Poezii creştine de Daniel Chereji

 

”Nu te teme!”

Peste groaza din suflet a lumii

Care bocește cu spaimă și geme

Răsună un glas din înaltul boltirii

Spunându-i credinciosului: ”Nu te teme!”

Stai încrezător, căci mai sus de necazuri

Sau gânduri pustii ce-ți întunecă somnul;

Deasupra oceanului vieții cuprins de talazuri,

Pe tronul din cer, măreț, șade Domnul.

 

Când teama aduce șovăire în pași,

Iar broboane de sudoare răsărit-au pe frunte

Amintește-ți Cuvântul semănat în urmași

Că biruința există cu Domnul pe munte.

 

Sufletul tău este în siguranță deplină,

Căci Fiul cu viața pe cruce-a plătit;

Aici pe pământ suferința poate să vină,

Nu spre pieire, ci dovadă de argint curățit.

 

Rămâi ancorat în El cu credință neclătinată

Indiferent de tumultul și greul din noapte,

Căci pe cei ce nu dau înapoi niciodată

Prin har, Cristos până-n ceruri vrea să îi poarte.

Când Domnul este Stânca mea

Furtuna nu-mi stârneşte teamă;

Salvat de El voiesc a sta

Şi să-L iubesc o viaţă-ntreagă.

Pe Stâncă dacă sunt scutit,

Lovească valuri înspumate;

Eu pot rămâne fericit

Ascuns în harul jertfei minunate.

În Stâncă am deplină siguranţă

Şi paşii nu se vor clinti;

Mă uit spre ceruri cu speranţă

Fără s-ascult vreun glas ce m-ar opri.

Din Stâncă beau o apă bună

Prea sfânt izvor de viaţă nouă;

A-Sale binecuvântări abundă

Cuprins la piept cu mâinile-amândouă.

Când orice vânt de-îngrijorare

Încearcă bărcile care plutesc spre mal

Nici mii de valuri nu vor fi în stare

Să mişte Stânca pe care în pace stau.

Mă odihnesc în Stânca vie

Şi-această Stâncă e Cristos;

Trăiesc cu El pe veşnicie,

Voi moşteni un loc în raiul glorios.

Poezii creștine. Selecție Ana Dragoș

 

PSALMII 89:1 „Voi cânta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.”

Bunătatea Ta

Bunătatea Ta, o, Doamne
Ne îndeamnă la pocăinţă,
Îndelunga Ta răbdare,
A Ta milă şi îndurare,
Dreapta Ta biruitoare,
Ne întăreşte în credinţă.

Dragostea-Ţi nemărginită,
Mângâierea Ta de Tată,
Mâna Ta ce ne conduce,
Pe-a Ta cale pân` la cruce,
La Isus ce pace aduce,
Viaţă binecuvântată.

Ajutorul Tău, o, Doamne,
Tu ni-l dai la orice pas,
Ne ajuţi în încercare,
Când durerea este mare,
Ne dai din a Ta răbdare,
Şi ne spui: Eu nu vă las.

Pentru a Ta credincioşie,
Pentru marea-Ţi bunătate,
Ne închinăm îţi dăm onoare,
Tu eşti Dumnezeul mare,
Doamne, ne-ai adus salvare,
Tu eşti Cel ce totul poate.

 

Învață-mă

Învață-mă doar adevărul Tău

Să pot umbla pe ale Tale căi

Rămâi în a mea inimă mereu

Să nu mai rătăcesc în negre văi.

Învață-mă să Te iubesc și eu

Așa cum numai Tu mă poți iubi

Să-Ți fiu aproape tot mereu

Precum îmi ești alături zi de zi.

Învață-mă  s-ascult al Tău Cuvânt

În voia Ta să îmi găsesc plăcerea

Să mă încred în Fiul Tău cel Sfânt

Prin harul Său să pot primi puterea.

Învață-mă adevărata înțelepciune

Învață-mă și dă-mi blândețea Ta

Să pot luci în astă întunecată lume

Așa cum strălucește-n cer o stea.

Învață-mă  să îmi țin drumul drept

Să îmi țin ochii îndreptați spre țintă

Pașii mei timizi spre Tine să-i îndrept

S-ajung acasă în cer în Țara Sfântă.

Amin!

Legământ

Am înțeles, chemarea Ta divină,

Am înțeles, Sublimul Tău Cuvânt,

Că ai purtat pe cruce, întreaga vină

Că ai venit din ceruri, pe pământ.

 

Am înțeles, că-n dragostea-Ți imensă,

Ai dus păcatul lumii, la Calvar.

Ai luat și vina mea; și-a mea ofensă

Și-n locul ei, mi-ai dat iertare-n dar.

 

Am înțeles, că ai plătit și prețul,

Răscumpărării din robia de păcat.

Ai suferit, durerea și disprețul

Și-a umilinței haină-ai îmbrăcat.

 

Am înțeles, că orișicine crede,

Nu va pieri; ci veşnic va trăi.

Și-acela ce-n Hristos se va încrede,

În raiul Său, pe veci va dăinui.

 

 Am înțeles, că am și moștenire

Și-un loc în cer, de Tine pregătit.

Că-s fiu de Dumnezeu, în devenire,

Căci prețul înfierii, L-ai plătit.

 

Am înțeles, că nu pot înțelege

Imensa dragoste, imensul har.

Și cum a coborât din cer un Rege,

Să moară și să-mi dea viață-n dar.

 

Am înțeles, cât de puțin se cere,

Să cred în El și în al Său Cuvânt.

Iar Duhul Sfant, lucrează în tăcere,

În cei ce fac, cu Domnul, legământ.

Cum pot să-Ți răsplătesc, iubirea dulce,

Nu am cu ce; dar, vin așa cum sunt .

Viața-ntreagă o așez sub cruce,

Și fac cu cerul azi, un legământ.

E-un legământ, din dragoste curată:

Căci m-ai iubit; te voi iubi mereu.

Sunt copleșit; și-mi plec, ființa toată,

De astăzi, Doamne... sunt, copilul Tău.