Se afișează postările cu eticheta izvorul tamaduirii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta izvorul tamaduirii. Afișați toate postările

vineri, 10 mai 2024

Izvorul Tamaduirii



Izvorul Tamaduirii, sarbatoare inchinata Maicii Domnului, este praznuita anul acesta pe 10 mai. Nu are data fixa. Ea este trecuta in calendar in vinerea din Saptamana Luminata, prima dupa Sfintele Pasti. La originea acestei sarbatori se afla o minune petrecuta in apropierea Constantinopolului. Potrivit Traditiei, un orb a primit vederea dupa ce s-a spalat cu apa unui izvor din jurul acestui loc. Orbul ajunge la izvor datorita imparatului Leon (457- 474), pe atunci neincoronat, care implineste descoperirea facuta de Maica Domnului: "Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape. Patrunde, Leone, mai adanc in padure si, luand cu maini apa tulbure, potoleste cu ea setea orbului si unge cu ea ochii lui cei intunecati".

Mai tarziu, cand Leon ajunge imparat, ridica pe locul unde s-a petrecut minunea o biserica cu hramul "Izvorul Tamaduirii". Aici primeste vindecare de o boala grea si imparatul Justinian (526-575), care ridica drept multumire o biserica si mai mare. Biserica zidita de imparatul Justinian a fost distrusa in anul 1453, de turci.

Izvorul tamaduirii din timpul lui Leon se pastreaza si in zilele noastre. Credinciosii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetati a Constantinopolului), se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Actuala constructie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea, unde exista izvorul cu apa tamaduitoare din trecut.

De Izvorul Tamaduirii se sfintesc apele

De Izvorul Tamaduirii, se sfintesc apele, slujba cunoscuta sub denumirea de Aghiasma Mica. Termenul "aghiasma" vine de cuvantul grecesc "aghiasmos", care isi are originea in cuvantul "aghios"(sfant). "Aghiasmos" se poate traduce si ca slujba de sfintire, dar si ca apa sfintita. Astfel, atunci cand spunem "voi face o aghiasma", intelegem slujba, iar cand spunem "voi bea un pic de aghiasma", ne referim la apa sfintita.

Izvoare tamaduitoare la noi in tara

Maica Domnului a daruit si poporului roman izvoare tamaduitoare. Unul din acestea se afla la Manastirea Ghighiu din judetul Prahova, la mai putin de 5 km de municipiul Ploiesti. Potrivit Traditiei, episcopul sirian care a adus icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului in aceasta manastire (1958), a cerut iertare Fecioarei pentru ca a luat icoana din locul in care se afla, iar a doua zi, in locul in care s-a rugat, a aparut un izvor tamaduitor.

Un alt izvor cu apa vindecatoare se afla la Manastirea Dervent. Traditia spune ca acest izvor a tasnit din locul in care Apostolul Andrei a impuns piatra cu toiagul.

Alt loc binecuvantat cu apa tamaduitoare este izvorul de la Manastirea Horaicioara din judetul Neamt. Acest izvor a fost descoperit acum un secol, datorita rugaciunilor monahilor catre Maica Domnului de a le darui un izvor mai aproape de manastire. El izvoraste de sub muntele Feriga si se afla la 50 m de biserica manastirii.

Nu trebuie uitate izvorul de la Manastirea Cetatuia Negru Voda, din judetul Arges si cel de la Biserica Greaca din Braila, descoperit in anul 1863, in vremea efectuarii unor lucrari de constructie la sfantul lacas.

Izvorul Tamaduirii in iconografie

In icoana sarbatorii Izvorul Tamaduirii, Maica Domnului si Hristos se afla intr-un bazin asemanator cu o cristelnita, vasul in care primim Taina Botezului. Fecioara Maria este reprezentata cu mainile inaltate, semn al rugaciunii, iar Mantuitorul binecuvantand cu ambele maini, ca raspuns al rugaciunilor maicii Sale. Din bazin izvoraste apa care are darul tamaduirii bolilor sufletesti si trupesti.

