Se afișează postările cu eticheta nemultumit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nemultumit. Afișați toate postările

marți, 4 februarie 2025

Fostul parlamentar maramureșean Sorin Bota nu este mulțumit cu leafa lunară și cere majorarea ei!

Cu aproape doi ani în urmă, băimăreanul Marius Sorin Bota, fost deputat și senator maramureșean (PSD) a fost ales președinte al Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere (CNIR) companie care a preluat de la CNAIR unele dintre proiectele de Autostradă și Drum Expres. Compania de Investiții Rutiere încă nu este funcțională de facto, dar operaționalizarea acesteia este jalon în PNRR.

Bota, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, guvernarea Adrian Năstase, este membru în Consiliului de Administrație (CA) al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR). Pentru această „onoare” el este recompensat cu de 8.591 de lei pe lună, pe lângă salariul de președinte al companiei.
Împreună cu un alt coleg de consiliu, Cătălin Urtoi, au făcut demersurile necesare pentru ca indemniza să fie majorată la suma de 27.000 de lei pe lună!
Ministrul Sorin Grindeanu despre solicitarea celor doi nemulțumiți:
„Cunosc intențiile a doi membri din Consiliul de Administrație al CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) și tocmai, de aceea, am cerut Adunării Generale a Acționarilor (AGA) să NU le aprobe propunerile de majorare a indemnizației. În urmă cu mai mult timp, am avut o discuție pe această temă și am transmis că aceste solicitări sunt inacceptabile.
Mă bucur că și alții sunt în asentimentul meu, ceea ce îmi întărește convingerea că nu vor beneficia de un tratament preferențial cu sprijinul nimănui! Nu voi fi niciodată de acord cu plata unor sume care să nu se susțină pe rezultate clare și performanțe evidente. Salut demersul prim-ministrului pentru promovarea urgentă a unui act normativ care să limiteze indemnizațiile nejustificat de mari ale unora dintre membrii Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat!", a declarat Sorin Grindeanu.
Majorarea indemnizațiilor a fost aprobată în unanimitate de Comitetul de Remunerare al CNIR, însă pentru a deveni efectivă, trebuie să fie validată de Consiliul de Administrație și de Adunarea Generală a Acționarilor.
Propunerea de majorare a indemnizațiilor vine într-un an marcat de măsuri de austeritate impuse de Guvern, inclusiv înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, ceea ce a alimentat controversele din jurul acestei decizii.

Grigore CIASCAI
(pe pagina personala facebook)

miercuri, 24 iulie 2024

Din ciclul „ Frecție la un picior de lemn”

 


Rareș Bogdan, atac la premierul ungar Viktor Orban: „Trebuie să se hotărască – vrea să fie în UE sau dorește să fie în Uniunea Euroasiatică?!

Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a vorbit marți, 23 iulie, pentru B1 TV, despre funcțiile pe care liberalii le-au obținut în UE. Totodată, acesta s-a referit la tensiunile generate în UE de poziția duplicitară a premierului ungar Viktor Orban. Ungaria a preluat recent președinția UE pentru șase luni.

Rareș Bogdan a vorbit despre faptul că președinția Uniunii e acum deținută de Ungaria, țară puternic pro-rusă și care s-a opus deseori ajutorului european pentru Ucraina.

„Când Viktor Orban, fără a avea niciun fel de mandat să spui că e într-o deplasare legată de diplomația europeană, se întâlnește mai mult cu reprezentanții Chinei, ai Belarusului și, ultima ispravă, îl vizitează pe Putin, care are toate restricțiile posibile și imposibile din partea UE, când continuă schimburile economice ca și cum n-ar exista niciun embargo cu Rusia, dar în același timp cere bani europeni… Orban trebuie să se hotărască – vrea să fie în UE sau dorește să fie în Uniunea Euroasiatică?!”.

Întrebat dacă s-a pus problema astfel, europarlamentarul a răspuns: „Da, da, exact așa! Domnule, hotărăște-te ce vrei să faci cu țara ta!”.

