Invitație - „Operă pentru maramureșeni”, ediția a V-a, Muzeul de mineralogie, 4 iulie 2025, ora 18,oo

 

Fotografia zilei - Cele două frumoase SARA (PRUNĂ&POP) la Muzeul de Mineralogie!

 

Luna martie, un record pentru Muzeul de Mineralogie

 

Anul 2022 a reprezentat un succes din punct de vedere al numărului de vizitatori, acesta crescând cu peste 60% față de anul precedent, un an pandemic. În lunile ianuarie și februarie ale anului în curs, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare s-a bucurat de creșterea numărului persoanelor care i- au trecut pragul, comparativ cu aceleași luni ale ultimilor cinci ani.

În luna martie a acestui an s-au înregistrat 4.832 de vizitatori. O creștere cu 140% mai mare față de 2016, anul cu cel mai mare număr de vizitatori ai lunii martie, din anii anteriori.

În perioada 27 – 31 martie, când muzeul a fost vizitat de 65 de grupuri, însumând un total de 2.459 de persoane.

O contribuție foarte importantă la înregistrarea acestui număr record de vizitatori, au avut-o programele școlare „Săptămâna Școala altfel” și „Săptămâna verde” care, pentru unele instituții de învățământ, s-au desfășurat pe parcursul acestei luni.

Dacă, în general, pentru o lună martie, numărul de vizitatori înregistrați nu depășea valoarea de 1.000, în graficul prezentat se poate observa o statistică a vizitatorilor din cei mai buni cinci ani, pe care i-a avut instituția, din acest punct de vedere (luând ca pornire anul 2009, de când sunt contabilizate astfel de statistici).

                                                                                                                       C.L.L.

Operetă pentru băimăreni

 

Consiliul Județean Maramureș prin Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare organizează o seară a melomanilor prin concert susținut cu artiști ai Operei Naționale Române din Cluj.

Recitalul de opere și operete, producții de musical și lieduri va avea loc sâmbătă, 9 iulie de la ora 18:00 la sediul Muzeului din bulevardul Traian nr. 8 Baia Mare.

Accesul este gratuit.

Proiectul este realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare.

                                                                                                                  GDL

”Flori muzicale și Flori de mină” cu artiști ai Operei Naționale Române din Cluj și profesori ai Colegiului de Arte Baia Mare la Muzeul de Mineralogie

 La Muzeul de Mineralogie ”Victor Gorduza” din Baia Mare v-a avea loc sâmbăta, 10 iulie 2021  cu începere cu ora 18:00, un frumos recital de arii și duete din opere și operete îndrăgite, producții de musical și lieduri românești cu artiști ai Opere naționale Române din Cluj și profesori ai Colegiului de Arte din Baia Mare.

Cei interesați pot face rezervări la numărul de telefon 0262-227517, sau pe e-mail: muzmin@rdsmail.com.

Sursa: MaraMedia

CAPITALA ASTRONOMIEI ROMÂNEȘTI ÎN 14-15 NOIEMBRIE 2013. CONFERINȚA NAȚIONALĂ ”CERUL ROMÂNESC ȘI COMPARAȚIA CU ALTE MITOLOGII STELARE”

În zilele de 14 - 15 noiembrie 2013, Baia Mare va fi capitala astronomiei românești prin conferința națională ”CERUL ROMÂNESC ȘI COMPARAȚIA CU ALTE MITOLOGII STELARE”, etapă a proiectului Constelații Românești Tradiționale - proiect național redescoperire și popularizare a constelațiilor românești tradiționale, ce reunește o serie de muzee, observatoare astronomice, planetarii, asociații și cluburi astronomice de prestigiu din România și care beneficiază de sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Astfel, Muzeul de Mineralogie Baia Mare, inițiator al proiectului, va fi pentru două zile gazda unui eveniment cultural, științific și educațional, cu totul special, onorat de prezența unor lectori experți în mitologii stelare exotice, alături de cea românească, precum Abdula Gulten Nazare, Gyozo Zsigmond, Haritina Mogosanu, Maria Olenici, Dan Uza.

Dialogul culturilor și al civilizațiilor, din perspectiva reprezentărilor pe care le-au avut în trecut și pe care le păstrează sau nu și în prezent, despre cer și stele, este îmbogățit prin prezența partenerilor în proiect din București, Suceava, Galați, Bacău, Târgoviște, Craiova, Bârlad, Baia Mare ș.a.m.d, iar această întrunire a specialiștilor din domeniul astronomic cu experții din domeniul interpretării transculturale, poate suscita dezbateri interesante și proiecte comune de viitor care să fie în măsură să atragă atenția publicului, cel puțin, asupra Universului fascinant, cu ”comorile” sale și surprizele pe care ni le oferă.