Aceasta icoana exprima ideea ca Fecioara L-a nascut pe Hristos, Care este Datatorul apei vii a Duhului. De altfel, insusi Hristos i-a spus femeii samarinence: "De ai fi stiut darul lui Dumnezeu si cine este Cel ce zice tie: da-mi sa beau, tu ai fi cerut de la Dansul si ti-ar fi dat tie apa vie" (In. 4, 10; In. 7, 38). Crestinii stiu ca "Izvorul Tamaduirii" este o sarbatoare inchinata Maicii Domnului. Insa, avand in vedere ca ea este nedespartita de Fiul ei, ea este si o zi de praznuire a lui Hristos. Mai bine zis, in aceasta zi il sarbatorim in primul rand pe Hristos Cel Inviat, ca Izvor al vindecarilor si apoi pe Maica Domnului, ca persoana care Il poarta neincetat si tainic pe Fiul ei, devind astfel si ea izvor de tamaduire.

Sa ne intareasca Dumnezeu sa bem din Apa cea vie.

Sursa: CalendarOrtodox 

vineri, 7 mai 2021

7 mai 2021 -Izvorul Tămăduirii, sărbătoare pentru creştini!

 

Calendar ortodox 7 mai 2021. Izvorul Tămăduirii, sărbătoare importantă pentru creştini, este prăznuit, în fiecare an, în prima zi de vineri după Paşte. În această zi îl sărbătorim în primul rând pe Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor și apoi pe Maica Domnului, ca persoană care Îl poartă neîncetat și tainic pe Fiul ei, devenind astfel și ea izvor de tămăduire.

În icoana "Izvorul Tămaduirii", Maica Domnului este reprezentată cu mâinile înălțate în formă de rugăciune, iar Hristos, ca răspuns al rugăciunilor Maicii Sale, binecuvintează cu ambele mâini.

Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii în fiecare an, în prima vineri după Paşte. Este un praznic închinat Maicii Domnului. Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

Potrivit tradiţiei creştine, de această sărbătoare se aruncă apă sfinţită peste animalele curții, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole.

Pentru a avea un an bogat, oamenii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.

În tradiția populara, Izvorului Tamaduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai spornică din an, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase, fiind mai usor de găsit.

Se spune că cei ce doresc să ştie dacă vor mai trăi în viitorul apropiat trebuie să pună o cană sub un nuc sau un soc şi dacă găsesc pământ pe fundul cănii ştiu că sfârşitul li se va apropia.

Din bătrâni se spune că de Izvorul Tămăduirii este bine ca oamenii să se spele cu rouă şi să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.

Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

La Izvorul Tămăduirii, în unele zone ale ţării, tinerii adolescenţi fac legământul juvenil. Acesta se făcea, cu sau fără martori, în casă, în gradini sau în jurul unui copac înflorit.

Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau jurământul respectiv: pronunţarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului şi al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite intotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.

Această sărbătoare nu are dată fixă. Este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, adică prima zi de vineri care urmează după Paşti.

Sărbătoarea se referă la vindecarea unui orb după ce Fecioara Maria i-a spus împăratului bizantin Leon I să-l ducă să se spele cu apa dintr-un izvor de lângă Constantinopol.

Ulterior, pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică, aceasta primind hramul “Izvorul Tămăduirii”.

                                                                                                C.S.

joi, 20 aprilie 2017

Azi creştinii sărbătoresc IZVORUL TĂMĂDUIRII


In fiecare an, in prima vineri dupa Pasti, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Izvorul Tamaduirii. Este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolului.
Potrivit traditiei, Leon cel Mare, cu putin timp inainte de a ajunge imparat, se plimba printr-o padure din apropierea Constantinopolului. Intalneste un batran orb care ii cere sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon va cauta in apropiere un izvor, dar nu va gasi.
La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunandu-i: "Nu este nevoie sa te ostenesti, caci apa este aproape! Patrunde, Leone, mai adanc in aceasta padure si luand cu mainile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati". Leon va face ascultare si astfel, va gasi un izvor din care ii va da orbului sa bea. Ii va spala fata cu aceasta apa, iar orbul va incepe sa vada.
Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit langa acel izvor o biserica. Mai tarziu, imparatul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-a vindecat dupa ce a baut apa din acest izvor. Ca semn de multumire a construit o biserica si mai mare. Aceasta biserica a fost distrusa de turci in anul 1453.
De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli si a tamaduit diferite rani si suferinte.