Sursa: NN

marți, 20 octombrie 2020

Vasile Astărăstoae: „M-am săturat să-mi dea lecții cei care n-au diplomă de Bacalaureat, n-au diplomă de licență sau au făcut facultatea de medicină în nouă ani ori au operat hernii la Huși”

 
Nu suport minciuna. Iar dacă nu suport minciuna, trebuie să reacționez. În al doilea rând, n-am obosit (cum întreba cineva – n.r.), ci am devenit mai nervos. Când-am văzut înainte (la pelerinajul de †Sf. Parascheva – n.r.) pe părintele Necula mi-am zis: „Dacă aș avea și eu calmul său!”. Am devenit nervos pentru că m-am săturat să-mi dea lecții cei care n-au diplomă de Bacalaureat, n-au diplomă de licență sau au făcut facultatea de medicină în nouă ani ori au operat hernii la Huși. Dacă e să spunem o abordare eficientă, trebuiau să aibă un grup de lucru care, tot timpul, să urmărească ce s-a constatat în știință cu privire la această epidemie. Trebuiau în acel grup de lucru să ia Pub Med-ul, care este una din bazele de articole științifice cea mai bună din lume, să vadă ce s-a scris în cele 30-40 de mii de articole științifice despre Covid, să vadă ce s-a scris în cele 3.600 de articole despre Covid la copii și după aceea să vină cu astfel de propuneri!

Ni se livrează minciuni pe post de adevăr

M-am enervat din cauză că ni se dau aceste minciuni și ni se spun ca și cum ar fi un adevăr, ca și cum ce au spus ei este Biblia, când ei nu reușesc nici măcar să calculeze care este frecvența reală, incidența într-o localitate și apar 3 cifre diferite, atunci de ce să-i cred pe ei și argumentele pe care le aduc? Atunci, dacă ne raportăm strict la acest pelerinaj (†Sf. Parascheva – n.r.), argumentul care s-a adus a fost legat nu de faptul că se adună o masă mare de oameni la acest pelerinaj, pentru că știau că nu ține fiindcă întotdeauna pelerinajul a fost bine organizat, adică se luaseră măsuri, oamenii stăteau la 1,5 metri, eu am stat la 2 metri de cel din dreapta mea și de cel din stânga mea, aveau măști (deși asta cu măștile, m-am săturat, „Sfânta mască!”, dar uite, când este lege, o respectăm). Au venit cu argumentul că pelerinii stau mult în autocar și se vor îmbolnăvi. Pe ce se bazează? Atunci trebuie să întrerupi toată circulația autocarelor, dacă se îmbolnăvesc și dacă așa au grijă de noi! Iar eu nu cred că o fac din dragoste pentru noi, eu cunosc oamenii, îi cunosc pe cei de acolo, dacă ar fi avut sentimente de compasiune, nu ar fi procedat cum procedează acuma, să inducă frica și panica în oameni!

Frica îmbolnăvește. Curajul şi speranța cresc imunitatea. În loc să încurajeze, oficialii deprimă populația

Frica te îmbolnăvește. Frica îți scade imunitatea. Curajul, speranța cresc imunitatea. Și pentru cei ce n-au credință le aduc un argument: efectul Placebo, prin care nu îi dai (pacientului – n.r.) nimica și omul, fiindcă are încredere, se vindecă. Sau, din contră, moartea din cauză psihică: ai încălcat un tabu, ai frică, poți să mori și la necropsie nu găsești nici un semn morfologic. Pentru că prin descărcările de noradrenalină apar tulburări funcționale și se poate ajunge la moarte. În loc să încurajezi, tu deprimi populația, încât în momentul de față toată populația este nevrotică. Inclusiv eu am ajuns la nevroză pentru că m-am săturat!

Un scurt inventar al minciunilor oficialilor

În primul rând, nimeni nu a spus care este rolul carantinei și cât poate să dureze ea. Carantina nu oprește o epidemie. Carantina nu vindecă. Carantina și izolarea nu au aceste roluri. Carantina se introduce pe un termen scurt, în așa fel încât autoritățile să facă planurile strategice pandemice și postpandemice și să controleze această pandemie. Oricum, în momentul în care iei o asemenea decizie trebuie să faci o evaluare cost-eficiență și să vezi care sunt repercusiunile pentru alte domenii, pentru viața psihică, pentru viața socială, pentru viața economică, pentru viața culturală, pentru viața religioasă. Pentru că, în definiția O.M.S., sănătatea înseamnă stare de bunăstare fizică, psihică, economică, socială, culturală și religioasă. N-am dat eu definiția, deci nu mă poate acuza nimenea! În aceste condiții, a spune că prin carantină oprești circulația virusului este o minciună sau este jumătate de adevăr, care tot minciună se cheamă. Că n-au spus că opresc, au spus: trebuie să punem carantina.

