A PLÂNS CÂNTECUL! A PLÂNS REFRENUL...

In Memoriam prof. Ioan Săcăleanu

,,Lăsați-mi zborul spre cântec!",

își vorbeau diminețile unui refren

și răspunde anotimpul

verdelui-miracol

,,Cântecul

îl voi trimite la îngeri,

cu Stăpân cu tot!",

S-au minunat ghioceii

neștiind ce să creadă!?

,,Ce-or fi vorbele astea? Hai să întrebăm

Omătul Mieilor!". Și au pornit

spre a se întâlni cu acesta...

Primul ghiocel, mai vorbăreț din fire,

întreabă:

,,Mărită Zână a Zăpezii,

oare de ce anotimpul verdelui-miracol

glăsuit-a despre un anume cântec

trimis cu Stăpân spre Îngeri?".

Și a grăit Zâna:

,,Cu câteva clipe înainte

profesorul Ioan Săcăleanu și-a început Marea Călătorie spre Grădina Raiului. A lacrimat cântecul!

A plâns refrenul! Au tăcut acordurile muzicale!".

Cânta doar Cerul cu tot cu Îngerii din corul acestuia, așteptându-și

stăpânul muzicii - profesorul Ioan Săcăleanu...

Cântecul și-a adunat lacrima

spre a fi dăruită întru liniștea,

neuitarea și nemurirea celui care a fost ,,suflet din cântec, suflet pentru cântec și cântec din suflet" - prof. Ioan Săcăleanu...

Refrenul și-a oprit acordul

și a chemat lumina gândului cules

din versurile triste

rămase în veșnicia așteptării

unui suflet dăruit cântecului

- prof. Ioan Săcăleanu...

Corul Îngerilor - dimpreună

cu marile valori aflate în Cer

- își priveau șoaptele izvorului

de zâmbet și ridicau

rugăciune zidită

în seninul cântecului

rămas de azi

în veșnicia clipelor triste...

Au plâns cântecele rămase orfane

au plâns refrenele rămase în

pribegia singurătății

au încetat să mai zâmbească

ghioceii și brândușele

anotimpului răsărit din

visul verdelui-miracol.

Cântecul și-a oprit șoaptele

în tristețea gândului

rătăcit între două tăceri

culese din glasul sufletului de lacrimă

chiar și glasul clopotului era, azi,

trist... singur... înlăcrimat,

își ducea gândul

prins în zborul tristeților

își ștergea ochii de catifea

și nu credea în adevărul

pământesc - prof. Ioan Săcăleanu

deja era în ceata îngerilor din corul

albastrului Cer...

Drum lin, înspre lumină domnule profesor. Regret, doar faptul că v-am spus cuvântul - Mulțumesc - de prea puține ori, față de cât trebuia. Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase cu care mă răsfățați și mă apreciați. Vă mulțumesc pentru sfaturile primite, precum un părinte binevoitor își îndrumă copilul... Neuitare și nemurire! Drum lin, în lumina cântecului îngeresc! O să îmi lipsiți...