Izvorul Tamaduirii

Credinciosii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetati a Constantinopolului), se pot inchina in biserica Izvorului Tamaduirii. Actuala constructie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde exista pana astazi izvorul cu apa tamaduitoare din trecut.
Crestinii ortodocsi vin in aceasta zi la biserica pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica.
In vorbirea populara, aghiasmei i se mai spune si aiasma. Cuvantul aiasma vine de la iazma. In DEX, cuvantul iazma, iezme, cu sensul de "aratare urata si rea, naluca, vedenie", este indicat ca si in DLR cu etimologie necunoscuta.
Se cere o explicatie in legatura cu sensul cuvantului iasma-iazma, de "aratare urata si rea, naluca, vedenie", contrar sensului originar de "apa sfintita". Explicatia este urmatoarea.
Dupa ce preotul a sfintit apa, ii stropeste pe credinciosi in timp ce se canta troparul: "Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvinteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau". Astfel, s-a retinut in popor ca scopul urmarit prin aiasma este de a alunga "aratarea urata si rea", adica duhul cel rau.

Izvoare tamaduitoare la noi in tara

Manastirea Ghighiu este cunoscuta nu doar prin icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, adusa aici in anul 1958, ci si prin izvorul ei tamaduitor.
La Manastirea Dervent, pe locul unde Sfantul Apostol Andrei a facut o minune, exista un alt izvor cu apa vindecatoare.
Un alt loc in care putem gasi izvor cu apa vindecatoare este Manastirea Horaicioara. Pelerini din toata tara vin la cele trei manastiri sa primeasca apa de la aceste izvoare minunate.

Izvorul Tamaduirii - Traditii si credinte populare

In aceasta zi, in unele zone ale tarii, tinerii adolescenti fac legamantul juvenil. Acest legamant se facea, cu sau fara martori, in casa, in gradini sau in jurul unui copac inflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau juramantul respectiv: pronuntarea cu voce tare a juramantului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolica, de obicei o oala sau o strachina din lut, insotite intotdeauna de o lumanare aprinsa, imbratisarea frateasca, ospatarea cu alimente rituale si dansul.
Profesorul Ion Ghinoiu mentioneaza ca in unele zone etnografice, ceremonia se repeta anual, la aceeasi data, pana la intrarea in joc a fetelor insuratite si baietilor infartatiti. Persoanele legate, veri, varute, surate, frati de cruce etc., se intalneau anual sau, dupa casatorie, la Rusalii. Dupa incheierea solemna a legamantului, copii si apoi oameni maturi isi spuneau pana la moarte surata, vere, fartate, verisoara si se comportau unul fata de altul ca adevarati frati si surori: se sfatuiau in cele mai intime si grele probleme ivite in viata, isi impartaseau tainele, nu se casatoreau cu sora sau cu fratele suratei sau fartatului, se ajutau si se aparau reciproc pana la sacrificiul suprem.


