Somnul are legătură cu infidelitatea în cuplu

Persoanele care nu dorm suficient prezinta o predispozitie mai mare pentru a-si insela partenerii de viata, potrivit unui studiu publicat recent in Harvard Business Review. Un somn bun si neintrerupt in fiecare noapte prezinta multe beneficii - mai multa energie si o stare de buna dispozitie fiind doar cateva dintre acestea, informeaza dailymail.co.uk

Un nou beneficiu al somnului, descoperit de curand, este acesta: oamenii ar putea sa nu isi mai insele partenerii de viata daca vor dormi suficient in fiecare noapte. Oamenii de stiinta au descoperit ca acea regiune din creier care guverneaza capacitatea de autocontrol este afectata de lipsa somnului si acest fapt ii poate face pe oameni sa ia decizii proaste.

Lipsa somnului duce la eliminarea glucozei din cortexul prefrontal, conducand astfel la disparitia autocontrolului. intrucat autocontrolul ii ajuta pe oameni sa reziste in fata tentatiilor, un somn insuficient sau intrerupt poate sa ii faca pe unii oameni sa cedeze mai usor in fata ispitelor, inclusiv sa isi insele partenerii de viata.

Atunci cand oamenii isi folosesc capacitatea de autocontrol, ei consuma glucoza din cortextul prefrontal, iar atunci cand toata glucoza este consumata, ei tind sa adopte comportamente reprobabile. Este suficienta o scurta intrerupere in ciclul somnului pentru ca oamenii sa isi piarda autocontrolul, avertizeaza autorul acestui studiu, Christopher Barnes.

In acest studiu, autorii sai au constatat o diferenta de doar 22 de minute intre duratele medii ale somnului pentru cei care au inselat si cei care au ramas fideli partenerilor lor de cuplu.

Totusi, potrivit unor studii anterioare, lipsa somnului se face vinovata de scaderea libidoului, iar acest lucru inseama ca persoanele obosite, chiar daca vor sa isi insele partenerii de viata, pur si simplu nu prea vor avea chef sa o faca.

Specialistii in domeniul somnului spun ca o persoana privata de somn sufera de o scadere a libidoului si este mai putin interesata de activitati sexuale. Printre factorii care cauzeaza aceasta stare savantii citeaza lipsa energiei, oboseala si stresul.

Potrivit unui alt studiu, lipsa somnului creste nu doar predispozitia de a-ti insela partenerul, ci si ingrasa. Intr-un astfel de studiu, participantii care au dormit cinci ore pe noapte s-au ingrasat un kilogram intr-o saptamana, intrucat au avut tendinta de a manca mai mult in timpul zilei. Atunci cand au revenit la un program de somn considerat normal, aceleasi persoane au avut tendinta de a manca mai putine grasimi si carbohidrati si au slabit.

                                                                                  dr. Iulian COZA

Muzica măreşte calitatea somnului şi îmbunătăţeşte memoria

Oscilaţiile lente ale activităţii cerebrale, care au loc în timpul somnului profund, sunt foarte importante în procesul de memorie, informează DailyMail.co.uk.

Co-autorul Jan Born, de la Universitatea Tübingen din Germania, afirmă: “Frumuseţea stă în simplitatea cu care adaugi stimulare auditivă la intensităţi joase”.

“Această abordare este atât practică, cât şi etică, dacă ar fi să o comparăm, de exmplu,  cu stimularea electrică. Astfel, devine o unealtă pentru clinici de a creşte ritmul somnului.”

Born şi colegii lui au efectuat teste pe 11 persoane în timp ce dormeau, moment în care au fost expuşi unor stimulenţi auditivi.

Când voluntarii au fost puşi să asculte sunete care erau în concordanţă cu ritmul de oscilaţie lent al creierului, aceştia au putut să îşi amintească mai bine asocieri de cuvinte pe care le-au învăţat cu o seară în urmă.

Stimularea care era în afara ritmului oscilaţiei creierului a fost ineficientă.

Jan Born explică:”Am prezentat un stimul acustic de fiecare dată când o oscilaţie lentă urma să vină, iar, în acest mod, am reuşit să fortificăm oscilaţia lentă, în aşa fel încât să arate o amplitudine mai mare şi pe perioade mai îndelungate de timp”.

Cercetătorii suspectează că această tehnică este folositoare şi pentru a îmbunătăţi calitatea somnului.Sursa adevarul.ro

