A crescut numărul pensionarilor speciali si pensiile speciale. Economii de la pensiile mici

 

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în octombrie 2023, de 10.441, mai mult cu 73, comparativ cu luna anterioară, majoritatea (5.381) fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.980 lei, din care 19.778 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.623 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna august, 722 de persoane. Pensia medie era de 5.806 de lei, din care 2.557 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 719 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.045 de lei (2.506 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.362 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.563 de lei, din care 7.538 lei suportaţi din bugetul de stat.

Sursa: NapocaNews

Pensiile speciale, un subiect de nerezolvat pentru liderii partidelor politice

 

Actualele partide de guvernare nu vor putea niciodată rezolva problema pensiilor speciale. Orice încercare s-a lovit de Curtea Constituţională.

Marea majoritate a judecătorilor sunt în conflict de interese, ei înşişi fiind beneficiari de pensii speciale.

Cum judecătorii CCR sunt propuşi de partidele politice, logica îţi spune că fiecare partid i-ar putea cere celui pe care l-a nominalizat să voteze ţinând seama de interesul naţional. Atâta vreme cât nu se anulează aceste pensii, România nu primeşte banii din PNRR. Şi este vorba despre miliarde de euro. Nici măcar unul din înalţii judecători nu se sacrifică renunţând de bună voie la pensia specială de care beneficiază? Nu este suficient salariul, nu foarte mic?

Ar fi o soluţie de compromis: în schimbul votului să primească compensaţii echivalente cu suma primită ca pensionar. Premierul Marcel Ciolacu speră că în următoarele două săptămâni se va rezolva această problemă şi România va primi miliardele blocate de Comisia Europeană. La rândul ei Alina Gorghiu, preşedinta Senatului, într-un limbaj destul de ambiguu, din care nu se înţelege mare lucru, dă asigurări că problema este pe cale de a se rezolva întrucât va avea loc o şedinţă comună a unor comisii ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Nu omite să-l amintească pe Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, care doreşte rezolvarea problemei pensiilor buclucaşe cu toate că el însuşi, în calitate de general trecut în rezervă, este beneficiarul unei astfel de pensii. O serie de subiecte trec neobservate deşi sunt infinit mai serioase decât pensiile nemeritate pentru că nu se bazează pe contributivitate.

Guvernanţilor se pare că le convine acest lucru. De ce să se vorbească despre situaţia din ce în ce mai grea a firmelor mici şi mijlocii când poţi bate apa-n piuă cu pensiile speciale? Uite, zice poporul, guvernul vrea, PSD şi PNL vor, dar se împiedică de Curtea Constituţională.

Aşadar judecătorii pensionari sunt de vină, nu partidele politice. Este o situaţie confortabilă. Chiar dacă se vor pierde miliardele de euro PSD şi PNL vor putea păşi cu fruntea sus în campania electorală. Au vrut, dar n-au putut.

Adevărul este că liderii politici au alte preocupări, mai importante din punct de vedere electoral decât pensiile speciale. Şi chiar mai importante decât noile poveri fiscale care ameninţă supravieţuirea a zeci de firme. Care este această preocupare? Alegerile de anul viitor. Nu toate, pentru că localele sunt lăsate în seama organizaţiilor judeţene, a primarilor. Se descurcă ei, şi din punct de vedere al comunicării şi al finanţării.

Alegerile parlamentare sunt ceva mai dificile. AUR cam pune sub semnul întrebării realizarea unei majorităţi parlamentare PSD-PNL. Vine în ajutor şi UDMR, recent Kelemen Hunor a declarat cât se poate de clar că UDMR este gata să participe la viitoarea guvernare. Aşadar, procentele obţinute de PSD şi PNL, chiar dacă nu vor trece de 50% vine UDMR şi completează cifra necesară. Desigur, se iau în calcul şi voturile grupului Minorităţi.

