Editorial. Totul are un preţ !

                                        de Gelu DRAGOŞ  

 Poetul Naţional pe lângă faptul că ne-a lăsat o operă lirică impresionantă a fost şi un ziarist de excepţie iar prin condeiul lui acid a lovit în cei care nu-şi iubesc neamul şi valorile perene româneşti. S-a afirmat despre el că a fost ultranaţionalist, xenofob, reacţionar, extremist, antisemit. Unii l-au descris drept alcoolic şi afemeiat. Şi totuşi pentru mine şi milioane de români, lucidul voievod al cuvântului Eminescu este EMINESCU! Am făcut această scurtă introducere pentru a vă spune că Mihai Eminescu a fost şi un susţinător al Bisericii Ortodoxe Române. În acest sens a scris în ziarul “Timpul” din 2 februarie 1879 că:„Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e”.

Fiind un vizionar, acesta continuă ideea, trei ani mai târziu, pe 14 august 1882 : „Dispreţuind Biserica noastră naţională şi înjosind-o, atei şi francmasoni cum sunt toţi, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta naţională; dispreţuind limba prin împestriţări şi prin frazeologie străină, au lovit un al doilea element de unitate; despreţuind datinele drepte şi vechi şi introducând la noi moravurile statelor în decadenţă, ei au modificat toată viaţa noastră publică şi privată în aşa grad încât românul ajunge a se simţi străin în ţara sa proprie. Odinioară o Biserică plină de oameni, toţi având frica lui Dumnezeu, toţi sperând de la El mântuire şi îndreptându-şi vieţile după învăţăturile Lui. Spiritul speculei, al vânătorii după avere fără muncă şi după plăceri materiale a omorât sufletele. (…) Biserica lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e azilul de mântuire naţională în ţări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice? Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine.”

Şi iată-ne astăzi, în anul de graţie 2016, conduşi de un preşedinte “neamţ” fără copii (nu-i vina Domniei sale, doamne-fereşte) dar cu prea multe case din salariu de profesor (e vina Domniei Sale cum le-a obţinut!) şi un guvern “tehnocrat” care, împreună, au început un asalt concertat împotriva Bisericii Ortodoxe Române, a credincioşilor şi împotriva valorilor naţionale în ultimă instanţă. Nu e de ajuns ca România să fi devenit “groapa de gunoi” a U.E., o subcolonie a intereselor economice marilor puteri şi a Bruxellului, ea trebuie să se alinieze şi pe latură spirituală occidentului. În acest sens Klaus Werner Iohannis a declarat, de la Palatul Cotroceni, înaintea plecării la summitul U.E.-Canada, privind modificarea Constituţie în ceea ce priveşte INTERZICEREA CĂSĂTORIILOR ÎNTRE PERSOANE DE ACELAŞI SEX că:”Trebuie să revenim la ceea ce se numeşte toleranţă şi acceptarea celuilalt” adăugând că nu susţine “fanatismul religios”. Meşteşugite şi perverse vorbe! Poate că nu greşesc făcând legătura între declaraţia preşedintelui şi faptul că un episcop ortodox (IPS Teodosie) e pus sub control judiciar, pentru prima dată în istoria de secole a României, urmând să-i fie puse cătuşele şi băgat la puşcărie cu infractorii de rând! Cred că prin aceasta preşedintele Iohannis dă un semnal clar şi dur BOR-ului şi face calea mai uşoară adepţilor deputatului independent Remus Cernea pentru oficializarea căsătoriilor gay. Doamne, cât m-am săturat de “valorile occidentale”.