VASILE BELE,

Președinte ASCIOR Baia Mare

Cuvinte pentru ultimul cântec

                                                                               de Gheorghe Pârja 

Ce o fi moartea pentru un om care și-a dăruit viața muzicii? Întrebarea m-a răscolit la aflarea săvârșirii din viață a profesorului, dirijorului, muzicologului IOAN SĂCĂLEAN, un om al Cetății culturale numită Maramureș. Și nu în ultimul rând prietenul sfătos și fericit de sentimente înalte. Mi-a fost un far discret pentru luminarea multor celebre opere muzicale, că de asta are nevoie un ascultător. Așa spun că a fost și un delicat și priceput pedagog în deslușirea sensurilor fastuoasei muzici. De pildă, mi-a spus că atunci când îl ascultă pe Bach, este precum ar trage perdeaua groasă dintre cer și pământ peste ce se întâmplă Dincolo. Te vezi purtat într-un ceas înalt al fericirii de dincolo de moarte, când sufletul dobândește încoronarea vieții eterne. Și ne aminteam de cuvintele poetului Ioan Alexandru.
Cât a stat aici pe pământ, consacratul profesor întru Muzică a fost numai cântec, în ciuda durerilor lumii prin care am trecut. În fondul adânc al sufletului său, care se întorcea tot timpul la rânduiala bucuriei, aducea vieții fructe miraculoase, parcă din pomul veșniciei, din grădina raiului de la Hideaga, adresa cosmică din ultima parte a vieții lui. Am ascultat acolo vocile unor personalități care, în casa lui Ion și a Ioanei, au răspândit bucurie și smerenie cu suverana majestate a marilor sărbători de spirit. Cum a fost nobila prezență la Hideaga a eruditului Alecu Paleologu, care a venit aici de la Rohia, unde s-a inițiat uluitoarea aventură a operei lui Nicolae Steinhardt, prietenul lui din vremea tinereții. Au fost extrem de apropiați, a fost cel mai bun prieten al lui, declara Conu Alecu, în căsuța lui Ion de la Hideaga.
Asemenea fapte de aleasă cultură au fost inițiate de profesorul Săcălean întru binele Maramureșului. A fost convins că energia spiritului înțelepțește locul, se relevă chipul străbătut de spirit. Ion Săcălean, când ducea la bun sfârșit o faptă culturală, avea odihna împăcării ca o celebrare a vieții care nu poate fi dezbinată de moarte. Am și acum în față bucuria obrazului cu aura înseninării, fapta unică a dirijorului care săvârșește liturghia restauratoare a cântecului. Nu vom uita măreția spiritului dăruit Coralei Prietenii muzicii și exercițiul jubilației profunde a Corului de la Hideaga. A simțit îndemnul drumului de țară prin care vorbește sufletul armonios. Descifram renunțarea la albia duratei, care face din amăgirea omului pământean.
Dar ne prindea bine optimismul glazurat cu prietenia folositoare a profesorului. Nu uita să ne amintească de adorația pentru profesorii de la Conservatorul clujean. Apoi, ca om al Cetă­ții, a făcut lucruri minunate pentru cultură. Munca luminoasă și muzicală i-au clădit o demnitate profesională care nu se va uita repede. Era bun cunoscător al spiritualității românești, socotind că este urzită în istorie, în simbolurile arhaice. Avea atitudini fundamentale față de valorile naționale. L-am asociat, în tăcerea mea, cu două repere de veghe pentru poporul român: Păstorul și Meșterul, care s-au întrupat în virtutea faptelor lui. Prețuia cuvântul, precum muzica. În anii din urmă, am fost invitat la Cenaclul Adrian Păunescu de la Hideaga. Ultima întâlnire a avut loc în noiembrie, anul trecut. Era mândru că ne avea alături.
Toamna trecută a venit la Sărbătoarea poeziei de la Desești. Ne-a unit sufletul profund românesc. El era un dăruitor de valori de neuitat. Ne-a părăsit la 85 de ani. De acum îmi va fi aproape strofa populară, dragă și lui Lucian Blaga: “În grădina lui Ion/ Toate păsările dorm/ Numai una n-are somn/ Cată să se facă om.” Că Om a fost toată viața. Faptele lui nu aveau pseudonime, ci doar simboluri care celebrau viața, creația, dar mai ales minunea astrală care este muzica. Și măreția sufletului numită prietenie. Curaj, doamna doctor Ioana, la această cumpănă de viață! Curaj întregii familii!

 

La revedere, dragul nostru prieten!

 

Profesorul și dirijorul IOAN SĂCĂLEAN și-a început călătoria pe aripile muzicii și poeziei. Un nume și un destin gravate pe frontispiciul muzicii, artei, poeziei, filozofiei, frumosului. A trăit pentru ele și s-a risipit cu credința că poezia e muzică și muzica e poezie. Iar filozofia le include pe amândouă.

Toată viața i-a fost marcată de neodihna pentru arta frumosului, care i-a permis să privească cerul și să-și bucure sufletul.

Priveghiul va fi luni seara, de la ora 18,00 iar ceremonia de înmormântare, marți, ora 12,30, la locuința din Hideaga, nr. 162 A. Ne va lipsi și ne va fi dor de generozitatea și prietenia lui.

Fie-i memoria binecuvântată!

Familia Gheorghe si Viorica PÂRJA

Profesorul, compozitorul și omul de cultură Ioan Săcălean a trecut la Domnul!

 

Sâmbătă, 16 martie, profesorul Ioan Săcălean a trecut la cele veșnice la vârsta de 84 de ani. A iubit Hideaga natală și nu m-am mirat că vestea foarte tristă mi-a fost dată de către preotul Buciuman Daniel, fiu al acestui sat minunat. Toți hideganii l-au iubit iar acum îl așează în inima lor!

Profesorul Ioan Săcălean a înființat Cenaclul literar „Adrian Păunescu” și a adus la întâlnirile acestuia nume grele din literatura maramureșeană  și națională. La următoarea întâlnire (este scris și înregistrat)  urma să citească frații Ioan și Gelu Dragoș. De altfel, m-a sunat și mi-a spus că dorește să mai trăiască măcar o ședință de cenaclu ca să putem citi noi. Se întâmpla cu trei săptămâni în urmă...N-a fost să fie!

Profesorul Ioan Săcălean a făcut multe fapte bune, a descoperit talente muzicale și i-a ajutat financiar, a repus Hideaga pe harta culturală a Maramureșului, a încurajat poeți din zonă să se exprime plenar. Da, a făcut...De azi trebuie să-i plângem dispariția fizică și să spunem verbele la timpul trecut!

