Se afișează postările cu eticheta regizor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta regizor. Afișați toate postările

marți, 16 decembrie 2025

Semnificațiile zilei de 16 decembrie 2025

 

Evenimente

1431: Henric al VI-lea al Angliei este încoronat rege al Franței la Notre-Dame de Paris.
1910: Are loc, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă. În fotografie avionul Coandă-1910
2017: Funeraliile regelui Mihai I al României

Nașteri

Decese


Sursa: Wikipedia

marți, 18 aprilie 2017

Regizorul George Cornea s-a stins din viaţă


Regizorul George Cornea (86 de ani), care s-a stins din viaţă pe 14 aprilie, va fi înmormântat azi, 18 aprilie la Cimitirul Luteran din Capitală, au spus surse din familie pentru Descopera.ro.
Născut la 26 martie 1931, în Bucureşti, George Cornea a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Capitală în anul 1955. A fost director de imagine, regizor şi scenarist.
George Cornea a regizat pelicule precum ''Patima'' sau ''Căruţa cu mere''.

A obţinut mai multe premii: premii UNIATEC pentru imagine la Barcelona, pentru ''Dragoste la zero grade''; la Milano pentru ''Neamul Şoimăreştilor'' (1965) şi la Moscova pentru ''Mihai Viteazul'' (1971). A obţinut două premii ACIN: Premiul pentru imagine (1971) - pentru filmele ''Mihai Viteazul'' şi ''Asediul", precum şi o Diplomă de onoare (1987), pentru filmul Vulcanul stins.

                                                                                    C.L.

duminică, 29 decembrie 2013

Regizorul Dinu Cocea a murit

       Autorul unor filme celebre, precum "Haiducii lui Şaptecai", "Zestrea Domniţei Ralu" şi "Săptămâna Nebunilor", a decedat, pe 26 decembrie, la vârsta de 84 de ani, într-un spital din Paris, a declarat pentru Mediafax fiica artistului, Oana Cocea.
Dinu Cocea a încetat din viată într-un spital din Paris, în urma unei insuficienţe cardiace. El a decedat pe 26 decembrie, însă familia a dorit să facă publică informaţia mai târziu, pentru a o menaja pe soţia acestuia, Puşa Cocea.
"Conservase un spirit optimist şi până în ultima clipă proiecta noi realizări profesionale", a declarat Oana Cocea, fiica regretatului artist.
Dinu Cocea s-a stabilit în România în ultimii ani, însă îşi petrecea timpul între Bucureşti şi Paris.
Fiica regizorului a precizat că în memoria tatălui său va fi organizată o ceremonie funerară, la Paris, cel mai probabil în data de 8 ianuarie 2014.
Dinu Cocea a dorit să fie incinerat şi urna cu cenuşa acestuia va fi adusă în România, în jurul Paştelui, pentru a fi depusă în cavoul familiei de la cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti, a precizat Oana Cocea.
Dinu Cocea s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periş, din judeţul Ilfov.
Dinu Cocea a semnat regia filmelor "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu Zapciul" (1980), "Ecaterina Teodoroiu" (1979), "Stejar - Extrema urgenţă" (1974), "Paraşutiştii" (1972), "Zestrea domniţei Ralu" (1971), "Haiducii lui Şaptecai" (1970), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967), "Răzbunarea haiducilor" (1967) şi "Haiducii" (1965).
De asemenea, el a semnat şi scenografia pentru "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu Zapciul" (1980), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967) şi "Răzbunarea haiducilor" (1967). Toate aceste filme au avut un mare succes de public.
Totodată, producţia "Revolta haiducilor" a fost difuzată, potrivit fiicei artistului, în toate ţările francofone, înainte de '89.
Dinu Cocea a ajuns însă în dizgraţia regimului comunist din cauza proiectului de film "Pe apa sâmbetei", în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeş. Astfel, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la televiziunea publică.
În urma acestui conflict cu autorităţile comuniste, Dinu Cocea a plecat din ţară în 1986, stabilindu-se la Paris, unde a şi decedat, după cum a declarat, pentru Mediafax, fiica artistului, Oana Cocea.
În ultimii ani, Dinu Cocea a revenit în România, însă îşi petrecea timpul între Bucureşti şi Paris.
La ediţia din 2010 a Festivalului Internaţional de Film de la Iaşi, i-a fost decernat Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate.
Dinu Cocea avea proiecte legate de un scenariu de film, al cărui titlu provizoriu este "Sub vântul de est", la care lucra alături de regizorul Radu Nema şi de fiica lui. Acest proiect este "un film în film", o comedie care prezintă povestea unui actor francez care vine în România şi este implicat într-o suită de aventuri, fiind deschisă absurditatea cenzurii, a sistemului de dinainte de '89.
Totodată, Dinu Cocea intenţiona să îşi publice memoriile, relatează agenția Mediafax.


