (director Aneta Pop), elevii clasei pregătitoare de la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare (director Lucica Mogoş), preşcolarii grupelor mici şi mari de la Grădiniţa „Otilia Cazimir” (director Lila Almaşi) au desfăşurat activităţi la Secţia pentru copii. Ei au avut parte de vizionări de filme, prezentări de carte şi au desfăşurat momente literar muzicale. 

                                                                                                           (o.m.)

Elevi din Lucăceşti şi Mireşu Mare au vizitat Grădina Zoologică Târgu Mureş

 În cadrul programului „Şcoala Altfel” desfăşurat la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare în perioada 27-31 mai, elevii din clasa pregătitoare de la Şcoala Mireşu Mare şi un grup de elevi de la Structura Lucăceşti, însoţiţi de profesorii Ana Dragoş, Rozalia Lazar, Nicoleta Butean şi Gelu Dragoş, au vizitat în data de 30 mai, Fabrica de instrumente muzicale „Hora” din Reghin şi Grădina Zoologică din Târgu Mureş.

           De la amabilul ghid al fabricii am aflat că aceasta a fost construită în regimul comunist, în anul 1951. Produsele reghiene au ajuns de-a lungul anilor în Statele Unite ale Americii, Japonia, Europa, îndeosebi în Anglia şi Irlanda de Nord. În 1994 societatea a fost privatizată prin metoda MEBO şi are 306 acţionari, iar deciziile se iau prin consens. Are în jur de 300 de angajaţi şi pe lângă viori, chitări şi naiuri, firma confecţionează peste 200 de tipuri de instrumente muzicale. Directorul general, ing. Nicolae Bâzgan ne-a spus că printre personalităţile care cântă cu instrumente produse la Reghin se numără violonistul David Oistrakh şi naistul Gheorghe Zamfir.

            Deşi am pornit de acasă pe o vreme ploioasă, soare s-a arătat şi am avut o zi tocmai bună de excursie şi vizitat Grădina Zoologică. Aceasta este împărţită în cinci sectoare şi adăposteşte aproximativ 500 de animale de diferite specii: peşti, reptile, păsări şi mamifere, pe cele 20 de hectare. Copiii au fost impresionaţi de urşii bruni, cerbi, elefanţi, girafe, păuni, canguri şi şerpi. Apoi ne-am distrat în părculeţul din apropiere, am servit pizza şi pepsi, ca să fim şi noi la modă!

          Şi în acest an săptămâna „Şcoala Altfel” ne-a ajutat să descoperim o parte din frumuseţile Ardealului, ale României.

                                                    Prof. Ana Dragoş,

                                            Şcoala Gimnazială Lucăceşti

Lucăceşti, satul naşterii mele

Aici este tot universul cu stelele de când eu m-am apucat a vedea lumea, ştiam despre C.A.P. ca formă agricolă, muncă în comun cu utilajele agricole ale STATULUI. Primăvara toate înverzesc, florile înfloresc, se seamănă culturile, legumicultorii continuă forfota din iarnă precum albinele în stup. Oamenii, pe lângă munca câmpului erau marea majoritate navetişti la Baia Mare, unii lucrau pe la C.F.R., alţii erau apărători ai avutului obştesc, paznici, pompieri, azi le spun „bodyguarzi” şi foarte puţini legumicultori, cultivau pământurile mănoase doar pentru familie. Vremurile vin, anotimpurile se schimbă, urmează alte generaţii şcolarizate, şi apar noi profesii de învăţători, profesori, poliţişti şi un segment de tineri foarte harnici care fac din legumicultură nu doar o simplă ocupaţie (unii îi zic „hoby”) ci o afacere profitabilă pentru ei şi familiile lor, transportând spre vânzare în oraşe ca: Negreşti-Oaş, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Baia Sprie, Şomcuta Mare şi chiar pe sate de colină (colinare).

Despre lume vorbesc mai timid, dar azi nu aş putea să uit când imediat după Revoluţia din decembrie 1989 am umblat la Primăria Mireşu Mare, la Consiliul Judeţean Maramureş, la firma (atunci o mare întreprindere băimăreană)  cu maşina personală, pe cheltuiala familiei (benzină, zile pierdute şi nopţi de gândire împreună cu bădica Vasile Rus, tenacele consilier local) şi am realizat podul plutitor de peste Someş, fiind atât de necesar pentru locuitorii de dincoace de Someş şi pentru cei de dincolo de Someş pentru lucrările agricole, căci astfel trebuia să se meargă „de-a roata” pe la Ardusat, un ocoliş de vreo 30-40 de kilometri. Iată că şi azi podul funcţionează datorită unui om cu suflet bun, bădica Văsălica Micu. De v reo 80 de ani se vorbeşte şi vorbeşte lumea prin sat  „că-i Someşul mare şi trebe să meargă pe la Ardusat cu tractoarele şi restul utilajelor”. Regret plecarea primului în lumea veşniciei, dar sunt convins că şi acolo este tot domnul consilier Rus, de loc din Remeţi pe Someş. De ce scriu aceste rânduri! Nu spre laudă sau mărire, ci pentru aducere aminte, căci unii abia se născuseră şi cum nu se fac hora satului, aşa zisul danţ la şură, adică la badea Ştanţi, unde se amintea despre toate astea, cei prin sat, ce s-a mai întâmplat cu cutare, fetele plecau acasă odată cu înseratul şi venirea ciurzii de vaci, iar fetele rămâneau doar însoţite de mamele lor. Din păcate toate se pierd, chiar şi clăcile, acum toate s-au schimbat, adică s-au „privatizat” iar lipsa întâlnirilor şi lipsa de socializare, ne-au făcut mai străini, mai indiferenţi faţă de necazurile semenilor noştri.

