Nouă ani de şcoală obligatorie, învăţământ gratuit,
profesori cu înaltă calificare, teme puţine, dar multe activităţi practice şi
metode de predare neconvenţionale. Acestea sunt ingredientele sistemul de
învăţământ din Finlanda, a cărui eficienţă este recunoscută la nivel
internaţional şi care i-a făcut pe mulţi experţi să meargă în pelerinaj la
şcolile din această ţară pentru a fura reţeta succesului.
Edi, Ana, Monica, Ioana, Anya, Răzvan, Bianca... Sunt doar
câţiva dintre copiii care şi-au lăsat amprentele în şcoala româno-finlandeză
din Bucureşti şi care, la rândul lor, vor purta amprenta acestei şcoli în care
învaţă. Este o instituţie hibrid, care a adoptat metodele de predare şi învăţare
din sistemul educaţional finlandez, dar care a păstrat cursurile din programa
autohtonă. La ore, elevii sunt mult mai liberi în exprimare, experimentează şi
sunt încurajaţi să ceară ajutor atunci când au nevoie. Nu e obligatoriu să stai
drept în bancă în clasă, învăţătoarea e strigată pe nume, iar învăţarea este o
joacă interesantă.„Încerc să le expun puţin din teorie şi apoi îi las pe ei
să-şi dea seama ce se întâmplă, să experimenteze, să descopere singuri
lucrurile pe care eu aş dori să le predau”, spune una dintre învățătoare.
Altfel spus, matematica, geografia, istoria se pot învăţa şi
altfel decât cu pixul în mână, în faţa unui caiet cu multe pagini scrise după
dictarea învăţătoarei.
„Dacă alegi un profesor pe care îl consideri de calitate, îi
vei da libertatea ca el să-şi organizeze atât predarea, cât şi activităţile
copiilor în felul în care consideră că este cel mai bine pentru acea clasă”,
subliniază Alina Cîrjă, manager proiect.
Inovaţia are, însă, şi un preţ. Şcoala româno-finlandeză din
Bucureşti, care şi-a deschis porţile acum doi ani, este o şcoală privată, iar
părinţii trebuie să plătească 10.000 de lei, anual pentru un copil. Deocamdată,
are doar trei clase: pregătitoare, clasa întâi şi clasa a doua. În total, 41 de
elevi înscrişi pentru acest an şcolar, care învaţă despre lume şi oameni prin
metodele care au consacrat sistemul educaţional finlandez ca pe unul dintre
cele mai bune din lume. Care este reţeta succesului acestui sistem care,
paradoxal, nu încurajează competiţia între elevi, ci colaborarea? Învăţământ
obligatoriu de la şapte ani, teme şi testări foarte puţine, multe activităţi
practice şi recreere în aer liber şi mai puţine ore de curs decât în alte ţări
europene.
Nu este de neglijat nici faptul că toate şcolile au dotări
de înaltă calitate, iar profesorii sunt atât de calificaţi încât, în Finlanda,
nu există inspectori care să-i verifice. O ţară întreagă are încredere în ei,
iar studiile şi statisticile le confirmă pregătirea şi eficienţa la catedră:
peste 90 % dintre adolescenţi termină liceul şi aproximativ 66 % o facultate.
Din anul 2000, când OCDE a lansat Programul pentru evaluarea internaţională a
elevilor, Finlanda s-a aflat mereu în primele trei locuri ale clasamentului.
N.N. O clasă sau "grupă" are între 5 - 10 cursanţi !
I.I.D.