În cadrul conferinței va fi vernisată și o expoziție tematică de astro-fotografie, cu fotografii realizate de Alex Conu, iar printre produsele notabile ale acestei a doua ediții a proiectului enumerăm: o broșură de popularizare a constelațiilor românești, un film documentar, o planisferă și o variantă personalizată a cunoscutului program cu caracter de planetariu virtual ”Stellarium”, o televiziune educațională online, iar vocea acestui proiect s-a ”auzit” cel mai bine prin site-ul dedicat www.crt.ro.com și prin pagina de facebook a proiectului.

Lucrările conferinței naționale ”Cerul Românesc și comparația cu alte Mitologii Stelare” vor debuta Joi – 14 noiembrie 2013, între orele 10.00 – 14.00, la sediul muzeului mineralogic din Bulevardul Traian, nr. 8, iar conferința va fi precedată de o conferință de presă, începând cu ora 9.00.

În cea de-a doua zi a conferinței, la sediul Planetariul Baia Mare, din strada Coșbuc, nr. 16, începând cu ora 10.00 vor avea loc dezbateri între partenerii proiectului privind situația astronomiei în România, perspectivele unor colaborări la nivel național și internațional și – nu în ultimul rând – evaluarea rezultatelor acestui proiect de anvergură și creionarea unei rețele profesionale în domeniul astronomiei, care să permită comunicarea în timp real, relevarea ofertei de produse cultural științifice și educaționale specifice fiecărui obiectiv și dimensionarea unui portal  național instituțional legat de astronomie și chiar turism astronomic.

                                                                          Remus Daniel DRAGOS

ARTĂ POPULARĂ DIN VÂLCEA LA MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE

În perioada 11 aprilie – 24 mai 2013 Muzeul de Mineralogie Baia Mare din Bulevardul Traian nr. 8 va găzdui expoziția etnografică ”Artă Populară din Vâlcea”, expoziție oferită băimărenilor de Muzeul Județean ”Aurel Sacerdoțeanu” din Vâlcea. Expunerea cuprinde 96 de obiecte de patrimoniu din cadrul Muzeului Satului Vâlcean ce ilustrează tematic aspecte importante ale meșteșugului prelucrării lemnului, ale binecunoscutei ceramici de Horezu și a celei de Vlădești, specificul portului popular vâlcean precum și caracteristici importante ale textilelor din interiorul locuințelor. Vernisajul expoziției va avea loc în ziua de Joi, 11 aprilie 2013, la sediul Muzeului de Mineralogie Baia Mare.

Sursă a unui dialog cultural dintre Maramureș și Vâlcea, această expoziție binemeritată de publicul băimărean este o incitantă replică la expoziția ”Flori de Mină – Eșantioane minerale din Regiunea Baia Mare”, care poate fi vizitată în prezent la Muzeul Județean ”Aurel Sacerdoțeanu” din Vâlcea.

I.    Meşteşugul prelucrării lemnului

În zonele de deal şi de munte, lemnul a constituit principala materie primă a locuitorilor, fiind folosit pentru construcţiile gospodăreşti sau la confecţionarea obiectelor casnice, a pieselor de mobilier. În activitatea de prelucrare a acestuia, meşterul popular a pus îndemanare şi simţ artistic, astfel încât specialiştii vorbesc despre "arta românească a lemnului”.

Aceşti meşteri populari s-au identificat într-atât cu meseriile practicate încât numele acestora sunt frecvente în onomastică (Rotaru, Dulgheru, Dogaru). Confectionarea lor presupunea o specializare temeinică, transmisă din generaţie în generaţie.

Obiectele expuse aici sunt realizate de către meşterul Dogaru Alexandru din Sălătrucel, judeţul Vâlcea, între anii 1950-1970, printr-o tehnică specială de înegrire numită patinare. Acest tip de realizare a obiectelor se întâlneşte mai ales în ţinutul Pădurenilor. Ele au o valoare artistică deosebită, stilul ornamental predominant fiind cel geometric, dar în decorul obiectelor din lemn sunt răspândite şi motivele florale, zoomorfe şi antropomorfe.

II.    Ceramica de Horezu

Piesele selectate aparţin ceramicii de Horezu, judeţul Vâlcea, o categorie de referinţă pentru zona etnografică Vâlcea dar recunoscută inclusiv pe plan naţional şi internaţional.

UNESCO a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s- desfăşurat la Paris, în perioada 3 - 7 decembrie 2012, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial. România mai apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii cu ritualul căluşului, inclus în 2008, şi cu doina, inclusă în 2009.



Ceramica de Horezu are un caracter propriu, unitar, bine definit prin formă, decor, tehnică şi colorit. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu. Ca procedeu decorativ, predomină smălţuirea.

