ARTISTI IN TEMNITELE COMUNISTE: PESTE 150 PROFILE, O CERCETARE EXTENSIVA, PLATFORMA MULTIMEDIA SI EXPOZITIE ONLINE, CAMPANIE DE INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE
![]()
Artiști în temnițele comuniste - Petre Suciu |
ARTISTI IN TEMNITELE COMUNISTE: PESTE 150 PROFILE, O CERCETARE EXTENSIVA, PLATFORMA MULTIMEDIA SI EXPOZITIE ONLINE, CAMPANIE DE INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE
![]()
Artiști în temnițele comuniste - Petre Suciu |
![]() CASA POPORULUI – TUR GHIDAT VIRTUAL / MĂRIRILE ȘI DECĂDERILE MONUMENTELOR DIN ROMÂNIAEUGEN RAPORTORU „RĂPIREA DIN SERAI. ICONOGRAFII CASNICE ȘI NOUL VAL CONTEXTUAL” @ MUZEUL NAȚIONAL AL ȚĂRANULUI ROMÂNAUREL TAR „FLIGHT CONNECTIONS” @ CENTRUL CULTURAL PALATELE BRÂNCOVENEȘTI – MOGOȘOAIA, 2021EXPOZIȚIE DORIN COLTOFEANU LA MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ AL MOLDOVEI DIN CHIŞINĂUCărți de istorie, antropologie, sociologie, istoria artei, într-o abordare interdisciplinarăCărți despre artă modernă și contemporană Întâlnire online de networking cultural – septembrie 2021Doar 15 locuri disponibile 11.09.2021 – sâmbătă de la ora 10.00 la 12.00 (cafea / ceai din partea casei, dacă ești pe teritoriul României) După achitare, veți primi link către formularul de înscriere și apoi către sala virtuală de networking, o platformă dedicată. Ca flow al întâlnirii: *vom avea prezentarea de 2 minute „la scenă”, acum un stage digital, a proiectelor tuturor celor 15 participanți *vom discuta activ în cadrul a 2 sesiuni de mini mastermind sau „peer support” („round tables” din offline, acum numite „front rows”) soluții la proiecte pentru 8 colegi de grup *noi organizatorii vom facilita conexiune directă și intermediată între voi, inclusiv post-event Urmărim ca participanții să caute șă să găsească, rapid și eficient, soluții practice la provocările întâlnite de colegi în proiectele lor, oferind astfel suport profesional în domeniul propriu sau domenii conexe de activitate. De asemenea încurajăm formarea de parteneriate cu proiecte din alte discipline, prin întâlnire inițială în cadrul evenimentului nostru de networking și continuare a discuțiilor după încheierea acestuia. |
![]() MĂDĂLINA MIREA – 15 RETROSPECTIVE DIGITALE ALE ARTEI CONTEMPORANE ROMÂNEȘTI 1990-2020ALIN CIUPALĂ – MĂRIRILE ȘI DECĂDERILE MONUMENTELOR DIN ROMÂNIALUIZA BARCAN – MICROISTORII DE ARTĂLUCIAN BROSCĂȚEAN | A MIND TRIP @ GALERIA NAȚIONALĂ A MUZEULUI DE ARTĂ DIN CLUJ-NAPOCAPlatforma Formare Culturală oferă în toamnă trainingurile acreditate Facilitator de dezvoltare comunitară (Cod COR 341204) și Specialist în activitatea de lobby (Cod COR 243220) și le pregătește specific pentru sectorul cultural. Trainingul de Facilitator are 50 de ore (teorie și practică) și se desfășoară exclusiv online, în perioada 13-24 septembrie 2021, de luni pana vineri, în intervalul orar 09.00-13.00. Detalii aici https://formareculturala.ro/facilitator-de-dezvoltare-comunitara/ Trainingul de Specialist în activitatea de lobby (Cod COR 243220) are 100 de ore (teorie și practică) exclusiv online și se desfășoară în perioada septembrie-noiembrie 2021. Detalii aici https://formareculturala.ro/specialist-lobby-cultural/ Pachet cărți: history dustbin/comunism epoca de aur |
15-31 ianuarie 2021
Proiectul „Mituri populare românești - Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și muzică rock”, produs de PostModernism Museum, este compus din trei platforme online expoziționale tematice și o microserie de 4 materiale video documentare. Proiectul a fost produs în perioada 15-31 ianuarie 2021 cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
Platformele expoziționale tematice prezintă lucrări de artă, artefacte, publicații de arhivă, ș.a. care ilustrează modul în care artiștii și media au surprins cele trei mituri populare românești - Miorița, Meșterul Manole, Zburătorul și modul în care au traversat dinspre zona populară spre cea cultă și apoi inclusiv înspre forme ale subculturii. Platformele găzduiesc o selecție de peste 250 de imagini, pregătite special de către curator, folosite inclusiv pentru fiecare dintre cele trei studii ale experților invitați și pentru dezbaterea ilustrată, fiind accesibile în galerii multimedia din spațiul online.
A realizat studiul „Mituri fundamentale ale românilor în muzica rock – folk”, începând cu perioada de pionierat rock & folk - anii `60, când materialele muzicale au fost însoțite de texte cu valoare literară intrinsecă. Fie originale, fie preluate din literatura română, fie prelucrate din folclor, acestea au vizat miturile fundamentale, în primul rând acelea ale românilor.
