40 de zile de la decesul poetei Lotica VAIDA

 

In memoriam - LOTICA VAIDA

 

În ziua de sâmbătă, 2 mai, cu începere de la ora 9, la Biserica Înălțarea Domnului din Baia Mare- preot paroh Dr. Marius Nechita si preot Dr. Claudiu Pop- va avea loc Parastasul de 40 de zile de când a trecut la Domnul iubita noastră soție, mamă si bunică, LOTICA VAIDA. Bunul Dumnezeu să o ierte si să-i ocrotească sufletul ei bun si blând pe calea spre Lumina Învierii! A ars in iubirea pentru profesia sa, pentru muzică și poezie, a fost exemplu pentru generații întregi de copii si tineri pe care i-a învățat să iubească dulcea limbă românească, să caute adevărul si sa prețuiască dreptatea. Să-i fie memoria binecuvântată! Soțul Simion, copiii Călin si Liana si nepoții Vlad, Andrei, Lavinia, Teodora si Alexandru.

Adresa bisericii este str. Victor Babeș nr. 13-15 (vis-a-vis de Spitalul de Boli Pulmonare).

FAMILIA

PROFESOARA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Cu câtva timp în urmă - circa 2 săptămâni - am primit de la Doamna profesoară Lotica Vaida materialele pe care le afișez mai jos - trei pagini scrise de mână despre volumul meu de poeme lansat recent. Gestul Domniei Sale nu doar m-a emoționat și m-a onorat – ci am văzut în el reacția unei persoane sensibile, de aleasă stirpe intelectuală care, referindu-se la cartea mea, dădea un semn de receptivitate și conectare la un eveniment editorial cu un anumit ecou. Gestul Domniei sale și preocupările literar-culturale, lirice și editoriale atât de bogate și perseverente în a atinge perfecțiunea exprimării și armonia textului, de pildă în volumul său de poeme tipărit la Eurotip în 2023 , m-a făcut să reflectez la condiția omului cu suflet ales și la cea a PROFESORULUI pe care Doamna Vaida le-a întruchipat emblematic și le-a înnobilat prin preocupările, prin munca și prin necontenita finisare de sine.

Modul de a fi profesor, ieri, azi, mai demult sau recent prezintă destule diferențieri care fac educația diferită calitativ de la o epocă la alta, de la o școală la alta. Niște intelectuali sensibilizați de învățătură și de cultură, receptivi și avizați, conectați la fluxul informațional al domeniului lor, al societății și al comunității, cu mijloacele vremii, fără internet și fără rețele de comunicare, dar capabili de a-i face pe elevii lor să performeze - așa erau profesorii acum 2-3 decenii, imbatabili, pasionați, iubiți și demni de respect. Niște truditori, asemănându-se(ne) adesea cu minerii ce sfărâmă stânci în inima munților ca să găsească niște firicele de aur. Era un merit și o performanță să stăpânești, dincolo de catedră, întregul câmp cultural și informațional ce viza disciplina predată, să fii la curent cu cărțile apărute, cu articole de presă, cu evenimentele cultural-literare, cu spectacole, reviste, scriitori. Căci pe atunci profesorul era un intelectual sadea. El se afirma, se impunea și se distingea ca atare. El înnobila profesia prin cultura, gusturile și opțiunile sale cultural-literare, metodologice și pedagogice, precum munca sa perseverentă la catedră și dincolo de ea îi returna lui un rafinament și o aureolă de frumusețe și noblețe care-l distingeau de departe. Astfel se obținea amprenta de magistru. Aici o găsesc pe profesoara Lotica Vaida precum și pe destui alții din generația dânsei. Sobrietate, rigoare, muncă necontenită, distincție, respect imens și dragoste de elevi și de materia predată, și, peste toate, onestitate profundă. Acestea sunt trăsături care fac spiritul ales, profesionistul, magistrul – întrezărite de mine la Doamna Lotica Vaida, în perioada în care am cunoscut-o și am colaborat în formula inspector - profesor de specialitate. Bogat, domeniul educației cu astfel de profesori!

Plecând intempestiv din comunitatea intelectuală și didactică băimăreană, profesoara Lotica Vaida lasă o uriașă undă de tristețe și un imens gol, un soț îndurerat, pe profesorul și muzicologul Simion Vaida, fii și nepoți întristați.