AUR, USR, PMP şi alte partide care probabil vor intra într-o alianţă electorală, nu au nicio şansă să obţină 50% din voturi. Există însă o altă mare îngrijorare: alegerile prezidenţiale. Cine vor fi candidaţii, că va exista un candidat comun PSD-PNL? Se ştie că preşedintele decide numele premierului desemnat cu formarea guvernului.

Aceasta este principala preocupare a liderilor politici, nu pensiile speciale.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Pensiile speciale și cumul salarii de stat cu pensii de stat și pensii speciale rămâne. Se îngheață salariile doar la funcționărimea simplă și se opresc angajările tinerilor!

 

Victorie a sistemului mafiot. Cum era de așteptat pensiile speciale și cumul salarii pensii și pensii speciale la stat rămâne. Coaliția de guvernare Ciucă-Ciolacu a decis, luni,24 aprilie 2023  să oprească angajările la stat, spun surse politice. O altă decizie vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în ministere.

Guvernanții au mai stabilit, la solicitarea premierului Ciucă, să nu existe tăieri salariale, însă până la noua lege a salarizării nici nu vor crește salariile bugetarilor.

În ceea ce privește interzicerea cumulului pensiei cu salariul, la remarcile UDMR coaliția a ajuns la concluzia că nu se poate face prin ordonanță, fiind în risc de  neconstituționalitate, astfel că măsura trebuie introdusă prin lege.

O variantă luată în calcul este aceea a interzicerii cumulului pensie – salariu numai pentru cei care au pensii speciale. „Cumulul pensiei cu salariul va fi interzis doar pe componenta de pensie specială”, au spus sursele citate, referindu-se la o nouă variantă care va intra în dezbaterea coaliţiei de guvernare.

Români, înțelegeți, că niciodată nu se vor tăia în România pensiile speciale și cumulul pensie de stat cu angajare la stat, pentru că țara e condusă de sistemul pensiilor speciale. Restul e gargara electorala.

 

Sursa: NN

Un singur politician recunoaște: niciodată nu vor fi tăiate cu adevărat pensiile speciale!

 De vreo circa cinci ani, politicienii noștri ne tot mint demagogic că vor fi tăiate pensiile speciale în România. De fiecare dată fac legi pe genunchi, repede, și de fiecare dată cad la Curtea Constituțională, apoi demagogic și șmecherește politicienii noștri se plâng ca lupul din povestea lui Creangă, că ei au vrut…mă rog, dar nu vor judecătorii supremi și încearcă să ducă nemulțumirea populară înspre Curtea Constituțională. În realitate politicienii mint poporul cu televizorul, ei nedorind realmente să fie desființate pensiile speciale, deoarece sunt produsul sistemului militarizat al pensiilor speciale moștenit de dinainte de 1989, care sufocă financiar poporul român obligat să muncească discriminatoriu până la 67 de ani ca să mențină pe tinerii pensionari speciali de 45/47 de ani, cu mii de euro pe lună. Despre regimul pensiilor speciale și despre faptul că acestea nu vor fi niciodată desființate am scris două editoriale la rând: ”Pensiile speciale nu vor fi desfiinţate niciodată de regimul celor cu epoleţi?” și ”Ce bine să fi ”milițian” în România! Ieși la pensie la doar 44 de ani?” România este prizonieră unei caste politico-militare ce-și are cauzele încă din perioada regimului comunist. Chiar și acum când parlamentarii au votat en gros legea eliminării pensiilor speciale ale parlamentarilor, vă spun că nici aceasta nu va trece de Curtea Constituțională, pentru că s-a inclus în ultimul moment un amendament în care se elimină primirea pensiei retroactiv, deci un bun câștigat. În realitate, pensiile parlamentarilor nu sunt nici unul la sută din pensiile speciale, toată tevatura este pur electorală și demagogică. Pilonul pensiilor speciale pentru tinerii pensionari de 45 de ani sunt cele din magistratură, servicii secrete și MAI. Românii sunt sclavi pentru o elită subțire care conduce sistemul militarizat al pensiilor speciale? În România sunt 9.500 de beneficiari de pensie specială, iar pensia medie a acestora e de 9.600 de lei. În același timp, în sistemul public de pensii publice sunt 4,9 milioane de persoane, pensia medie în cazul lor fiind de 1.500 de lei.