„Liderul Phoenix, Nicolae Covaci, a revenit în țară cu ideea unei opere rock – „Ante Miorița“ – plecând de la o variantă sârbească a baladei „Miorița“ (aflată de acesta pe Valea Timocului), în care ciobanul nu se împacă cu gândul uciderii sale, ci se aliază cu câinele pentru a lupta cu ceilalți doi confrați care îi vor moartea. Lucrarea, care intenționează să demoleze gena mioritică a românilor, a rămas în stadiul de proiect. Personal, am primit în variante demo câteva piese înregistrate / orchestrate de chitaristul Cristi Gram după un cantonament acasă la Covaci (în Spania), folosite parțial în emisiuni documentare despre Phoenix. ” (Doru Ionescu)
Interviul în care se prezintă studiul lui Doru Ionescu poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?v=5GoXQogbTQ8
Doru Ionescu este istoric muzical și jurnalist senior la TVR, din 1994. A realizat peste 2.000 de emisiuni TV în nume propriu, a colaborat la numeroase documentare, inclusiv independente, între care „Născuți la comandă – Decrețeii” (2005, Florin Iepan) și a publicat peste 10 cărți.
A documentat și prezentat studiul „Ilustrația grafică a baladelor populare românești în perioada comunistă” în cadrul căruia s-a ocupat de chestiunea editării baladelor populare româneşti şi a ilustraţiei lor grafice, având în atenție în principal Mioriţa, Meşterul Manole şi Zburătorul, dar şi colecţia „Meşterul Manole“, de la Editura Minerva în perioada comunistă.
„Analiza mea s-a concentrat asupra componenţei echipei de ilustratori-editori-antologatori şi asupra convergenţei dintre discurs vizual şi text privită din perspectivă oficială şi artistică. Am discutat mai multe teme între care: ocultarea sau diminuarea (iniţială) a elementului religios; modul cum au fost editate baladele în funcţie de cele două faze mari ale comunismului românesc; reducerea referirilor la fondul comun balcanic al unor balade precum Meşterul Manole mai ales în anii comunismului naţionalist, cu sublinierea originalităţii româneşti şi a geniului creator autohton”. (Cristian Vasile)
Interviul în care se prezintă studiul lui Cristian Vasile poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?v=ck9HIGoGrQk
Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online Lapunkt.ro.
A cercetat subiectul celor trei mituri românești producând studiul „Mituri populare în artele vizuale și în ilustrația de carte din România”. A prezentat modurile în care miturile populare Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul au devenit sursă de inspirație pentru artiști precum: Ary Murnu, Mișu Teișanu, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Marcel Olinescu, Nicolae Brana, Ligia Macovei, Dragoș Morărescu, Ion Panaitescu, Mihu Vulcănescu, Vasile Pintea, Sabin Bălașa etc. Aceste reprezentări mitologice au devenit fie lucrări de artă de sine stătătoare, fie ilustrație originală pentru volume specifice comisionate de edituri.
„Destinul meșterului popular Ioan Stan Pătraș, creatorul celebrului Cimitir Vesel de la Săpânța, transformă, în realitatea reprezentărilor sale ulterioare, o legendă trăită de el. Această mitologie personală devine o altă imagine a salvării de fatalitatea destinului a ciobanilor maramureșeni, cu ajutorul Mioriței. „Ioan Stan Pătraş rămâne orfan, tatăl său murind în Primul Război Mondial. Ca să se întreţină (…) de la 16 ani începe să facă cruci în vechiul cimitir de pe dealul Săpânţei, din anul 1935. Satul era minat şi, pentru a intra în sat, oamenii au trimis în faţa lor turmele de oi, astfel încât, multe dintre ele au fost sacrificate pentru salvarea vieţilor omeneşti. (…) a fost martor la această suferinţă (…) de aceea, în primii ani, pe fiecare cruce, a desenat şi câte o oaie, indiferent dacă cel înmormântat era sau nu crescător de oi. Prin risipirea oilor pe cruci, meşterul a reuşit să le îngroape pe toate.” Mihali Nicoară, „Săpânţa - plăcerea textului” revista “Familia Română” 2013, p.31” (Cosmin Nasui)
Cosmin Nasui a documentat curatorial și selecția lucrărilor pentru galeriile expozițiilor online, din arhive și colecții publice și private.
Interviul în care se prezintă studiul lui Cosmin Nasui poate fi vizionat aici https://www.youtube.com/watch?v=OjhlJiF3Wlc
Cosmin Nasui este curator, critic de artă, manager cultural, evaluator artă contemporană. Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro. Este managing partner la Nasui collection (www.cosminnasui.com), care expune și promovează în țară și străinătate artiști moderni și contemporani români. Este senior curator la platforma muzeală privată PostModernism.ro. Este autor de cărți de sinteză și portofoliu.
Dezbaterea ilustrată poate fi vizionată aici https://www.youtube.com/watch?v=34bnVLJWFzc
///
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii
Parteneri: Muzeul Municipiului București - Casa Filipescu-Cesianu, Modernism.ro
Proiectul integral poate fi urmărit aici https://www.postmodernism.ro/mituri-populare-romanesti-in-arte-vizuale-ilustratie-de-carte-si-muzica-rock/