Autor: Adrian Cocosila

vineri, 20 aprilie 2012

Izvorul Tămăduirii


Creştin ortodocşii prăznuiesc în vinerea din Săptămâna Luminată o mare sărbătoare închinată Maicii Domnului: Izvorul Tămăduirii. Praznicul datează din secolul al V-lea şi aminteşte de o minune ce s-a petrecut în apropierea Constantinopolului. Pe când nu era încă împărat, ci ostaş, Maica Domnului i-a descoperit lui Leon cel Mare (457-474) un izvor cu apă vindecătoare. Din Sinaxar aflăm că “Leon, ce se numeşte Machelie, şi era umil şi smerit, pentru al său bun nărav şi milostivire ce avea, mai înainte de a se sui pe scaunul împărăţiei, umblând pe lângă acel loc, a aflat pre un orb, rătăcind. Şi, luându-l pre el de mână, îl povăţuia, şi ajungând ei amândoi, acolo, aproape, unde era izvorul acesta, i s-a făcut sete orbului, şi se ruga lui Leon ca să-i stingă acea sete cu apă. Care mergând înlăuntrul pădurii aceleiea, (...) căuta apă şi, neaflând apă, s-a întors înapoi întristat. Şi întorcându-se a auzit glas de sus zicând: «Nu trebuia, Leoane, să te afli ostenit, că apa este aproape». Întorcându-se iarăşi să caute, şi ostenindu-se mult, şi neaflând, iarăşi s-au făcut glas ca şi întâi şi i-au zis lui: «Împărate, intră în partea cea mai dinlăuntru a acestei păduri dese că vei afla un lac, şi ia dintr-însul cu mâinile tale apă tulbure şi stinge setea orbului şi să ungi cu tină şi ochii lui cei întunecaţi şi îndată ce vei cunoaşte cine sunt Eu, că de multă vreme locuiesc în locul acesta». Deci Leon a făcut precum i-a poruncit lui glasul acela, şi a văzut orbul. Şi după proorocirea Maicii Domnului, peste puţină vreme a stătut Leon, împărat. Şi a zidit acolo, la acel izvor, el, întâia biserică, cu cheltuiala sa”, (Penticostar, 1841).
De-a lungul timpului, în acest sfânt locaş, aflat în vechiul cartier Vlaherne din Istanbul, s-au întâmplat şI se petrec numeroase minuni pentru cei care vin şI se roagă cu credinţă. Biserica ce se găseşte aici datează din secolul al XIX-lea însă, la subsol, se află paraclisul rezidit de împăratul Iustinian pe locul celui dintâi, care adăposteşte Izvorul Tămăduirii dăruit oamenilor de Sfânta Fecioară Maria. În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei - Agheasma Mică. De asemenea, sfinte aşezăminte din întreaga ţară poartă hramul “Izvorul Tămăduirii”. În prejma multor mănăstiri şi schituri se află izvoare şi fântâni tămăduitoare, între care la Mănăstirea Brâncoveanu- Sâmbata de Sus, din judeţul Braşov, Mănăstirea Bucium, din judeţul Braşov, Mănăstirea Izbuc, din judeţul Bihor, Mănăstirea Prislop, din judeţul Hunedoara, Mănăstirea Râmeţ, din judeţul Alba, Schitul Posaga, din judeţul Alba, Mănăstirea Săraca, din judeţul Timiş, Mănăstirea Brâncoveni, din judeţul Olt, Schitul Pătrunsa, din judeţul Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei, din judeţul Vâlcea, Schitul Jgheaburi, din judeţul Vâlcea,  Schitul Horăicioara, din judeţul Neamţ, Biserica “Grecească”, din Brăila, Mănăstirea Dervent, din judeţul Constanţa (unde se găseşte izvorul tămăduitor al Sf. Apostol Andrei), Mănăstirea “Peştera Sf. Apostol Andrei”, din comuna Ioan Corvin, judeţul Constanţa (unde sunt izvoarele tămăduitoare ale Sf. Apostol Andrei), Mănăstirea “Sf. Ioan Casian”, din judeţul Constanţa, Mănăstirea “Sf. Maria” din Techirghiol”, judeţul Constanţa, Mănăstirea Robaia, din judeţul Argeş, Mănăstirea Nămăieşti, din judeţul Argeş, Mănăstirea Ghighiu, de lângă Ploieşti, Mănăstirea Cernica, de lângă Bucureşti. Totodată, la Mănăstirea Cetăţuia, din judeţul Argeş, în sfântul altar al bisericii, se găseşte un izvor tămăduitor ce curge din vinerea “Izvorului Tămăduirii” până  la jumătatea lunii august, la Sfântă Măria Mare – Adormirea Maicii Domnului.