 Singurul politician care a avut curajul să nu fie demagog în privința pensiilor speciale este senatorul clujean Vasile Dâncu, profesor la Academia SRI (foto), personalitate care cunoaște foarte bine din interior sistemul care conduce și exploatează la nivelul pensiilor total România. Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, afirmă că problema pensiilor speciale este „parte din demagogia politică a momentului”, subliniază că valoarea acestor indemnizaţii reprezintă doar 1% din cuantumul pensiilor speciale şi califică decizia PSD de a vota eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor drept un demers prin care partidul a vrut să arate consens în interiorul clasei politice. Dîncu este sceptic cu privire la faptul că guvernanţii vor reuşi eliminarea pensiilor de serviciu. „Noi am participat, ca şi toată clasa politică acum, am vrut să arătăm un consens, să le dăm şi un pic de curaj guvernanţilor care au promis că vor merge mai departe. Eu nu cred că vor merge mai departe cu alte proiecte de genul acesta pentru că va fi foarte complicat, că este vorba de a tăia unele din coloanele puterii din România şi pentru asta îţi trebuie curaj pe de o parte şi, pe de altă parte, îţi trebuie cu adevărat nişte analize foarte serioase, pentru că astea nu se fac demagogic, cum vorbim noi la televiziune. Trebuie analize foarte serioase şi refăcut sistemul, întreaga arhitectură a pensiilor şi a salariilor”, consideră Vasile Dîncu.

.Senatorul clujean recunoaște sincer că regimul pensiilor speciale este ”coloana puterii” din România. În traducere liberă: regimul militarizat al pensiilor speciale conduce societatea și politica românească. Asistăm la un regim latino-american de caste în țara noastră care va falimenta bugetul în câțiva ani. Marea masă a populației e obligată să muncească până la 67 de ani, ieșind cu o pensie mizeră, dacă mai apucă să trăiască, pentru ca un număr mic de pensionari speciale să poată se primească o pensie la vârste tinere, cu sume uriașe. Viața Trebuie trăită de tinerii pensionari, nu? Românii sunt prizonierii acestui regim militarizat al pensiilor speciale care nu se schimbă pentru că politicienii în marea masă, ca și partidele, sunt controlate ab initio de acest sistem care nu permite altceva decât realizările în interesele acestei caste moștenite de dinainte de 1989 și perpetuată până astăzi, cu complicitatea puterilor protectoare. De obicei tinerii pensionari speciali, după ce ies la pensie, se reangajează tot la stat împovărând bugetul, iar guvernele face reduceri, nu la cei care cumulează pensia specială cu serviciul la stat, ci la tinerii naivi și neștiutori, care sunt obligați apoi să emigreze pentru că nu au avut norocul de a fi în sistem sau nepoți de magistrați sau securiști.

 