***

I-am mulțumit - oare îndeajuns?! - pentru paginile scrise și trimise mie, spunându-mi că mai are de scris. Și a rămas să discutăm când ne întâlnim la Baia Mare, ceea ce, iată – cine s-ar fi gândit? – nu mai este posibil...

Fie-i calea spre cer un zbor lin acompaniat de coruri de îngeri, iar Bunul Dumnezeu să o primească în Lumina blândă a Feței Sale pe Doamna profesoară și directoare Lotica Vaida, care a răspândit cu prisosință lumină lumii în care a viețuit și discipolilor săi!

dr. Terezia FILIP

A trecut discret Styxul profesoara și poeta Lotica Șarolta Vaida!

 

Era născută din 22 februarie, așa ca și mine. Asta m-a făcut s-o îndrăgesc instantaneu, să-mi fie o soră mai mare. Ne-am întâlnit dimpreună cu soția Ana, anul trecut cu Lotica și cu distinsul ei soț, Simion Vaida în stațiunea Ocna Șugatag. Am avut ocazia, bucurându-ne de soare și piscina în aer liber, să discutăm despre poezie, muzică, școală și viață!Timpul a trecut pe neașteptate, mult mai frumos. Apoi la fiecare întâlnire al Cenaclului Scriitorilor Maramureș condus de scriitoarea Florica Bud am povestit despre școală și nevoile ei. Era ancorată în realitatea învățământului românesc deoarece îi păsa, poate mai mult decât celor care le trebuia să le fie în fișa postului. La penultima întâlnire a cenaclului, de acum trei săptămâni, am stat lângă Domnia sa. Nimic nu prevestea deznodământul tragic pe care mi l-a adus bibliotecara și membra de vază a asociației CASPEV, bibliotecara Maria Gârbe. Tind să cred că Lotica s-a retras discret din această viață pentru a nu ne produce lacrimi și alte suferinți, fiindcă prea ne-a iubit pe toți! Și așa cum a spus James Dean: „Visează ca şi cum ai trăi veşnic, dar trăieşte ca şi cum ai muri azi, căci nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi.”, eu cred că doamna profesoară Lotica Șarolta Vaida a respectat acest mod de viață. 

Drum lin, între stele valoroasă poetă, colegă și doamnă profesoară de limba și literatura română!

                                                     ******

Lotica Vaida, (botezată Șarolta), profesor de limba și literatura română, s-a născut la 22 februarie 1943, în localitatea Urmeniș, comuna Băița de sub Codru. A absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani din Baia Mare. A fost profesor la mai multe instituții de învățământ din județ. Începând cu anul 1979 până la pensionare (2006) a predat limba și literatura română la Școala Gimnazială „Petre Dulfu” din Baia Mare. În perioada 1997-2000 a îndeplinit funcția de director la această instituție de învățământ.

A condus Corul mixt din Ilba, cor cu care a participat la numeroase concerte, festivaluri și emisiuni televizate.

Pentru întreaga sa activitate a primit numeroase premii și distincții printre care titlul de „Profesor evidențiat”, în anul 1986, acordat de Ministerul Educației și Învățământului.

Gelu DRAGOȘ, UZPR

Jurnal cenclier

„Când poezia și poetul devin osie de lemn/ în Lancrăm scutură cireșii, iar florile-și usucă vlaga,/ când eu mă trag cu el pe roată și bate clopotul, e semn/ că-mi va seca din ochi cerneala, la curtea dorului de Blaga.”/ („Corăbii de cuvinte”,Gelu Dragoș)