                                                                      Ana Dragoş

Somnul şi obiceiuri ce ţin de el

Deşi în prezent se vorbeşte frecvent de nevoia organismului uman de a avea opt ore consecutive de somn pe zi, acest program s-ar putea sa fie nenatural, spun oamenii de ştiinţă. 
La începutul anilor 1990, psihiatrul Thomas Wehr a realizat un experiment în timpul căruia mai mulţi oameni au fost lăsaţi în întuneric câte 14 ore pe zi, patru săptămâni la rând. A fost nevoie de ceva timp pentru ca subiectii să îşi formeze un program de somn, însă, până într-a patra săptămână, aveau unul: dormeau întâi patru ore, se trezeau apoi o ora sau două, după care adormeau iar, timp de circa patru ore. 
Şi, deşi cercetătorii care studiau somnul şi efectele lui au fost impresionaţi de rezultatele experimentului, ideea că trebuie să dormim opt ore consecutiv pe noapte a persistat şi încă este recunoscută aproape ca o axioma, potrivit BBC. 
În 2001, istoricul Roger Ekirch a publicat o lucrare bazată pe 16 ani de cercetări, în care a scos la iveală numeroase dovezi istorice potrivit cărora oamenii obişnuiau să aibă două perioade de somn într-o noapte. 
Iar cartea lui "At Day's Close: Night in Times Past", publicată patru ani mai târziu, include peste 500 de referiri la un program de somn segmentat, referiri luate din jurnale, stenograme din magistratura, cărţi medicale şi literatură - de la "Odiseea" lui Homer la opera "Don Quijote", a lui Miguel Cervantes (1615). 
De asemenea, membrii tribului tiv din Nigeria folosesc termenii "primul somn" şi "al doilea somn" pentru a caracteriza somnul de noapte. 
În referirile cu pricina este descris un prim somn, care începe cam la două ore după apunerea soarelui, urmat de o perioada de trezie, de o oră sau două, şi apoi un al doilea somn. "Nu este vorba doar de numărul de referiri, ci şi de cum vorbeşte despre asta, ca si cum ar fi ceva general ştiut", spune autorul cărţii, Roger Ekirch.
În ora sau în cele două ore în care erau treji, oamenii obişnuiau să fie destul de activi. Unii se ridicau din pat, mergeau la toaletă sau fumau, şi chiar îşi vizitau vecinii! Cei mai mulţi rămâneau în pat şi citeau, scriau sau se rugau. Mai multe cărţi de rugăciuni de la sfârşitul secolului al XV-lea includeau rugăciuni speciale pentru orele dintre cele două perioade de somn. 
În plus, manualul unui doctor din secolul al XVI-lea, din Franţa, sfătuia cuplurile să facă dragoste "după primul somn", argumentând că aceasta este cea mai bună perioada pentru a concepe un copil şi în niciun caz la sfârşitul zilei, cand soţii erau obosiţi. 
Autorul cărţii, Roger Ekirch, a descoperit că menţionările despre primul somn şi al doilea au început să dispară spre sfârşitul secolului al XVII-lea - întâi printre clasele urbane superioare din nordul Europei, iar în următorele două secole în toată societatea occidentală. 
Până în 1920, ideea celor două perioade de somn a dispărut complet din conştiinţa socială iar Ekirch crede că acest lucru s-a întâmplat din cauza iluminatului stradal, a iluminatului casnic şi a înmulţirii cafenelelor - care uneori erau deschise toată noaptea -, stimulându-se astfel socializarea în timpul nopţii. Tot atunci a proliferat şi fenomenul prostituţiei.
Oamenii au început să stea treji până mai târziu, iar timpul alocat odihnei a fost redus drastic. Spre comparaţie, în secolul XVII până şi cei înstăriţi evitau să ardă multe lumânări pentru a sta noaptea târziu. 
În 1667, Parisul a devenit primul oraş din lume care şi-a luminat străzile, folosind lumânări de ceară în lămpi de gaz. A fost urmat de Lille, în acelaşi an, şi de Amsterdam, doi ani mai târziu, unde se foloseau lampe cu ulei, mult mai eficiente. 
Londra şi-a luminat şi ea străzile în 1684, iar până la sfârşitul secolului mai mult de 50 de oraşe importante ale Europei au făcut acest lucru. Iar socializarea, cel puţin în timpul primei părţi a nopţii, devenea din ce în ce mai la modă, în detrimentul timpului alocat odihnei şi somnului. 
Mai mult, într-un jurnal medical din 1829 părinţii erau îndemnaţi să-şi forţeze copiii să îşi schimbe programul de somn format din cele două perioade. 
Somnul continuu ar putea fi cauza mai multor probleme !
În prezent, cei mai mulţi oameni se pare că s-au adaptat la cele opt ore consecutive, dar Ekirch crede că multe probleme de somn s-ar putea să aibă legatură cu preferinţa naturală a organismului de a avea un somn segmentat şi cu abundenţă de lumină artificială. 
Neîmplinirea tendinţei de a dormi în două perioade ar putea fi cauza unui tip de insomnie, caracterizat prin faptul că oamenii se trezesc în timpul nopţii, după care adorm foarte greu din nou. Această problemă de somn a apărut pentru prima dată în literatură la sfârşitul secolului al XIX-lea, când referirile la cele două perioade de somn dispăruseră deja. 
"Trezirea în timpul nopţii face parte din fiziologia umană normală", spune psihologul specializat în probleme de somn, Gregg Jacobs, adăugând că somnul nesegmentat ar putea face rău. Iar aceste păreri sunt susţinute şi de Russell Foster, profesor de neuroştiinţă circadiană, la Oxford. 
"Peste 30% din problemele medicale cu care se confruntă doctorii au legătură directă sau indirectă cu somnul. Însă, somnul a fost ignorat în instruirea medicală şi sunt foarte puţine centre în care acesta este studiat", a afirmat Russell Foster. Psihologul Gregg Jacobs crede că somnul segmentat ar fi avut un rol important şi în capacitatea oamenilor de a face faţa stresului în mod natural. Ziare.Com

                                                                                  Cristian LAURENŢIU