Ionuț Țene

O temă populistă: pensiile speciale

Prin declaraţii care de care mai fulminante, partidele se întrec în prezentarea unor variante de eliminare sau tăiere a pensiilor speciale. Este un subiect care a fost rostogolit ani de zile, de la un guvern la altul.
Cert este că pensiile speciale există şi nimeni nu-şi asumă responsabilitatea de a le fi înfiinţat. Ele s-au născut prin adăugare.
Fiecare partid a pus câte o cărămidă reuşind să ridice un zgârie-nori în mijlocul bugetului României. Puse în raport cu pensiile pensionarilor de rând, specialele dau măsură inegalităţii dintre categoriile socio-profesionale.
Dacă gradul de democraţie în România ar fi măsurat după criteriul acordării pensiilor ne-am situa undeva între jungla africană şi dictaturile latino-americane din secolul 20.
Pe de altă parte, s-ar putea spune că nu pensiile speciale sunt mari, ci pensiile normale sunt mici. Este şi acesta un punct de vedere ce poate fi luat în calcul când se discută despre majorarea cu 40% planificată pentru septembrie.
Criza cornavirus obligă partidele să se plieze după noua situaţie economico-financiară. După ce CCR a decis că tăierea acestor pensii este neconstituţională, partidele parlamentare, de la PSD la USR şi UDMR, şi-au prezentat variantele proprii propunând impozitatea lor. Cifra avansată de majoritatea partidelor este aproximativ aceeaşi: 90%. Asta înseamnă că s-a ajuns la concluzia că diferenţa dintre o pensie normală, potrivit contributivităţii, este de 90%. Sau, invers, o pensie normală reprezintă 10% dintr-o pensie specială.
Cifrele acestea nu par exacte dacă se pune faţă în faţă o pensiile de 15-20.000 lei cu una de 1.500 lei. Oricum, comparaţiile sunt ameţitoare.
Cu toate acestea, cu toate că majoritatea partidelor vor să impoziteze pansiile, putem fi siguri că 
lucrul acesta nu se va întâmpla în viitorul apropiat. Devine din ce în ce mai clar că majorarea din septembrie se amână. Acest lucru va genera nemulţumiri. Nu poţi crea încă un val de nemulţumiri impozitând pensiile speciale cu un procent uriaş, de 90%.
Toate partidele au nevoie de voturi. Este posibil ca PNL, aflat la guvernare, să-şi facă alte socoteli. Poate amâna impozitarea specialelor oferind în acelaşi timp o creştere modestă a pensiilor în septembrie.
PNL a demonstrat până acum că mizează pe moderaţie. Nici prea moale ca socialiştii, nici prea radical ca un partid de dreapta.
PNL, ca partid de guvernare, se situează undeva între un PSD ceva mai rezonabil şi un USR mai prudent. Pentru neluarea unor măsuri de dreapta are o scuză: pandemia provocată de coronavirus.
Criza de identitate prin care trecea PNL în primele luni de guvernare s-a estompat odată cu apariţia noului coronavirus.
Cu puţin cinism, am putea aprecia că PNL guvernează mai bine în condiţiile stării de urgenţă şi a stării de alertă decât o făcea înainte de pandemie.
De exemplu, de ce nu a impozitat pensiile speciale imediat după ce a ajuns la guvernare? Critica guvernul PSD pentru că umfla aparatul bugetar? De ce nu l-a redus? Le reproşa social democraţilor că nu susţin mediul de afaceri? Cum l-a susţinut după ce a fost demis Guvernul Dăncilă?
Actualele partide seamănă între ele ca nişte picături de apă tulbure. Le diferenţiază discursurile, nu programele.
În esenţă partidele spun acelaşi lucru, dar cu alte cuvinte.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Pensiile speciale pot fi cumulate cu pensiile publice - Ordonanţă dată de Guvernul Tudosie la final de an !!!!

  Guvernul a adoptat, in sedinta din 28 decembrie, o ordonanta de urgenta prin care a eliminat din lege interdictia cumularii pensiilor speciale cu pensiile din sistemul public, interdictie introdusa in lege tot de guvern, cu doar doua saptamani inainte, relateaza Digi 24. OUG 116/2017, publicata in monitorul oficial pe 29 decembrie si care, potrivit sursei citate, nu se afla pe ordinea de zi a sedintei de guvern, abroga doua alineate din Legea 263/2010 pe care le adoptase pe 14 decembrie, in OUG 103/2017.

Este vorba, de altfel, de ordonanta de urgenta prin care i se permite Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sa retina la bugetul propriu 15% din sumele recuperate de la contribuabili pentru a le acorda premii angajatilor.

Ce prevedeau art. 51 alin 4 si 5: "Pensia din sistemul public de pensii nu poate fi cumulata cu o pensie de serviciu/indemnizatie pentru limita de varsta reglementate de legi cu caracter special."