Sâmbătă –- 28.02.2026, orele 11, Sala „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – a avut loc ultima întâlnire cenaclieră din luna februarie. Ne bucură intrarea, duminică, „1 Mărțișor”, în luna martie, sperăm noi, o lună ceva mai prietenoasă și mai călduță. Prietenoasă ori ba, avem cel puțin trei zile importante în această lună: „1 Martie”, ziua mărțișoarelor, 8 Martie”- Ziua Internațională a Femeii, „21 martie”- Ziua Internațională a Poeziei, ce se suprapune Echinocțiului de Primăvară, când ea, cea mult așteptată își va fi intrat în drepturi. Am depășit cu bine zilele importante ale lunii februarie, mai ales sărbătorile dedicate iubirii. Între cele două sărbători: „Valentine Day” și „Dragobete”, s-au născut doi colegi: doamna profesoară Șarlota Lotica Vaida și dascălul Gelu Dragoș, lectorul de azi al cenaclului. Cât, despre ziua de azi, este a treia zi minunată cu soare, dar un soare ce are nevoie să meargă la un cabinet dentar ori la un meșter fierar să îi tocească dinții. Dar, noi cei care nu avem de ales, ne bucurăm de el, așa cu țepi, cum este. Pare, luna februarie vrea să plece, lăsând regrete în urma sa. Așadar, iată-ne în sala de cenaclu, dispuși să ne bucurăm de ce va urma. În general, se întâmplă ceea ce ne propunem, dar, nu refuzăm imprevizibilul. Adică, un doritor, chiar doi, ce vor să întărească rândurile cenaclului, vreun coleg, ce musai să citească în plină dezbatere, măcar o strofă dintr-o nouă poezie. Astăzi, a venit bine pregătit colegul Gelu Dragoș, poet, prozator, cronicar, editor de reviste, jurnalist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Toată lumea îl cunoaște pe dascălul Gelu Dragoș. Spre bucuria epigramistului-poet Ioan Șiman, Gelu și-a început lectura cu un set de poezii cu rimă. Suntem prinși, cu toții, între iubitorii poeziei cu rimă și apărătorii versului alb. Profesorul de matematici Ioan Șiman este răspunzător prozodiac și desigur devorator rimeic. Dar, să mă întorc la subiect. Din lectura lui Gelu Dragoș aș aminti : „Corăbii de cuvinte”(dedicată lui Lucian Blaga), „Nu știu”, „Șoapte în vers”,(dedicată lui V.R. Ghenceanu), „Bavna”, „Carte către badea George”, „Zăpezi de camuflaj”, „Mai dă-mi un timp…” , „Constatare”, „Rugăminte”, „Lacrimă”. Schimbând registru ,Gelu a citit, apoi, din volumul său: „Singurătatea poetului”. Fiind un membru de bază al cenaclului, el a citit de multe ori poezie sau proză și a prezentat și lansat multe cărți. Scrisul său ne este familiar. Despre materialul liric prezentat azi au dorit să vorbească scriitorii: Ioan Șiman, Șarlota Lotica Vaida, Rodica Brad-Păuna, Mihaela Poduț-Ienuțaș, Claudia Tomescu, Conicica Gyöngyi, Janeta Coroiu, Maria Gârbe, Pamfil Bilțiu, Ștefan Herțeg, Liviu Coroiu, pr. Gheorghe Pop, Vasile E. Lupșe, Vasile Tivadar, pr. Dorel Michiș, Florin Centea, ce a simțit nevoia să ne înveselească cu două sonete de primăvară. Au fost prezenți și: Maria Bilțiu, Dorita Ana Dobrican, Remus Rogojan, A încheiat, apoteotic (cum altfel?) Vasile Bele, extrăgând concluzia din cele spuse de colegi: Gelu Dragoș nu s-a dezmințit, nici de data aceasta, ne-a oferit o lectură plăcută urechii, inimii și minții, spre bucuria nouăzecistului (anul acesta va împlini 94 de ani) Ioan Șiman, susținător al versului clasic, autor de sonete. A fost prezentă Ana Dragoș, soția poetului și Gelu Dragoș Jr. ce calcă pe urmele tatălui. Nu sunt îndrituită să devoalez rețeta sarmalelor, nici a cozonacului aduse generos, ca de fiecare dată, de Ana Dragoș. Cu mulțumiri, Ană dragă! Bun venit celor noi!

P.S. Astăzi 28 februarie se împlinesc 113 ani de la nașterea lui Gheza Vida, cel mai cunoscut sculptor maramureșean, membru corespondent al Academiei Române, ambasador al artei în lume. Cu acest prilej s-a desfășurat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, un simpozion și o expoziție, despre viața și opera artistului. Au fost prezenți, ca în fiecare an, doamna Zoe Vida Porumb și acad. Marius Porumb. Astăzi, a avut loc o slujbă de pomenire la Catedrala Ortodoxă Sfânta Treime, Baia Mare. „Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace! Veșnică pomenire!” De asemenea, la Săliște a avut loc comemorarea poetului Ion Bogdan (Dumitru Iuga), fostul nostru coleg de cenaclu, „Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace! Veșnică pomenire!”. Viața noastră decurge când cu zâmbete, când cu lacrimi. Între cele două posibilități, curgem odată cu anotimpurile. Vă doresc sănătate!

