Mentionam frecvent stiri bizare in buletinul saptaminal AFR
de marti. Astazi, insa, comentam mai pe larg una dintre ele – dreptul plantelor
la viata. Da, ati citit corect. Conform unor academicieni, filosofi si, mai
ales, grupuri ecologice extremiste ne aflam in fazele incipiente ale unei
miscari globale pentru recunoasterea dreptului la viata, si la evolutie, a
plantelor. Ca si cind capitolul drepturilor omului a fost deja incheiat ori
problema drepturilor omului ar fi fost rezolvata. Plictiseala ii constrange pe
academicieni si intelectuali sa abodreze subiecte noi, sa deschida noi
frontiere de gandire si dezbateri intelectuale, de tipul celor care socheaza si
atrag atentia. Adica bizare. Asa cum a fost, acum doar citeva decenii,
casatoria intre persoane de acelasi sex. Subiectul acesta a suscitat multa
valva atunci, dar incepe sa plictiseasca. Noi drepturi trebuie inventate pentru
a justifica catedra si salariile academicienilor, a profesorilor de drept, a
filosofilor, a carturarilor. Competitia intre ei ii forteaza sa afle subiecte
noi de dezbatere, unul mai bizar ca altul. In categoria asta de idei bizare se
afla notiunea noua ca plantelor ar trebui sa li se recunoasca un drept la
viata. Din perspectiva crestina si valorica idea aceasta poate fi inteleasa si
la nivelul Scripturii: in loc de a se inchina divinitatii ori Creatorului,
oamenii zilelor noastre incep sa se inchine lucrurilor create. Suntem martori,
se pare, reintoarcerii in trecutul indepartat si innegurat al istoriei cind
oamenii practicau animismul, adica inchinarea la lucrurile create.
O noua gandire radicala si periculoasa
Stiri despre noua
frontiera in gandirea ecologista apar destul de des in media internationala,
dar rar in cea romana. De exemplu, in 2012 Noua Zeelanda a acordat statut de
persoana juridica unei ape curgatoare.
In cursul istoriei multe rauri ale lumii au fost desemnata sfinte, de exemplu
Gangele si Indusul subcontinentului asiatic. Dar in septembrie 2012 raul
Whanganui, al treilea rau ca lungime din Noua Zeelanda, a devenit primul rau
din istoria omenirii caruia un tribunal i-a acordat “legal personhood”, adica
personalitate juridica. Iar in mai anul acesta, in Irlanda, miscarea ecologica
a cerut criminalizarea dezvoltarii terenurilor ori extractia resurselor
naturale in detrimentul naturii. Devoltarea terenurilor in detrimentul mediului
e numita o crima, “ecocide”, adica ecoucidere. In 2008 Ecuador a devenit primul
stat din lume care sa acorde drepturi constitutioanale plantelor. Textul englez
al constitutiei face referinta la “the right to the maintenance and
regeneration of [nature’s] vital cycles, structure, functions and evolutionary
processes”. (“Dreptul naturii la intretinere, regenerarea ciclurilor vitale,
structura, functii si procese evolutionare”.)
Natiunile Unite e si
ea in spatele acestei miscari stranii. A redactat o Conventie internationala
impotriva ecouciderii (International Convention against the Ecocide). Scopul ei
e sa protejeze planeta si speciile de actiunile destructive ale corporatiilor,
fiintelor umane, ori ale autoritatilor. Iar in 2009 ONU l-a declarat pe
presedintele Boliviei “World Hero of Mother Earth”, adica “Eroul mondial a
planetei mama”.
Drepturile fiintelor neumane
Despre drepturile
animalelor se scrie des, cerindu-se ca si ele sa primeasca statut legal de
persoane juridice. Acest trend, insa, faca parte dintr-o miscarea mai larga sub
titlul generic de Rights for NonHuman Persons, adica Drepturi pentru persoanele
neumane. Chiar saptamina trecuta Yale University a organizat un simpozion de
trei zile, intre 6 si 8 decembrie, cu acest titlu. Printre conferentiari s-au
aflat extremistii pro-avort, anti fiinte umane si transumanistii Peter Singer,
Joel Marks, profesor de filosofie la University of New Haven, si Lori Marino de
la Universitatea Emory din Georgia. Ce au acesti profesori in comun? Notiunea
ca personalitatea juridica nu trebuie acordata doar fiintelor umane, ci tututor
fiintelor, inclusiv cele neumane, care simt durere, sunt constiente de sine ori
au abilitatea de a comunica. Si tot recent a fost emisa The Cambridge
Declaration on Consciencesness (Declaratia de la Cambridge privind
constientizarea) care cere acordarea de personalitate legala “animalelor
neumane, inclusiv mamalele si pasarile si multe alte creaturi, inclusiv
caracatitele”.
