A apărut cu puțin timp în urmă ultimul număr al
revistei de cultură „Ateneu”, număr bogat, care își centrează materialele în
jurul receptării lui George Bacovia.
Cronica
literară este semnată de Adrian Jicu care așază sub microscop un nou volum
semnat de criticul Constantin Călin și dedicat aceluiași Bacovia. Apărută la
Editura „Babel”, cartea se înscrie într-o serie mai largă ce echivalează cu un
Dosar complet Bacovia. Așadar, „Constantin Cãlin revine la Bacovia, conștient
că e un subiect inepuizabil și obsesiv, pe care nu-l va putea acoperi în
integralitate niciodată. Dar de care încearcă să se achite cât mai bine,
întorcându-se asupra unor probleme insuficient lămurite, pe care le completează
cu comentarii, analize și analogii menite să facă inteligibilă lumea poetului.
E un efort de adâncire, dublat de unul de limpezire, pe care și le poate
permite abia acum, după acumulări succesive, meticuloase. Sunt în aceastã carte
numeroase precizări și puneri la punct, multiple explicații cuceritoare și
contre polemice, făcute pe un ton echilibrat, în lumina argumentelor” (Adrian
Jicu).
Marius Manta radiografiază plusurile eseului critic
al lui Adrian Mureșan dedicat lui Nicolae Steinhardt – „Vârstele subversiunii.
N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor”, concluzionând: „Eseul critic de față
propune diferite ecuații cu valoare axiologică: rezolvarea acestora aduce cu
sine aflarea unor sensuri, orientarea propriu-zisă de-a lungul unei opere de o
varietate însemnată.
Adrian Mureșan nu face paradă de cunoștințe, ci le
pune pe acestea la lucru, consemnând la final datele identitare ale unei voci
polifonice”.
De notat în continuare lumile anglo-saxone ale
Elenei Ciobanu, interesată de această dată de evenimentele prilejuite de
dispariția reginei Elisabeta.
Gelu Baldovin
reface firul evenimentelor Festivalului Național „George Bacovia” iar mijlocul
revistei este dedicat Colocviilor și Premiilor Revistei „Ateneu” – 2022, adunând
în același loc texte semnate de Petre Cimpoeșu, Mircea Platon, Adrian Mureșan,
Cristian Fulaș, Diana Iepure.
Carmen Gabriela Pană revine asupra poetei Agatha
Grigorescu Bacovia, definind categorii tematice de-a lungul unei opere (poate)
prea puțin prețuite.
Minunat eseul Nicoletei Florean („Implacabila
împlumbuire bacoviană”), în timp ce lecturile & comentariile sunt
completate de Adrian Lesenciuc („Înflorirea interioară. Două ipostaze”),
Gheorghe Iorga („Arthur Rimbaud. Fețele mitului”), Vasile Spiridon („Despre un
spațiu neutru”), Violeta Savu („Viața, cu frumusețea și dezamăgirile ei”).
Atent la „șoaptele nuanțelor”, Ion Fercu măsoară
„prejudecățile: infern și provocare eternă” iar Ionel Savitescu prezintă
„Autobiografia lui Bertrand Russell”.
Dimensiunea artelor e acoperită de Carmen Mihalache
(„Refuzul indiferenței, empatie și solidaritate” – note despre Festivalul de
Teatru Piatra-Neamț), Maria Bilașevschi („Saloanele Moldovei și cheia
diversității”), Marius Manta („«I-auzi corbii», o infra-lectură vizuală”),
Iulian Bucur („About a dream”).
Am decupat pentru final un mic pasaj liric, preluat
de la rubrica „Poesis”: „locuiesc în propria singurătate. / onix negru, mîinile
ei / îmi strălucesc în jurul gîtului, / onix negru am devenit și eu. // o, dar
cînd eram atît de copil, / încît luminam cu ochii / pînă departe noaptea, /
credeam că sînt curcubeu!” (Mariana Codruț – „Credeam că sînt curcubeu”).
Autor:
Marius MANTA