Florica Bud,

președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș

Foto: Conicica Gyöngyi,Vasile Bele, Vasile Tivadar

Invitație cenaclieră

„Prin fața geamului meu/ Anotimpurile trec/ În pas de voie/ Uneori le număr/ Alteori nu le țin seama/ Ademenitoare cum sunt ele/ Uneori chiar îmi bat la fereastră/ Discret/ Prietenește/ Semn că se apropie vremea/ Să aleg unul/

În care să-mi petrec/ Veșnicia...” / (Gelu Dragoș, „Anotimpurile”)

Sâmbătă –- 28.02.2026, orele 11, Sala „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – va avea loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș. Până în data de 28 ianuarie vom fi fiind trecuți cu bine și de „24 Februarie” adică de „Dragobete”, sărbătoare ce din vechime este considerată „Ziua !ubirii” la români. În Sud, această zi poartă și numele de „Logodna Păsărilor”. În anul 2024, sâmbăta noastră de cenaclu a căzut exact în data de „24”, adică ziua dragobețiană Cine credeți că a citit, atunci? A citit dascălul Gelu Dragoș, motivul, unul întemeiat. Ziua de naștere a colegului nostru cade pe 22 februarie, deci cu două zile mai repede decât ziua iubirii. Și în această sâmbătă, 28 februarie, va citi tot Gelu. Dascălul Gelu Dragoș este binecunoscut nu doar în județ, prin blogul său „Moara lui Gelu” este cunoscut de românii din lumea întreagă. Este iubit și respectat de către elevii săi, fiind modelatorul atâtor generații de copii din Țara Chioarului. Este iubit și respectat ca poet, prozator, critic literar, editor de reviste și publicist, fiind membru al Uniunii Ziariștilor din România. Este un un vechi cenaclist și unul din fotografii Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru fondator și președintele Cenaclului literar„Petre Dulfu” din Satulung.

Date biobibliografice: Gelu Dragoş s-a născut pe 22 februarie 1967, în localitatea Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș. Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare de aproape 20 de ani, este proprietarul blogului http://moaraluigelu.blogspot.ro/ membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Cărți publicate:

-- „Revistele şcolare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008;

-- „Instantanee maramureşene” , Editura Transilvania” Tecuci, în 2012; „Opinii”, Editura Singur Târgovişte, 2015;

-- „Valențe pedagogice în activităţi ecologice”, Editura Amanda ; Bucureşti, 2015 – coautor cu soția Ana Dragoș;

-- „File de istorie a satului Lucăceşti”, Editura „Gutinul” Baia Mare, 2019, „Singurătatea poetului”, Editura „Grinta” Cluj Napoca (volum de versuri),

--2021; „Moara lui Gelu”, Editura „eCreator” Baia Mare (volum de critică literară)

--2021. Este unul dintre cei trei coordonatori ai cărţii „Antologie de texte. Recenzii de cărţi – Personalităţi ale literaturii contemporane. Sincerus Verba”, „Editura „Mircea cel Bătrân” Băile Olăneşti, 2020-2023, 10 volume. A apărut în peste 20 antologii de poezie şi proză.

Premii şi distincţii (cele mai importante, cu bani):

-- laureat, în anul 2002, al festivalurilor de poezie „Dragoş Vrânceanu” din Râmnicu Vâlcea şi „Vasile Lucaciu” din Cicârlău;

-- premiu pentru poezie la Festivalul interjudeţean de literatură şi folclor „Armonii de primăvară”, ediţia a XXV-a, Vişeu de Sus, 3 mai 2003, director Lucian Perța;

-- premiul Centrului Judeţean al Creaţiei Populare Alba la Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeş-Lancrăm-Alba Iulia, mai 2009;

-- premiul al doilea ex aequo, pentru poemul ”Corăbii de cuvinte”, la prima ediţie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, desfăşurat în perioada 20-31 august 2013;

-- diploma de excelenţă a Asociaţiei Presei Sportive din România, Filiala Maramureş, 2017, președinte Ion Es. Pop;

-- diplomă de excelenţă pentru activitatea scriitoricească „Toamna Someşeană”, ediţia a IX-a, Ulmeni, 2019, primar Lucian Titus Morar;

-- premiul pentru monografie la Tabăra Internaţională eCreator, ediţia a V-a, 19-22 decembrie 2019;