                                                                                       C.L.

luni, 23 septembrie 2013

REGIZORUL GEO SAIZESCU A MURIT !!!

Geo Saizescu, unul dintre cei mai importanţi regizori români de film, a murit, luni, 23 septembrie 2013, la vârsta de 80 de ani. Regizorul a murit la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse medicale.
Saizescu a regizat mai multe lungmetraje considerate antologice pentru istoria filmului românesc de comedie, printre care "Astă seară dansăm în familie", "Păcală" şi "Secretul lui Bachus". La unele dintre filmele sale, Geo Saizescu a fost şi scenarist, şi actor.
Geo Saizescu s-a născut la 14 noiembrie 1932, la Prisăceaua în judeţul Mehedinţi. A regizat filmele Doi vecini (1958), Un surâs în plină vară (1963), Dragoste la zero grade (1964), La porţile pământului (1965), Balul de sâmbătă seara (1967), Astă seară dansăm în familie (1972), Păcală (1974), Eu, tu, şi... Ovidiu (1978), Şantaj (1980), Grăbeşte-te încet (1981), Secretul lui Bachus (1984), Sosesc păsările călătoare (1984), Secretul lui Nemesis (1987), Harababura (1990), Păcală se întoarce (2006).
Actorul Mircea Diaconu a declarat că principala caracteristică a regizorului Geo Saizescu - care a decedat la vârsta de 80 de ani - a fost aceea de prieten, fiind un om "cald şi bun".
"Un om care ne-a părăsit... şi faptul că a fost şi unul dintre regizorii noştri şi nu numai, şi prietenii noştri. Cam asta este, de fapt, până la urmă, caracteristica principală a lui Saizescu. El era un prieten, era un om cald, un om bun, chiar un prieten şi, din păcate, publicul care, în general, percepe dispariţia destul de importantă a actorilor, a oamenilor de artă, în ultima vreme parcă mai mult ca niciodată, cred că au dreptate. Se duc, se duc şi parcă nu vine destul din urmă", a declarat Diaconu pentru MEDIAFAX.
Acesta a adăugat că a fost apropiat de cineast, jucând alături de Geo Saizescu în filmul "Buletin de Bucureşti" (1982), de Virgil Calotescu. "Am fost apropiaţi, ne-am văzut în toate împrejurările, un prieten chiar dacă vârsta era mai înaintată. A fost un grup de oameni care chiar am fost foarte apropiaţi, chiar dacă vârstele erau diferite şi, din păcate, puţini mai trăiesc din acel grup de oameni de generaţia lor, din păcate prea puţini mai trăiesc", a adăugat acesta.
Criticul de film Irina Margareta Nistor a declarat că Geo Saizescu - care a murit la vârsta de 80 de ani - a fost un regizor de comedie strălucit, într-o perioadă în care exista o "cenzură acerbă", afirmând că cineastul a fost o prezenţă "extrem de cinematografică în sine".
"A fost un regizor de comedie strălucit, mai cu seamă într-o perioadă în care era o cenzură acerbă şi a reuşit să facă nişte filme extrem de speciale şi de îndrăgite de publicul nostru, inclusiv în prezent, căutate de fiecare dată când mai sunt proiectate, cred că pe primul loc aflându-se 'Păcală' şi după aceea 'Astă seară dansăm în familie'", a declarat pentru MEDIAFAX Irina Margareta Nistor.
De asemenea, aceasta a subliniat că Geo Saizescu era "un personaj" fără să facă un efort foarte mare, adăugând că "aşa i-a fost dat să fie".
"I-a reuşit foarte bine 'Eu, tu şi Ovidiu', care era o comedie muzicală, un gen mult mai rar în România şi să nu uităm că se întâmpla asta în 1977. A făcut inclusiv un film poliţist, 'Şantaj', la care a lucrat cu Rodica Ojog-Braşoveanu, şi a jucat la rândul lui, nu numai în filmele sale, unde avea o apariţie aşa ca Hitchcock (Alfred, n.r), şi în filmele altor regizori importanţi, cum ar fi Ion Popescu-Gopo, unde, în '61, juca în 'S-a furat o bombă', mai târziu avea să joace în 'Lumina palidă a durerii', care este un film extrem de dramatic, iar 'În Buletin de Bucureşti' a rămas neuitat. Era o prezenţă extrem de cinematografică în sine. Era un personaj fără să facă un efort foarte tare. Aşa i-a fost dat să fie dintotdeauna", a declarat aceasta.
A colaborat cu unii dintre cei mai populari actori români, ca Gheorghe Dinică, Dem Rădulescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Stela Popescu şi Horaţiu Mălăele.Sursa MEDIAFAX

