În pauza de la ora 9 fără zece am primit un telefon ca să intru pe pagina de facebook a doamnei prof. Mihaela Cristina Gherheș să văd că dr. Ilie Gherheș, profesorul meu de la UVVG nu mai este! Am rămas înmărmurit și văzând cruntul adevăr cu ochii mei, le-am spus colegilor de cutremurătoarea și neașteptata veste. Toți s-au întristat. M-am gândit, nu știu de ce, la aforismul „Mulți dintre cei care trăiesc merită moartea, iar unii dintre cei care mor merită să trăiască” poate și pentru faptul că avea proiecte importante în lucru, era pregătit să ne mai ofere crâmpeie de românism cu dovezi istorice.
Ultima oară ne-am întâlnit la Muzeul Satului când am participat cu elevii mei din clasa I la proiectul „Crăciun în Satu de pe Deal” . La plecare l-am zărit la poarta de intrare pe domnul profesor. I-am adunat pe copilași și le-am spus că mai doresc o ultimă colindă pe care să o cânte cu toată puterea și dragostea lor profesorului meu drag. Așa am și procedat, iar lui Ilie i s-au umezit ochii. S-a scuzat că nu are nimic pregătit să le dea „cuconilor”. Aceasta a fost ultima noastră întâlnire. De unde era să știu?!Nu mă gândeam că nu ne vom mai revedea. La fiecare întâlnire, fie la evenimente culturale, la muzeu, pe holurile Consiliului județean, la Biblioteca județeană, îmi încărcam sufletul cu sentimentele cele mai înălțătoare. Vorbea atât de frumos despre țara noastră, despre trecutul ei, despre Maramureș încât era o adevărată plăcere să-l asculți. Erau lecții gratuite de istorie. Știa răspuns argumentat la toate întrebările sau nedumeririle mele. Nu se sfia să vorbească cu adâncă plecăciune de obârșiile sale din Petrova, de pe Vișeu, în care a fost zămislit, a crescut și căreia i-a purtat dintotdeauna onoare și profunda recunoștință. Dar destinul ne poartă pe cărările lui nebănuite, nedrepte și implacabile...
Prietene Ilie, familiile Ioan și Gelu Dragoș o să-ți simtă lipsa de azi înainte! Suntem alături de tine, dragă Mihaela Cristina! Sincere condoleanțe!
Gelu DRAGOȘ