Omul de cultură Ioan Săcălean a fost cel care în anul 1993 a contribuit decisiv la înființarea Fundației Nicolae  Steinhardt, a fost primul secretar general al fundație și unul dintre cei mai activi membrii ai Fundației. Pe unde a mers și-a lăsat amprenta...

Pentru activitatea dumnealui la Fundația Nicolae  Steinhardt și pentru contribuția susținută la activitățile Zilelor Nicolae Steinhardt, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin al Maramureșului și Sătmarului, i-a acordat în 30 iulie 2019 “Ordinul Crucea Justinian Arhiepiscopul”, iar în 27 noiembrie 2022, “Ordinul Crucea Nicolae Steinhardt” și „Medalia Nicolae Steinhardt”.

Trecerea la cele veșnice îmi lasă lacrimile să-mi curgă pe obraz fiindcă  am pierdut o mare personalitate a Maramureșului!

Înmormântarea va avea loc marți, 19 martie 2024, de la ora 12.30, în localitatea Hideaga, comuna Satulung.

Dumnezeu să-l odihnească! Condoleanțe familiei!

P.S. Ultima dată ne-am întâlnit la Chelința! Ce mult și-a dorit Vasile Morar să primească sfaturi despre muzicalitatea versurilor! Acum are de la cine...

 

Gelu Dragoș, U.Z.P.R.

IN MEMORIAM - VASILE MORAR

O să rămân pentru totdeauna cu imaginea acelei încăperi în care erau pachete cu cărți, rafturi pline cu cărți de 150 pagini sau 700-800 pagini din care ne-a oferit cu generozitate, fără restricții, cu bucuria vizibilă că poate dărui! Câtă admirație îi port ca și poet și câtă bucurie că am putut să-l cunosc personal și cât regret că n-am avut șansa să-i fiu mai mult în preajmă, să mă bucur de lumina poeziei din ochii lui și de vorbele hâtre povestind cum și-a făcut o crescătorie de porci, falimentară, spre necazul vecinului năucit de putoarea și gălăgia ce-i venea de dincoace de gard! Asta a fost întâlnirea cu extraordinarul poet cu vreo două luni în urmă, când împreună cu dl. prof. Ioan Săcălean  și poetul Gelu Dragoș i-am dus cu sfială cartea mea la care și-a răpit din timpu-i prețios și i-a scris prefața! 

Dumnezeu să-i dea odihnă veșnică!

                   Adrian DONCA

 

Poetul nepereche Mihai Eminescu omagiat la Hideaga

 

Sâmbătă, 15 ianuarie, de la orele 11,oo va avea loc a doua întâlnire a membrilor Cenaclului cultural din localitate, sub conducerea poetului Nicolae Scheianu, unde participanţii vor recita poezii în cinstea  Poetului Naţional Mihai Eminescu. 

Din informaţiile primite de la mentorul şi fondatorul cenaclului - dirijor, compozitor, profesor Ioan Săcălean am aflat că va citi din creaţia proprie poetul Ioan Dragoş din Lucăceşti.

Va fi şi un moment special dedicat Poetului Nepereche de către actorul Claudiu Pintican (recital poetic Mihai Eminescu) şi moment muzical asigurat de către cunoscutul compozitor şi regizor muzical Călin Ionce. Invitată este şi eleva-grafician Laura Alexandra Mogoş din Mireşu Mare. Din spusele dl. prof. Ioan Săcălean vor fi şi alte surprize, pe care nu a dorit să ni le dezvăluie acum ci "atunci, la faţa locului".

Vă aşteptăm cu drag!

                                                                                                                 GDL

Întâlnirea cenaclieră de la Hideaga se amână!

Datorită restricţiilor impuse de apariţia noii tulpine Covid 19 în Africa de Sud,  întâlnirea de cenaclu care urma să aibă loc mâine, 27 noiembrie 2021, ora 13,oo la Căminul cultural din Hideaga a fost amânată pentru data de 15 ianuarie 2022, dacă condiţiile vor fi favorabile.

                                                                                   ORGANIZATORII

A doua întâlnire a Cenaclului "Adrian Păunescu" din Hideaga

 Sâmbătă, 27 noiembrie 2021, ora 13,oo la Căminul cultural din localitate, va avea loc a doua întrunire a Cenaclului literar "Adrian Păunescu" din Hideaga, unde poetul Ioan Dragoş va recita din creaţia proprie. De asemenea, participanţii sunt rugaţi să recite o poezie patriotică, cu ocazia Zilei Naţionale, din creaţie proprie sau din a marelui dispărut poetul Adrian Păunescu. 

Moderatorii evenimentului vor fi prof. Ioan Săcălean şi poetul Nicolae Scheianu. 

                                                                                                                   GDL