Meşterii populari de la Horezu adoptă ca soluţii plastice repetiţia, alternanţa şi simetria şi folosesc, în general, tricromia cărămiziu, verde şi albastru pe fond alb-gălbui. Des întâlnit, în centrul farfuriilor, este “cocoşul de Hurez”, simbol al zonei, cu multiple semnificaţii. Nu întâmplător, târgul anual de ceramică, ţinut în oraşul Horezu din judeţul Vâlcea, se numeşte Târgul ceramicii populare românesti “COCOŞUL DE HUREZ“. Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice româneşti prin faptul că mesteşugul este practicat ca principală sursă de venit a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti Vicşoreanu, Iorga, Frigură, Mischiu.

III.    Ceramica de Vlădeşti

După Horezu, următorul centru important de ceramică este Vlădeşti. Cândva unul dintre cele mai puternice centre de olari din judeţul Vâlcea, centrul de la Vlădeşti duce azi mai departe meştesugul prin intermediul Violetei şi al lui Eugen Pătru, fiica şi respectiv ginerele lui Dumitru Şchiopu, plecat în această iarnă dintre cei vii. În lipsa transmiterii acestui meşteşug tinerei generaţii, ceramica de Vlădeşti riscă să devină o raritate.

La Vlădeşti se fac, în general, obiecte de utilitate practică: oale de capacităţi diferite, căni, străchini, farfurii, castroane de mari dimensiuni, ulcioare, obiecte cu caracter ceremonial: ulcioare de nuntă, ploşti cu patru sau cu şase braţe şi două compartimente, unul pentru ţuică şi altul pentru vin; jucării pentru copii, fluierici avimorfe sau zoomorfe. Deşi sunt realizate pentru a fi utilizate în gospodărie, obiectele de ceramică nu sunt lipsite de frumuseţe. Pentru împodobire se foloseşte o soluţie de caolin alb. Vasele sunt scufundate, după prima ardere, în această soluţie, procedeul fiind specific centrului de la Vlădeşti. Pe acest fond alb urmează să fie desenate, cu un smalţ de culoare verde, motivele specifice centrului: crucea, spirala şi brăduţul.

IV.    Portul popular din Vâlcea

Prin însemnătatea deosebită pe care o are în viaţa omului, îmbrăcămintea, costumul popular reprezintă un document preţios, el se impune prin încărcătura simbolică şi concepţia estetică, constituindu-se într-un mod de comunicare având la bază principiul că “trădează însuşirile sufleteşti, reprezintă bunul gust şi simţul estetic, dă dinstincţie şi rafinament”.

Costumul popular a însoţit în permanenţă omul în diferite momente ale vieţii sale: din copilărie până la bătrâneţe, la bine şi la rău, la nuntă şi la înmormântare, la lucru şi la sărbătoare, fiind adecvat momentului. Fiecare piesă de port este creată în ideea de a păstra identitatea dar şi de a fi originală, unică prin perceperea şi redarea motivelor.

“Costumul femeiesc de Vâlcea” se încadrează prin structura sa atât în tipologia costumului cu vâlnic (opreg), cât şi a costumului cu catrinţe (zăvelci). În ambele formule are aceeaşi componenţă:

-    îmbrăcămintea capului – marama;

-    cămaşa pusă direct pe corp;

-    betele încinse la mijloc iar de la talie în jos, fie zăvelcile, fie opregul-vâlnicul- purtat singur sau cu o zăvelcă;

-    în picioare încălţămintea;

-    cojocul şi şuba.

“Decorul costumului vâlcean se desfăşoară în linii largi, cu motive dezvoltate, constituind o abundenţă ce acoperă spaţii mari: aşa se realizează ornamentul compact caracteristic altiţei la cămaşă şi căpătâiului la zăvelcă.

Cămaşa cu “blană” încărcată, care reprezintă o formulă de saturaţie a decorului, s-a răspândit în mod general pe teritoriul Vâlcii”.

În permanenţă, creatorul popular român a fost preocupat de îmbinarea frumosului cu utilul, printr-un “adaos de forme şi culoare”.

Cromatica constituie un element de unitate a portului, coloritul specific Vâlcii este folosirea nuanţelor vii care oferă însă echilibru şi discreţie. Culorile de bază folosite în secolul XVIII-lea sunt: negru, albastru şi roşu.

În secolul al XIX-lea, gama cromatică s-a îmbogăţit cu alte culori: vişiniu, galben, verde, brun, la care s-au adăugat firul metalic şi paietele.

Ornamentele folosite se grupează în două categorii distincte: ornamente geometrice care sunt predominante şi ornamente liber desenate.