Şi totuşi nu toţi în ţara asta sunt smintiţi! În cadrul unei postări pe Facebook, pastorul baptist, Viorel Iuga, i-a cerut preşedintelui Klaus Werner Iohannis să se pronunţe pe tema revizuirii Constituţiei, prin care să se stabilească în legea fundamentală că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, nu pe cea între soţi, cum este prevăzut în prezent şi i-a trimis o scrisoare deschisă:

"Domnule preşedinte Klaus Iohannis,

Aţi auzit-o de mai multe ori în ultima perioadă. Cei care v-au respectat şi v-au votat s-au săturat de fapte care nu se văd. Ne-aţi promis fapte, dar nu le vedem. Vă vedem în delegaţii, vă vedem la întâlniri despre care nu ştim cu ce ne avantajează, dar nu vedem fapte pentru binele poporului român. Poporul acesta are nişte valori pe care cred că le cunoaşteţi sau ar trebui să le cunoaşteţi. Poporul acesta v-a oferit un vot pentru schimbări în bine. Poporul român a aşteptat şi continuă să aştepte ceva de la dumneavoastră. Vă spunem sincer că ne-am cam săturat de absenteism. Chiar dacă ne-aţi promis fapte, vă rugăm frumos să începeţi cu nişte vorbe.

În calitate de preşedinte al României, vrem să spuneţi clar şi răspicat ca că sunteţi de partea familiei, că sunteţi de partea normalităţii şi că nu doriţi să lăsaţi în urma mandatului o ţară cu mai multe păcate legalizate.

Pentru că NU ne putem permite să nu fim sinceri, v-o spunem direct: Dacă nu ieşiţi dumneavoastră să vă exprimaţi pro creştinism, vom ieşi noi să ne exprimăm pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră. Ne întrebaţi cine nu vă permite absenteismul, tăcerea? În primul rând nu ni-l permite niciunuia Dumnezeu. El este Creatorul familiei şi nu ne permite să facem din ea ce dorim noi. El este Creatorul legilor corecte şi nu ne permite să le folosim greşit. El este Creatorul Bisericii şi nu îi permite să fie şi să facă ce vrea ea. El este Stăpânul Universului şi nu ne permite să îl profanăm cum dorim.

De altă parte, oricât de neplăcut ar suna, vrem să vă spunem că nu vă permitem nici noi, cetăţenii acestei ţări. Câtă vreme suntem aici, câtă vreme suntem cetăţeni care iubim ţara, muncim, ne plătim dările, ne împlinim îndatoririle, câtă vreme vrem să rămânem aici nu vă putem permite să ignoraţi sau chiar să vă bateţi joc de credinţa noastră, de convingerile noastre şi de valorile noastre. Dacă nu vă pasă de noi, nici nouă nu ne va păsa.

Ne rugăm pentru binecuvântarea dumneavoastră, dar şi pentru curajul de a fi de partea adevărului şi de a-l mărturisi indiferent de riscuri”.

Nu doresc să fac pe inteligentul, dar soluţia pentru cei cu probleme la “mansardă” e ceea ce a făcut fostul prezentator TV Leonard Miron, adică să se căsătorească şi să locuiască într-o ţară unde legislaţia permite, Anglia sau Olanda de exemplu, iar Grădina Maicii Domnului să rămână neîntinată!

Dar iar mă-ntorc şi zic, intrarea României în Uniunea Europeană (deşi nu era pregătită şi mulţi români nu doreau această aderare) are un preţ. Scump. Iată unul dintre ele…

Cât îmi iei pe o evanghelizare?!

Am evitat să abordez subiectul acesta până acum deși, trebuie să recunosc, mă gândesc la el de mai bine de un an. Deși unii vor spune că astfel de subiecte nu trebuie discutate în public, că râde lumea de noi – adică ne pierdem aura sfințeniei închipuite și știrbim imaginea de neprihăniți pe care își închipuie unii că o avem (cred, totuși, că avem o părere prea bună despre noi) – și că mărturia Evangheliei are de suferit, personal cred că nu putem trece sub tăcere un astfel de subiect. Sunt slujitori la ora actuala care percept tarife pentru serviciile pe care le oferă.