Aşa, din vorbă-n vorbă, ajungem şi la Căminul cultural, edificiu destinat actelor de cultură, tradiţie, folclor, spectacole, întâlniri cu specialiştii din agricultură, învăţământ şi alte domenii,  dar cine să mai aibă timp şi pentru Măria-sa Ţăranul, ajuns azi „fermier”, căci munceşte până se îmbolnăveşte, dar uită să-şi facă programare şi număr la consultaţie medicală, fie şi preventiv aşa cum ne îndeamnă medicul de familie, dar de recuperare ce să mai zici, ai nevoie de  număr, iar la unii medici abia dacă poţi ajunge peste trei luni dacă eşti norocos sau peste...un an!

Mă bucur căci şi eu am fost în anumite locuri pentru discuţia construirii Căminul cultural, îmi place să cred căci şi EU am pus o „cărămidă”, dar „vinovatul” principal este primarul Virgil Prună, fapt care mă îndreptăţeşte să-i transmit multă sănătate atât eu, prietenii mei şi toţi consătenii mei, căci azi noi socializăm cu toţii doar la câte o nuntă, botez sau înmormântare. De socializat o mai facem şi pe reţelele de socializare, dar mie îmi place să-l văd pe om în faţă, să mă uit în ochii lui...

Cu respectul cuvenit, deşi e un sat mic, amintim cu pioşenie pe învăţătorii noştri, cei care ne-au învăţat pe noi, pe pruncii noştri sau care-i învaţă pe nepoţii de azi: Rozalia Bonte cu soţul, fiul Gabriel, fiica Claudia Chioran, profesoara de biologie Iulica (Cristian) Buciuman, soţii Gelu şi Ana Dragoş. Trebuie neapărat să-i amintim pe cei care aduc cinste satului nostru şi au inima şi  uşa deschisă pentru consătenii şi problemele lor: directorul administraţiei judeţene jurist Ioan Dragoş, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie chestor Vasile Mureşan, fratele lui, cms şef  Cornel Mureşan, comisar şef Radu Cristian, ing. Cornelia Spătar, ing. Emil Butuşan, cms şef Ioan Cristian.

         Cu stimă şi deosebit respect al dumneavoastră ec. Ioan Ardusădan,

                       Secretarul Cenaclului literar „Petre Dulfu” Satulung

A rămas fără 22 de porci fiindcă nu avea documente sanitar-veterinare pentru ei!

  Deşi DSVSA Maramureş a atras atenţia asupra pericolului ce îl reprezintă comercializarea porcilor fără elemente de identificare și fără documente sanitar-veterinare care să ateste starea de sănătate a acestora, unii ignoră avertismentele. După ce zilele trecute un bărbat din Maramureş a fost sancţionat din acest motiv, un alt maramureşean care a ignorat aceste avertismente a rămas fără animale şi va fi amendat.

În urma unei sesizări a Poliţiei Mireşu Mare o echipă a DSVSA Maramureş a inspectat o gospodărie din localitatea Lucăceşti unde au fost găsiţi 22 de porci fără elemente de identificare şi fără documente care atestă starea de sănătate a animalelor. Din declaraţia proprietarului reiese că acesta a achiziţionat un număr de 32 de porci din judeţul Satu Mare, 10  fiind vânduţi imediat unui cetăţean din localitatea Bârsana.

Animalele prezente în gospodăria din Lucăceşti au fost eutanasiate, iar cadavrele ecarisate pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Mireşu Mare. Pe lângă uciderea animalelor, cetăţeanul din satul Lucăceşti va fi sancţionat şi contravenţional. Aceleaşi măsuri vor fi aplicate şi cumpărătorului din Bârsana care nu a anunţat autorităţile de nerespectarea carantinei şi legilor privind vânzarea-cumpărarea porcinelor.

DSVSA Maramureş îi îndeamnă pe cetăţeni să nu achiziţioneze sau comercializeze animale fără elemente de identificare și fără documente emise de medicul veterinar.

                                                                              MaraMedia