A doua mare minciună – 3 ‰ este o barieră

A doua mare minciună, că trei (infectări – n.r.) la mie este o barieră. Atenție: așa s-a pus pentru toate bolile, or aici iarăși este o mare greșeală, pentru că bolile pot să aibă gravitate diferită, în special bolile emergente din mediul animal, cum este acest SARS-CoV-2. La aceste boli există o relație directă între contagiozitate și gravitate. Cu cât boala este mai puțin contagioasă, cu atât este mai gravă. De aceea, gripa aviară nu a ajuns la om, pentru că cei câțiva care s-au infectat au murit și n-au putut s-o transmită mai departe. Și, atunci, întrebarea: pui trei la mie pentru orice boală infecțioasă? Păi dacă vine Ebola, cu 3 la mie mor nu știu câți! La Ebola trebuie să introduci izolarea când ai 0,1 la mie, pentru că este foarte gravă! La SARS mortalitatea este de 1%, la MERS mortalitatea este de 32%. În condițiile acestea, pragul acesta trebuie să fie variabil. Și trebuie explicat populației, pentru că nu sunt acolo zeii și noi suntem pigmeii.

La noi, toate prognozele s-au făcut după ureche

Altceva: prognozele toate s-au făcut după ureche. Și, atunci, nimeni nu vrea să recunoască aici, dar în străinătate toți au început să recunoască – mă refer la oameni care au conștiință – că, de fapt, această boală Covid este mai puțin gravă decât se știa la început. Această boală Covid, în acest moment, are 1% cazuri grave sau critice. 1%! Restul sunt fie asimptomatici, fie persoane care au forme ușoare sau medii.

De fapt, singurul lucru după care ne putem ghida, în care nu poate să mintă nimenea – că nu numai la noi se minte – este mortalitatea generală. Te uiți la mortalitatea generală dacă a crescut sau nu. Și nu pe un singur an, pe 2019 să luăm, ci să luăm pe 5 ani de zile. Și atunci vedem că, de exemplu, în România mortalitatea generală a crescut cu 0,6%. Deci este sub 1%, cazurile grave. Dacă luăm însă pe 5 ani, media mortalității se menține constantă. În Germania, de exemplu, nu a crescut deloc. În Austria nu a crescut. A crescut în Franța, a crescut în Italia și a crescut în Statele Unite în 3 state, pentru că, în rest, mortalitatea generală în Statele Unite a rămas aceeași care a fost în ultimii 5 ani.

Testele P.C.R. nu sunt teste fidele, nu sunt teste pentru boala aceasta

Iar ultima chestiune, care este cea mai gravă, este faptul că nimeni nu spune că aceste teste P.C.R. nu sunt teste fidele și nu sunt teste pentru boala aceasta. Aceste teste în România au o marjă de 30%. Unii cercetători din S.U.A. spun că au o marjă de eroare de 80%. Cea mai mare greșeală! Și de aceea tot apar la televizor și spun că spitalele sunt sufocate, medicii nu mai pot, secțiile de terapie intensivă sunt suprasolicitate etc. Nicăieri în țările care au un sistem de sănătate cât de cât pus la punct nu s-au împărțit spitalele în spitale Covid, suport Covid și non-Covid. Toate spitalele au avut o linie Covid și o linie non-Covid”

Autor: Vasile Astărăstoae

Sursa: art-emis.ro

duminică, 13 septembrie 2020

Mihnea Costoiu: "Sunt profund nemulţumit de felul în care începem anul universitar!"