                                                                            Cristian LAURENŢIU

luni, 21 ianuarie 2013

Semnificaţii istorice pentru 22 ianuarie 2013


1561 - S-a născut filozoful englez Francis Bacon (m. 9 aprilie 1626).
1862 - S-a format, la Bucureşti, primul guvern unitar al României, sub conducerea lui Barbu Catargiu.
1901 - A încetat din viaţă Regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi Împărăteasă a Indiilor (1876-1901) (n. 24 mai 1819)
1934 - A avut loc întrunirea de la Zagreb a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri. În cursul întâlnirii, Titulescu, Benes şi Jeftic au discutat, printre altele, problema restabilirii relaţiilor diplomatice ale României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei cu URSS.
1973 - A încetat din viaţă Lyndon Baines Johnson, al 36-lea preşedinte al SUA (1963-1969) (n. 27 aug. 1908)
1993 - La reuniunea la nivel înalt de la Minsk doar 7 din cele 10 state prezente (din fosta URSS) au semnat Carta CSI. S-au abţinut Moldova, Ucraina şi Turkmenistanul deoarece au considerat că această Cartă va conduce la realizarea unei integrări economice, asigurând totodată Rusiei rolul de lider.
1999 - Premierul Radu Vasile a sosit la Cozia pentru negocieri cu liderii minerilor. Negocierile între reprezentanţii Guvernului şi liderii minerilor din Valea Jiului aveau să ducă la identificarea unor soluţii urmau să fie finalizate după ce, în termen de 30 de zile, aveau să fie prezentate programe de restructurare şi de reducere a pierderilor, programe realizate împreună cu Compania Naţională a Huilei şi cu liderii sindicali.
2001 - A murit, la Paris, editorul Constantin Tacou, nume cunoscut al diasporei culturale româneşti din Franţa. Tacou a fost în ultimele decenii conducătorul renumitei Edituri l Herne, unde au apărut de-a lungul timpului celebrele Cahiers de l'Herne, dedicate unor mari nume sau teme ale culturii europene (Heidegger, Eliade, Jung, Schopenhauer, Borges, Yeats, Malraux, Rimbaud, Musil etc).
2004 - Guvernul a aprobat normele de aplicare a Codului Fiscal.
2006 - Iranul şi-a extins în secret instalaţiile nucleare de la Natanz.
2008 - A încetat din viaţă, în urma unei supradoze accidentale de medicamente, actorul australian Heath Ledger; a fost nominalizat post-mortem la Premiile Oscar, BAFTA, Globul de Aur şi Premiile SAG (n. 4 aprilie 1979).
2008 - A încetat din viaţă Ştefan Niculescu, academician, compozitor şi muzicolog, membru titular al Academiei Române (n. 31 iulie 1927)
2012  - A încetat din viaţă regizorul de teatru şi televiziune şi scenaristul Tudor Mărăscu (foto); a creat aproximativ 60 de spectacole de teatru, printre care se numără: "Adio, Europa!", "Doamnele domnului Caragiale", "Doi pe o bancă", "Dulcea pasăre a tinereţii", "Harvey", "Hitler al XVII-lea", "Omul cu mârţoaga", "Ondine" şi "Pădurea" (n. 10 noiembrie 1940)

joi, 10 ianuarie 2013

Regizorul David R. Ellis, destinaţie finală


Regizorul american David R. Ellis a incetat din viata la vârstă de 60 de ani, în Johannesburg, Africa de Sud.
Autoritatile au anuntat ca moartea nu a fost violenta, dar inca nu se stie cauza exacta. Concluziile mortii vor fi stabilite cand trupul regizorului va ajunge in tara.
David R. Ellis lucra la o productie in Africa de Sud, "Kite" , un remake al unui anime, in al carui rol principal urma sa fie Samuel L. Jackson. Regizorul este cunoscut pentru The Cellular, Snakes On A Plane, Destinatie finala si Destinatie finala 3D. A colaborat si pentru Misery si Harry Potter si Piatra Filosofala.
Sursa text metropotam.ro

                                                                             Cristian LAURENŢIU

vineri, 4 ianuarie 2013

Editorial - Îi lipsea coroana...