Ultima stire privind
incercarile de echivalare a fiintelor neumane cu fiintele umane a pervenit
ieri, 11 decembrie, din Statele Unite unde doua tribunale au refuzat sa acorde
statut de persoana cimpanzeilor. [Detalii pot fi citite aici:
http://news.sciencemag.org/policy/2013/12/judges-deny-chimpanzee-personhood]
Drepturile plantelor
Daca drepturile
animalelor se pot justifica prin faptul ca simt durere, sunt constiente de ele
insele si pot comunica, cum se justifica dreptul la viata al plantelor? Prin
atribuirea acelorasi trasaturi si capacitati plantelor firave, incepind de la
ierburi pina la copacii cei mai falnici. Fiintele umane au dreptul la viata
pentru ca sunt vii. Si plantele sunt vii si, in consecinta, zic ecologistii,
trebuie si lor sa li se acorde dreptul la viata. Promotorii drepturilor
plantelor deja au in minte o noua frontiera a drepturilor – aceea a robotilor.
Se vorbeste tot mai des despre “drepturile fiintelor neumane”. Ocazional
plantele se comporta ca si fiintele umane, zic unii botanisti indragostiti de
natura. Cercetatorii spun ca plantele reactioneaza pozitiv ori negativ la
muzica depinzind de tipul de muzica la care sunt expuse: suava ori
scartiitoare. Unele plante se miroase unele pe altele. Altele se inchid cind
sunt atinse. Altele poseda o memorie la fel ca fiintele umane ori animalele.
Ele poseda, spun expertii, o contiinta anoetica, adica abilitatea de a simti
stimuli externi si de a reactiona la ei. Alti botanisti spun ca anumite plante
aud alte plante. Alte plante isi cunosc vecinii ori vecinele, adica plantele
care cresc linga ele. Valva a facut anuntul din 2 noiembrie 2012 al unui grup
de cercatatori israeliti de la Universitatea Ben Gurion ca plantele comunica
intre ele. Era vorba de o pastaie desertica care comunica altor pastai ca
seceta o streseaza. Deci, zic botanistii, e vorba de “neurobotany” adica
neurobotanica, stiinta care acorda plantelor abilitati neuronale.
Unul din expontentii actuali ai miscarii pentru drepturile plantelor
este Michael Marder, autorul lui Plant Thinking: A Philosophy of Vegatal Life,
(“Gandirea plantelor: o filosofie a vietii vegetale”) publicata in 2013 de
Columbia University Press. Cartea e greu de citit si de inteles. Dar e cartea
de capatii a miscarii ecologiste asa cum Das Kapital a radicalizat si catalizat
gandirea secolului XIX. El vorbeste despre notiuni cu totul bizare, cum ar fi
“plant intelligence”, adica “inteligenta plantelor”. In plus, fortifica ideea
unui drept al plantelor la evolutie. Plantele planetei sunt un rezultat al
evolutiei. Ecouciderea stinge procesului continuu de evolutie si, ca atare,
trebuie interzisa prin lege. De aici, zice el, decurge un drept al plantelor la
evolutie.
Dar drepturile oamenilor la viata?!
Drepturile
animalelor. Drepturile câinilor. Drepturile roboţilor. Drepturile fiinţelor
neumane. Drepturile plantelor. Dar dreptul la viaţă al copilului nenăscut?!
E
greu de inteleasa aceasta contradictie in gandirea contemporana. Fara dreptul
la viata al copiilor nenascuti specia umana va dispare, iar creaturile neumane
carora li se acorda drepturi vor stapini pamantul. Adica va rezulta in reversul
intentiei naturii si a firii lucrurilor.
ASOCIATIA FAMILIILOR DIN ROMANIA