-- diplomă de merit „pentru întreaga activitate de păstrare şi promovare a identităţii naţionale şi valorilor culturale româneşti” emisă de Tabăra prieteniei literare „De amicitia” Alba Iulia, 27 iunie 2021;

-- diplomă de excelenţă „pentru contribuţia deosebită la desăvârşirea actului cultural prin nobila artă a scrisului”, semnează Ionela Flood, preşedinte Societatea „Românca” Londra, 2021;

-- diplomă de excelenţă „ pentru promovarea spiritului aviatic în societate, pentru respectul şi preţuirea eroilor aerului, pentru aportul adus la cultivarea valorilor aeronauticii româneşti şi internaţionale” din partea Ligii Aeriene Române, filiala Cluj, semnează comandor (rez) Ştefan Popa, 2023;

-- diplomă de excelenţă „În semn de mulţumire, de apreciere deosebită şi recunoştinţă privind contribuţia şi implicarea Dumneavoastră în viaţa culturală şi socială de trezire a Neamului, pentru contribuţia de excepţie la ridicarea neamului prin credinţă, cunoaştere şi cultură” conferită de ASCIOR Tulcea, 2024.

Dar Gelu Dragoș nu este doar: poet, prozator, critic literar, jurnalist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, este și unul din fotografii cenaclului. Motiv pentru care nu apare în toate fotografiile cenaclului. Ca urmare, este dificil să găsesc fotografii în care să fie prezent, mai ales fotografii de grup. În această sâmbătă, va citi din creație proprie, vom vedea ce ne va pregăti. Până atunci, va fi trecut și ecoul urărilor de ziua sa. În aceeași zi, 22 februarie, tot sub semnul iubirii, a venit pe lume și doamna profesoară de Limba și Literatura Română, doamna Șarlota Lotica Vaida. Adresez aceleași urări de bine și pentru Domnia Sa, o prezență activă la întâlnirile noastre. Sperăm că va fi prezentă și de data aceasta, alături de jumătatea sa, domnul profesor Simion Vaida. Mult succes, dragă Gelu!

Florica Bud,

președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș

Foto: Vasile Bele, Vasile Tivadar

SUB INCIDENȚA LUMINII SOLSTIȚIENE

  A scrie despre cărți, evenimente și creatorii lor este atributul criticului literar, recenzorului de carte, jurnalistului, dar și expresia empatiei, altruismului, a generozității. Gelu Dragoș le confirmă, încă o dată, prin recentul volum  de "cronici", "Raftul lui Gelu". Cartea a apărut de curând la Editura "Casa Cărților" din Baia Mare. Este a 13-a din seria de autor, care, realizată în perioada 2010-2025, cuprinde volume de poezii (5), critică literară (3), știri și reportaje (2), comentarii politice (1), pedagogie (1),  monografie (1).

       Inspirați de "prologul" autorului la această antologie de cronici literare intitulat " Măria Sa, Cuvântul scris...", ne place să credem că Gelu Dragoș se află într-un moment "solstițian" al vieții și activității, o etapă luminoasă, sub auspiciile participării efervescente, ale conlucrării și comunicării. Sub semnul luminii solstițiene este pus însuși cuvântul, cuvântul scris sub pecetea caligrafiei, pe care dascălul Gelu Dragoș il apreciază/recunoaște ca generator al multor beneficii : contribuie "la combaterea deficitului de atenție", antrenează și activează "regiunile din creier responsabile de gândire, memorie și limbaj...implicând în acest proces și creativitatea" etc. (pag.16). Deloc surprinzător pentru cei ce cunoaștem pasiunea și dedicația sa în activitatea cu elevii. Este un adevărat elogiu adus cuvântului scris prologul amintit și se încheie revelator, retoric: "...cum aș fi putut scrie această destăinuire solstițiană, dacă nu erau ele, cuvintele". (pag. 19).

Pe aceeași coordonată se înscrie și următoarea destăinuire: "una dintre cele mai mari provocări ale mele este să-i învăț pe copii să citească", să cultive scrisul de mână astăzi când tastarea îl marginalizează, dacă nu cumva îl elimină de tot, în unele cazuri. Aduce un convingător argument: magia scrisorilor adresate lui Moș Crăciun și farmecul lor care nu s-ar naște în afara literelor scrise îngrijit, cu mâna, așezate în pagină cu sentimentul că săvârșești un ritual, în atmosfera serilor de iarnă, cu părinți și bunici alături. Încurajator, dar nu fără o urmă de nostalgie, Gelu Dragoș îi consideră asociați pe părinți și bunici la bucuria învățării, cititului, scrisului, a stimulării imaginației copiilor atunci când le pun în mână o carte, le citesc și-i poartă prin lumea fascinantă a  poveștilor.

