Legile justiției au
trecut de Parlament. Luni, pachetul legislativ a trecut de Senat, după ce
săptămâna trecută, legile au trecut de Camera Deputaţilor. Opoziția a anunțat
deja că va contesta din nou legile la Curtea Constituțională.
Care sunt
principalele modificări aduse legilor justiției
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele
României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor
stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată
numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică
de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea
comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de
informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria
răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt
lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai
vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi
asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private,
cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti,
Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului
Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul
Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul
referitor la incompatibilităţi.
O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea
articolului care prevedea că judecătorul sau procurorul poate fi numit în
funcţia de membru al Guvernului.
Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD,
Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare, explicând că
“a făcut doar un acord corect”.
“Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor
judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a
condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin
încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau
procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau
juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor
judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile
prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale persoanei”, a citit Nicolae în plen noua
prevedere.
Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a
nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian
Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.
Printre amendamentele adoptate luni la statutul
magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul
Senatului, se numără cel care prevede că “statul, prin Ministerul Finanţelor
Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului
dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la
alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost
cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea
credinţă sau gravă neglijenţă”. Termenul de exercitare a acţiunii în regres
este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.
Un alt amendament, propus de PSD – ALDE, stipulează că
“informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea
judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între
instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de
altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate
de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea
procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea
544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este
garantat”.
Legile justiției au
primit, luni, votul final în Senat. Au fost 83 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Săptămâna trecută, legile
au fost votate de Camera Deputaților.
Luni, înaintea votului din Senat, pachetul legislativ a primit raport de
admitere în comisia condusă de Florin Iordache.
Comisia parlamentară specială a adoptat luni raport
favorabil, cu amendamente, pentru modificările celor trei legi ale Justiţiei –
303/2004 privind statutul magistraţilor, 304/2004 privind organizarea judiciară
şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM, textele fiind reformulate
în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.
Raportul favorabil pe Legea 303/2004 privind statutul
magistraţilor a fost adoptat cu 12 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă” iar
Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM a primit raport
favorabil cu 11 voturi “pentru” şi cinci “împotrivă.
Imediat după votul din Senat, Opoziția a anunțat că va
contesta din nou Legile justiției la
Curtea Constituțională, astfel că
legile nu vor merge direct la Iohannis pentru promulgare, ci vor fi întâi
analizate de judecătorii CCR, care vor trebui să dea o decizie.
Săptămâna trecută, marți,
Camera Deputaților a adoptat în regim
de urgență, modificările la legile
justiției, după ce comisia Iordache a
finalizat, în aceeași zi, rapoartele la
cele trei legi ale justiției, 303, 304 și 317. Programul ședinței plenului a fost
prelungit până la epuizarea ordinii de zi, pentru finalizarea legilor
controversate, care urmează să fie din nou atacate la Curtea Constituțională (CCR), potrivit anunțului PNL. USR a protestat, în plen, cu
tricouri cu mesajul #farapenali, în timp ce liberalii s-au plâns că nu au putut
studia raportul și au cerut trimiterea
lui la Comisia juridică.
Legile justiției au
fost puse în acord cu deciziile CCR, în urma contestării lor de către Opoziție și
ICCJ. Partidele PNL și USR au anunțat deja că există considerente pentru
atacarea din nou a proiectelor la CCR, în urma noilor amendamente adoptate în
Comisie.
Comisia Iordache a redefinit eroarea judiciară, la
răspunderea magistraților. Inspecția Judiciară a fost implicată în procedura
acțiunii în regres, potrivit deciziei
comisie, de marți.
La data de 19 martie, Comisia specială parlamentară pentru
legile Justiţiei a decis ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare
a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind
eliminat din procedură.
Această prevedere a fost corelată cu Legea 303/2004 privind
statutul magistraţilor, care urma să fie dezbătută de comisie, unde s-a propus
eliminarea preşedintelui României din
această procedură.
“CSM numeşte şi revocă din funcţie preşedintele,
vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie”, prevede textul adoptat de comisie.
Iniţial, articolul prevedea că “CSM propune preşedintelui
României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi
vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numeşte şi revocă din
funcţie preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Comisia a discutat și
despre dreptul președintelui de a
refuza numirea în funcție a judecătorilor
și procurorilor stagiari. Președintele Comisiei, Florin Iordache a pledat
pentru o nouă prevedere potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza
numirea în funcție a judecătorilor şi
procurorilor stagiari”. Reprezentanții
PNL s-au opus.
Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat prevederea
potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor
stagiari”.
De asemenea, tot la Legea 303/2004 a fost eliminată
implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii
serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de
magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că
nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau
colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi
asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private,
cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti,
Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului
Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul
Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul
referitor la incompatibilităţi.
Comisia a mai decis reformularea articolului privind Secţia
pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Potrivit textului adoptat, “Secţia pentru Investigarea
Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru
Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de
Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se
înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din
Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.