"Prevederile nu se aplica situatiei in care, persoana indeplineste atat conditiile pentru acordarea pensiei din sistemul public de pensii cat si cele pentru acordarea unei pensii".

In ordonanta de urgenta din 28 decembrie s-a modificat si art 36 din Legea 263/2010, astfel: "Art. 36. Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, dar nu mai puțin decât suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale."

HotNews.ro

Cât costă pensiile speciale și cum împovărează bugetul asigurărilor sociale

Calculul aruncat în public de Lia Olguța Vasilescu, cum că 100.000 de mii de pensionari iau pensie cât patru milioane, pare exagerat și matematic și factual, dar ce-i drept datele lipsesc. Iată totuși ce ar trebui să se cam știe.

În România sunt 5,2 milioane de pensionari, cu o pensie medie puțin peste 1000 de lei pe lună. Bugetul Casei de Pensii a fost de 11,5 miliarde de euro în 2016 și va ajunge la 12,5 miliarde în 2017. Majoritatea banilor vin din contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, dar bilanțul rămâne pe minus așa că până la 3,5 miliarde de euro vin ca subvenție de la bugetul de stat.

Există 9 pensionari pentru fiecare 10 contributori, o situație mult mai bună față de acum 5-10 ani. Pe de altă parte, în urmă cu 20 de ani când raportul dintre contributori și beneficiari era de peste 2 la 1, bugetul pensiilor era excedentar, bani care au fost la vremea respectivă folosiți pentru cârpirea bugetului. Apoi echilibrul sistemului a fost stricat de pensionările anticipate pe post de șomaj mascat și de migrația masivă a forței de muncă active. Pensiile minime și cele speciale contribuie și ele la deficit, dar într-o măsură mult mai mică decât se crede.

Există trei categorii mari de pensii:

Pensia „tradițională”

…adică cea calculată exclusiv pe baza unui punctaj dat de contribuția din timpul vieții active și de momentul pensionării. De ea beneficiază patru milioane de persoane, consumă cam 80% din bugetul total și contribuie cam cu două treimi la deficit. Banii vin din contribuțiile curente ale salariaților aflați încă „în producție”.

Tot aici intră „grupele se muncă”, respectiv categoriile de salariați care au dreptul să se pensioneze mai devreme dar penru care, în schimb, angajatorii trebuie să cotizeze suplimentar la asigurările sociale.

Pensia minimă

Ceva mai mult de un milion de persoane primesc pensia minimă de 520 de lei pe lună (115 euro). Cum se formează pensia minimă: Mai întâi se calculează pensia rezultată pe baza contribuției. Dacă rezultă între 0 și 520 de lei, eventuala diferență este suportată de stat. Jumătate dintre beneficiari au apărut după mărirea pragului de la 400 la 520 de lei, ceea ce înseamnă că pentru ei contribuția statului este de maxim 20%.

În total, beneficiarii de pensie minimă încasează 1,4 miliarde de euro pe an, din care pentru un miliard au contribuit oricum iar efortul bugetar suplimentar este de cel mult jumătate de miliard.

Compensația din partea statului până la un nivel de subzistență este o formă de asistență socială practicată peste tot în lumea civilizată, dar NU este pensie și efortul bugetar ar trebui evidențiat separat de bugetul de asigurări sociale, măcar pentru ca să putem vedea exact cât este de sustenabil.

Pensia specială

Există 163.000 de beneficiari de pensii speciale, majoritatea foști militari sau polițiști. Costul total ajunge la 5,9 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro.

Pensia specială se calculează ca procent (80%) din veniturile obținute la final de carieră – acum sunt 12 luni la alegere din ultimii 5 ani, înainte erau ultimele 3 luni înainte de pensionare. Se știe la ce conduce situația asta: avansări, funcții și sporuri acordate pe ultima sută de metri, pentru ca „tovarășul Icsulescu să iasă și el cu o pensie bună”, de obicei cel puțin dublă față de ce ar fi obținut un contribuabil obișnuit.