Cu puterea cuvintelor, recenzorul de carte se  "confesează" autorilor atunci când le încredințează  mesajul său la lecturarea cărților lor. Ni s-a părut relevant - în contextul celor mai sus afirmate privitor la cuvânt, la rolul și incidența sa - să aflăm în comentarii și în textele autorilor prezentați în volumul "Raftul lui Gelu" puncte de vedere. Le-am căutat cu acribie.  Ni s-a dezvăluit că, voluntar sau nu, în textele selectate și în comentarii apare, ca un spot de lumină, cuvântul, dictonul, aforismul...uneori chiar din titluri: "Sandu Frunză și cuvintele lui devoratoare", "Alexandru Petria scrie având ca principiu dictonul <<fiecare cu ploaia lui>>", "Ioan Astalus sau frumusețea prin vorbire, artă și faptă ".  Vasile Bele, scriitor prolific, autor al volumului "Poezie- Portrete literare- Acrostihuri-Triolet-Tautogramă" este preocupat să stârnească, prin interesul pentru tautogramă, căutarea prin dicționare, activarea cuvintelor din marea masă a vocabularului. Adeseori, în contexte originale, reapare cunoscuta definiție a poeziei ca joc de cuvinte, eliberator: " Mă joc cu cuvintele ce smulse din mine mă dor(...) Netrădat de cuvinte-ncerc să revin dintr-un chin ce nu se mai gată (...) o mie de silabe, cuvinte se-nșiră din nou cu puritatea de fată", spune Flaviu Mihali în poezia " Cel mai iubit dintre poeți ". O "muzică a slovelor" este poezia pentru George Petrovai, cuvântul este cărămidă care asigură trăinicia poemului la Ștefan Cămărașu: " ...să faci / toate masurătorile/ astfel încât niciun cuvânt/ dintre zidurile lui/ să nu însemne tăcere și resemnare". Recunoștința, prețuirea, croiul pentru portretele iubirii tot cuvântul le asigură, pare a spune Ioan Romeo Roșiianu : "...prietenii așteaptă să mă-ncânt/ pe metereze de suflet și cuvânt...", "...lacrima-i pustie/ eu încerc din slove să  cioplesc/ haina potrivită ție...".

Ni s-au relevat și alte pasaje semnificative. Conchidem însă cu invitația la lectură, la lectura" Raftului..."  si nu numai, cu  convingerea că multe sunt biruințele pe care ni le dezvăluie cititul și  le putem obține în călătoria spre tainele cuvântului.

Prof.  Lotica VAIDA

 2 decembrie 2025

La mulți ani, Gelu Dragoș și Lotica Vaida (sau invers)!

 

Gelu Dragoș este: Poet, Publicist, Critic literar, Ziarist, Cronicar cenaclier, Fotograf, dar mai ales -- Dascăl! La mulți ani!

 Șarlota Lotica Vaida! Doamna Lotica, este dascăl, publicist, fotograf și poetă. La mulți ani!

Să fiți sănătoși și inspirați!

Florica Bud și Cenaclul Scriitorilor din Maramureș

Poesis - Lotica VAIDA

 

Curg râuri-râuri

podoabele copacilor,

semănând doruri

arzânde

în fiecare stea.

Autor (și foto): Lotica VAIDA

4 noiembrie 2024

Eveniment literar de excepție...

Azi, începând cu ora 11.00, în holul Consiliului Județean Maramureș vor fi sărbătorite, printr-un târg de carte, Zilele Revistei NORD LITERAR (20 de ani). Cu această ocazie își prezintă tipărituri importante editurii din nordul Transilvaniei.

La Editura EUROTIP din Baia Mare, mă regăsesc și eu cu cele mai recente trei cărți: Victoria înfrântă, Trăiri uitate pe raftul vieții și 77 Jurnal despre umblet de-a lela.

Expoziția de carte este cu vânzare.

Iacob ONIGA

Foto: EUROTIP