Urmărind dispoziţia ornamentului pe suprafaţa pieselor de costum vâlcene, vom constata că decorul apare pe porţiunile nesupuse uzurii.

Portul popular se impune prin încărcătura simbolică şi concepţia estetică, pe lângă funcţia utilitară- cea de acoperământ al corpului; costumul este un semn şi al viziunii de expresie artistică a creatorului.

O veche tradiţie din satele vâlcene este Festivalul Hora Costumelor, ce are loc în fiecare an, de Florii, în localitatea Pietrari, din judetul Vâlcea. Primăvara, fiecare fată ieşea la horă cu costumul pe care îl făcea în timpul iernii, hora satului fiind un moment bun pentru etalarea hărniciei, priceperii şi talentului în arta de a ţese şi a coase. Astăzi, participanţii sunt ansamblurile populare alcătuite din elevi şi profesorii lor.

V.    Textile de interior

Ţesătura a jucat şi joacă un rol deosebit în organizarea interiorului.

Flora şi fauna locală au furnizat materia primă în confecţionarea ţesăturilor.

Acestea pot fi grupate în două categorii:

-    produse din fibre de origine animală;

-    produse din fibre de origine vegetală.

Modul de organizare al interiorului era în trecut o preocupare importantă a gospodinei, era rezultatul fanteziei, al ştiinţei îmbinării motivelor şi culorilor, al amplasării obiectului în spaţiul respectiv. Indiferent de materialul din care sunt confecţionate, ele îndeplinesc rolul decorativ cel mai important.

Astfel, pentru ţesăturile “de uz” existente în Vâlcea constatăm un număr însemnat de feţe de pernă, ştergare, ţolul, straiul.

Există şi o categorie de ţesături folosite în diferite ceremonialuri: de nuntă, de înmormântare.

                                                                              Ciprian CRISAN

Intrare liberă pentru copii, la muzeele de Mineralogie şi Etnografie

Copiii maramureşeni au intrare liberă de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului la Muzeul de Mineralogie şi Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, unde se vor putea bucura şi de multe surprize- vizionări de filme documentare şi expoziţii tematice. 
Din informaţiile primite de la dl. Remus Daniel DRAGOŞ am aflat că la Muzeul de Mineralogie, director Ioan Bob sunt în momentul de faţă două expoziţii temporare găzduite de noua aripă a muzeului: "Pe urmele incaşilor - Peru" şi "Metrologia şi Agricultura", ultima oferită şi promovată de către Muzeul Naţional al Agriculturii. (GDL) 

EXPOZIŢIA "Simfonii minerale" BRAŞOV

Patruzeci de eşantioane reprezentantive pentru Muzeul de Mineralogie din Baia Mare vor fi prezentate, începând cu 25 aprilie, în Braşov, în cadrul unei expoziţii itinerante având titlul „Simfonii minerale”. Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov vreme de trei luni. Informaţie furnizată de către Remus Daniel DRAGOŞ. 


                                      G.D. Lucăcean

Prezentare de carte la Muzeul de mineralogie

Muzeul de Mineralogie Baia Mare va găzdui marți, 3 aprilie, de la ora 15.00, lansarea de carte „În memoriam Dumitru Iștvan”. Organizatorii evenimentului sunt Societatea Geologică a României, filiala Baia Mare, Clubul de Speologie Baia Mare și Muzeul de Mineralogie Baia Mare. Printre vorbitori îi amintim pe Marinel Kovacs, Ioan Bob, dr. Radu Hotea şi Ionică Pop.

                                                        Gelu DRAGOŞ

Expoziţie itinerantă „Auziţi, Vedeţi, Miraţi-vă!” la Muzeul de Mineralogie Baia Mare

Astăzi, 15 februarie, a.c., începând cu orele 14,oo Muzeul de Mineralogie Baia Mare va deschide larg porţile Expoziţiei itinerante „Auziţi, Vedeţi, Miraţi-vă!”, organizată şi implementată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov şi muzeul gazdă, director Ioan Bob.

Băimărenii prezenţi azi la eveniment sunt invitaţi să cunoască începuturile publicităţii în Transilvania prin intermediul a 290 de anunţuri publicitare. Sunt surprinşi primii 100 de ani de apariţie ai „Gazetei de Transilvania”/„Gazetei Transilvaniei”, perioada cuprinsă între anii 1838-1938.
Expoziţia va rămâne deschisă la sediul muzeului din Bulevardul Traian nr.8 al în intervalul 15 februarie – 15 aprilie 2012.

Această expoziţie reprezintă premiera expoziţiilor temporare itinerante ce vor fi organizate în noua aripă a clădirii Muzeului de Mineralogie recent inaugurată.

Gelu DRAGOŞ