Și indexarea este diferită: în timp ce un pensionar ordinar primește rata inflației și jumătate din creșterea salariului mediu (deci pensia lui de obicei scade în termeni reali), un pensionar special capătă indexare pe baza salariilor la zi ale omologilor încă aflați în funcție.

„Reforma” Băsescu-Boc a fost în realitate o farsă sinistră! (la fel ca „austeritatea”) După recalculare pe „principiul contributivității”, majoritatea pensiilor au crescut și la fel și costurile totale (cu 30%). Apoi, când Gabriel Oprea a obținut de la același guvern întoarcerea la sistemul anterior, pensiile mărite au rămas mărite pe când cele tăiate au fost făcute la loc.

De ce au crescut pensiile speciale când s-a trecut la „contributivitate”. Pentru că, de la început, s-a aplicat o grilă „ajustată” cu un factor de multiplicare. Fiecare an de contribuție a fost înmulțit, de la caz la caz, cu 1,5 respectiv cu 2.

Asta nu înseamnă pensii doar cu 50% sau cu 100% mai mari așa cum ar părea la prima vedere. Nuuuuuu…

Înseamnă așa:

Un pensionar obișnuit iese la pensie la 65 de ani după 40 de ani de contribuție. Speranța de viață este de 75 de ani, deci încasează pensie 10 ani. Deci, pentru fiecare an de cotizație încasează pensie 3 luni.

Un pensionar special iese la pensie la 52 de ani, după 27 de ani de contribuție (echivalați din pix cu 40, prin înmulțirea cu 1,5). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 23 de ani, ceea ce înseamnă 10 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 3,4 (!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Un pensionar super-special iese la pensie la 45 de ani după 20 de ani de contribuție (echivalați din pix la 40 prin înmulțirea cu 2). Până la 75 de ani mai încasează pensie timp de 30 de ani, adică 18 luni de pensie pentru fiecare an de contribuție efectivă. Efortul bugetar net este de 6 (!!!!!!) ori mai mare decât în cazul pensionarului obișnuit.

Dat fiind că pensiile pe principiul „contributivității” au fost de 4-6 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat pentru un pensionar obișnuit, nu-i de mirare că au ieșit peste pensiile „speciale”. Pe de altă parte, de aici se poate aproxima și efortul suplimentar al statului: 130% date pe din cinci, adică 30-35% bani cuveniți pe baza contribuției, ceea ce înseamnă că bugetul subvenționează pensiile speciale cu până la 800 de milioane de euro pe an.

Sau un calcul ceva mai precis pentru doamna Olguța de la Ministerul Muncii: Un pensionar special este subvenționat de stat cât 12 beneficiari de pensie minimă.

În total reiese un efort bugetar suplimentar de 2760 de lei pentru fiecare dintre beneficiari, care se adaugă însă la pensia obținută din contribuție ȘI la efortul suplimentar al statului rezultat din aplicarea multiplicatorului.

Indemnizațiile viagere poate că își au sau nu rostul pentru anumite categorii de personal, demnitari, magistrați, militari etc., este până la urmă o discuție politică – dar NU sunt pensii și NU ar trebui măcar contabil să figureze în bugetele de pensii, din același motiv ca la pensiile minime, ca să vedem cât este de sustenabil bugetul de asigurări sociale., dar și pentru ca cheltuiala să fie asumată individual de instituția care o propune.

Concluzie scurtă:

Bugetul de pensii are un deficit total de aproximativ 30%, din care 5 puncte sunt generate de pensia minimă și 10 puncte de pensiile speciale. Deficitul structural este de doar 15% și se poate teoretic rezolva prin adăugarea a încă un milion de locuri de muncă în economie – de preferat cât mai bine-plătite și cu o taxare a muncii cât mai ușor de suportat. Următoarea provocare structurală va apărea peste încă două decenii.

Publicat inițial pe riscograma.ro