 M-am întristat la fel de mult cum mi-ar fi murit o rudă dragă la aflarea veştii că marele regizor, actor şi om politic, SERGIU NICOLAESCU nu mai este printre noi. Era pe undeva de aşteptat la acest deznodământ, avea 82 de ani, ani pe care i-a trăit intens. De altfel, simţind „pasărea cu clonţ de rubin” apropiindu-se de Domnia sa, acesta în mod elegant şi-a luat rămas bun de la colegii din Parlamentul României.
       Deşi era inginer la bază, pasiunea vieţii lui a fost cinematografia. Primele legături cu cinema-ul le-a avut la vârsta de 30 de ani şi ceva când a realizat la I.O.R. Bucureşti, unde lucra, un dispozitiv de filmat sub apă. A continuat apoi în domeniul acesta fascinant ca operator, apoi regizor şi actor! A reuşit pentru că deviza după care s-a ghidat a fost: „Am vrut, am muncit  mult pentru asta!” şi iată că trăgând linie, noi, astăzi, putem spune fără nici o tăgadă ca a reuşit.
       Sergiu Nicolaescu  a împins cinematografia românească cu o sută de ani înainte, a înfiinţat o şcoală de cascadori cum nu mai există în lume, ne-a făcut prin filmele sale să ne simţim mândri de originile noastre dacice şi latine. Deşi timid din fire, domnul Sergiu era un curajos cum rar mai găseşti în România. A participat la Revoluţia din decembrie 1989 în primele rânduri, de altfel luând cuvântul în Parlament a şi spus o frază care mi-a rămas întipărită în minte, referitor la acele zile: „Oamenii laşi de la Revoluţie vor să fie curajoşii de acum!”, apropo de miile de revoluţionari existenţi sau închipuiţi.
         A murit un mare patriot român pentru că deşi a avut posibilitatea să rămână de mai multe ori în occident, românul Sergiu Nicolaescu s-a întors mereu acasă. A avut ambiţia să demonstreze că filmele lui, în număr de peste 60 în 45 de ani de carieră artistică (alt record greu de egalat în România vreodată!) fac faţă pieţei cinematografice mondiale. A crezut în steaua lui şi nu s-a înşelat, deoarece filmul „Dacii” se studiază de studenţii de la regie în America, ţara filmului!
        A debutat cu filmul numit „Scoicile nu au vorbit niciodată” şi a continuat cu mari capodopere pe care vi le spun din minte: „Dacii”, „Noi cei din linia întâi”, „Mihai Vitezul”, „Mircea cel Mare”, seria de filme poliţiste în care juca rolul comisarului Moldovan, „Ultima noapte de dragoste”, „Ciuleandra”, „Supravieţuitorul”, „Pocher” şi „Carol I”. Special am lasat la urmă super comedia „Nea Mărin miliardar” un film care a fost vizionat de milioane de telespectatori.
      Se spune că pe platoul de filmare era un dur, iar Szabolcs Cseh, şeful cascadorilor afirma că: „Filmările cu Nicolaescu erau mai grele decât însuşi un război adevărat.” A lucrat şi după terminarea filmărilor s-a împrietenit cu toţi marii actori pe care i-a avut România şi îi sunt recunoscători pentru pasul înainte făcut în carieră datorită lui: Amza Pellea, Florin Piersic, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Mircea Albulescu, Vladimir Găitan, George Mihăiţă, Sebastian Papaiani, Ilarion Ciobanu, Cristian Şofron şi mulţi, mulţi alţii.
         Mă bucură faptul că reţelele de socializare au trimis mii de mesaje de condoleanţe şi apreciere a personalităţii marelui cineast, dar parcă era mai bine să fim uniţi ca popor înainte de a dispărea fizic acest bun naţional numit Sergiu Nicolaescu. Dumnezeu să-l ierte şi să-l aşeze lângă marii regizori ai lumii. Şi aşa cum a spus actorul Ion Dichiseanu, lui Sergiu „Îi lipsea doar coroana...”

                                                                                   Gelu DRAGOŞ