Să clarificăm încă de la început un aspect important. Cred că este biblic să ne susținem financiar slujitorii. Argumentele biblice sunt mai mult decât suficiente pentru această teorie și au trecut vremurile când derapajele hermeneutice i-au determinat pe unii să susțină că ”păstorul plătit”, la care se refera Hristos în Ioan 10: 12-13, se referă la susținerea financiară a slujitorilor. Apostolul Pavel este mai mult decât clar în această privință: ”…Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie” (1Corinteni 9:14). Că Pavel nu s-a folosit de dreptul acesta este altă chestiune – sunt cu totul alte considerații pe care el le are în vedere – și nu schimbă rânduiala lui Dumnezeu. Bisericile trebuie să accepte ceea ce a rânduit Dumnezeu.

Dar nu despre asta e vorba. Problema pe care eu o semnalez are de-a face cu cei care percep tarife, cu cei care nu vin să slujească până nu-ți spun în față: ”vin, frate, dar îmi dai atâta…” Și situația e gravă, pentru că derapajul acesta tinde să se accentueze, mai ales în rândul celor ce, peste noapte, au devenit un fel de vedete creștine. Și îi am aici în vedere atât pe predicatori cât și pe cântăreți. Cred, totuși, că fenomenul este mult mai accentuat printre cântăreți, pentru că predicatoriii se invita între ei – de cele mai multe ori – pe baza relațiilor de prietenie pe care le au unii cu alții. Este timpul să ne trezim și să oprim simonia. Avem nevoie de slujitori eliberați de iubirea de bani, pe care bisericile să-i susțină financiar, dar care să nu slujească conduși de dorința unui ”câștig mârșav”.

Nu putem tolera să se facă ordinări pe bani – fenomenul este răspândit mai ales în diaspora – și nici să promovăm vedete doar pentru a atrage mulțimile la biserică. Mulți au căzut în cursa aceasta diabolică și cred că dacă vin mulți oameni la biserică – vedetele creștine atrag mulțimile, evident – ne-am îndeplinit menirea. Nu carisma predicatorilor sau talentul cântăreților aduc mântuirea în inimile oamenilor și harul peste biserici, ci prezența lui Isus Hristos. Nu cred că Isus se va manifesta printr-un slujitor care abia așteaptă să se termine slujba pentru a-și încasa plicul cu bani. Să le fie rușine celor ce au transformat darul lui Dumnezeu într-o monedă de schimb!!!

Nu pot să-i înțeleg pe pastorii care acceptă un astfel de compromis și continuă să invite predicatori și cântăreți care au tarife. Lăsați-i cu tarifele lor în buzunar și invitați slujitori care să vină de dragul lucrării și care se mulțumesc cu cât le dă biserica. Cunosc slujitori care au fost mult mai binecuvântați lăsându-L pe Dumnezeu să-i răsplătească și care au căutat mai întâi de toate Împărăția lui Dumnezeu.

Am ajuns în situația în care vedetele să fie împărțite în două categorii: scumpe și ieftine. Și, deși printre pastorii din România se cunoaște fenomenul acesta, nimeni nu face nimic. Și uite așa, prin nebăgare de seamă, darul pe care îl primim de la Dumnezeu pentru a-i aduce Lui glorie se transformă în darul care ne aduce nouă bani și glorie. Devenim idolatri pentru că folosim în mod egoist ceea ce Dumnezeu ne-a încredințat și în felul acesta nu mai putem continua!

”…nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine” (1Petru 5:2).

                                                           Author: Laurenţiu Balcan

România, în topul scumpirilor la pompă

România a avut, la începutul lui iulie, cea mai ieftină benzină dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE), însă preţul la pompă a crescut considerabil în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2012, în ciuda tendinţei europene.

Astfel, în ţara noastră, un litru de carburant costă echivalentul a 1,26 euro, România plasându-se astfel pe ultimul loc în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Pe următoarele locuri în topul statelor cu cea mai ieftină benzină se afla Polonia (1,27 euro/litru) şi Bulgaria (1,29 euro/litru).

La polul opus se află Italia, cu 1,74 euro/litru, fiind urmată de Olanda, unde un litru de carburant costa 1,73 de euro şi Danemarca (1,69 de euro/litru).

Preţul mediu al unui litru de benzina în UE este de 1,565 euro.