Fostul ministru pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, consideră că sistemul de învăţare hibrid reprezintă o „soluţie de avarie”, iar responsabilitatea este lăsată pe umerii părinţilor şi profesorilor, potrivit AGERPRES.
”În primul rând este o dezorganizare totală, iar şcolile sunt lăsate, profesorii, părinţii şi elevii sunt lăsaţi de izbelişte să se descurce cum pot. În al doilea rând, sistemul hibrid este o soluţie de avarie şi este lăsată această responsabilitate pe umerii părinţilor şi profesorilor. (…) După cum ştiţi, o parte dintre elevi, indiferent de soluţie, nu au acces la tablete”, a declarat pentru AGERPRES fostul ministru.
În opinia sa, soluţiile propuse pentru începerea anului şcolar 2020 – 2021 sunt şi ele unele de „avarie”.
„Soluţiile la preunivesitar sunt soluţii de avarie. Eu personal sunt profund nemulţumit de felul în care începem anul universitar alături de întreaga societate românească. (…) Vorbesc de cei care conduc unităţile de învăţământ şi care sunt într-o situaţie absolut disperată. Pentru că, dacă de principiu vorbind descentralizarea este un lucru bun, fuga de responsabilitate, de fapt, a înlocuit aşa-zisa descentralizare, pentru că, la nivelul Guvernului, la nivelul Ministerului Educaţiei, la nivelul Ministerului Sănătăţii toată lumea (…) s-a spălat pe mâini şi a mutat responsabilitatea la şcoală fără să dea şcolii nimic din ceea ce trebuie să aibă şcoală. Nu are resurse financiare, nu are resurse umane, nu are metodologii foarte clare”, a spus Costoiu.
El a făcut referire la situaţia tabletelor, acuzând MEC de ”ipocrizie”.
„Din informaţiile pe care le am, Ministerul Educaţiei, care trebuia ieri să livreze cele 80.000 de tablete, are la dispoziţie circa 1.500 de tablete pe care le-a promis, nimic mai mult, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că nu doar că este haos, dar este şi foarte multă ipocrizie, ca să nu spun minciună”, a arătat Mihnea Costoiu.

marți, 19 mai 2020

Helmuth Duckadam: La tenis e fiecare cu mingea lui? Am luat-o razna de tot!!!


Helmuth Duckadam, portarul care a apărat patru lovituri de departajare la Sevilla, este nemulțumit din cauza măsurilor impuse în ultima perioadă. Stelistul crede că regulile de precauție impuse în starea de alertă sunt mult exagerate, scrie EVZ.
„Din păcate, tot săracii sunt oropsiți. Se spune că poți pleca la mare sau munte dacă ai proprietate acolo. Păi câți dintre cei amărâți au proprietăți? Deci nu plecăm. Stăm acasă. Fotbalul va fi ciudat de acum înainte. Cred că la un moment dat se va uita de pandemia asta pentru că vine alta. Sunt dezamăgit. Mi se par măsuri exagerate. Uitați ce se întâmplă în supermarketuri sau piețe. Dar nu avem voie să ne antrenăm în aer liber. În SUA, mi-a zis fata mea, care stă acolo, s-au deschis mall-urile și restaurantele. Nu e nicio problemă. Nu înțeleg, noi de ce nu putem să ne relaxăm la terase?
Mai bine mergem în armată, că acolo trebuie să respecți regulile militare. De ce se mai începe fotbalul? Că alte sporturi, ca voleiul sau handbalul, nu încep. O să vină Poliția să vadă dacă stăm la distanță de 2 metri sau dacă am făcut duș la vestiare? Stau jucătorii distanțați pe bancă, dar în autocar stau unul lângă altul?”, a spus Duckadam pentru Pro TV.
Fostul portar este supărat și pe românii din diaspora, care au revenit în România în această perioadă.
„Care Germania?! Lăsați-mă cu asta! Sunt sătul până peste cap. S-a plecat din Cluj Napoca în Germania… Au stat distanțați în avion?! Vin oamenii pentru una sau două luni ca să-i tratăm și după pleacă. Uitați ce e acum la vama Nădlac. Sunt oameni care nu au contribuit cu nimic la bugetul Sănătății. Acum vin înapoi?! Să fim serioși!!!
Nu putem să ne ne antrenăm în aer liber, dar în altă parte… Să ne lase să jucăm fotbal și să dăm drumuri la alte sporturi. La tenis e fiecare cu mingea lui? Am luat-o razna de tot! Hai să jucăm cu mănuși atunci. Sunt măsuri exagerate. Am înțeles, e pandemie…. Dar se mai dau și bani ca să se scrie că unii au murit de COVID. De ce nu ne uităm că avem epidemie de rujeolă?!”, spune fostul mare portar Helmuth Duckadam.
Sursa: NapocaNews