Se afișează postările cu eticheta taieri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta taieri. Afișați toate postările

sâmbătă, 28 aprilie 2018

Se curăţă viţa-de-vie de coarde pentru a avea struguri cu boabe bune şi un vin de calitate!



Tăierea în uscat a viţei-de-vie este operaţiunea de reducere a numărului de coarde şi de scurtare a lungimii acestora, prin care se schimbă poziţia relativă a elementelor de producţie pe butuc şi a ochilor pe elementul de rod, prin stabilirea unei încărcături de rod specifice fiecărui soi în parte, în scopul de a crea un echilibru între creştere şi rodire.


Încărcătura de rod şi repartizarea acesteia pe elementele de rod este specifică în funcţie de caracteristica de a fructifica a fiecărui soi, pe elemente scurte (cepi 2-3 ochi), lungi (coarde de 8-18 ochi) sau mixte (verigi de rod cu cepi de 2-3 ochi şi coarde de 8-18 ochi), vigoarea soiului şi de forma de conducere a butucului de viţă-de-vie.
Tăierea de fructificare se aplică la butucii de viţă-de-vie în plină producţie. Această lucrare se poate efectua începând de toamna, după căderea frunzelor, şi până primăvara, înainte de dezmugurit.
În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei este răspândită forma de conducere clasică sau joasă a butucilor. În acest caz sistemul de tăiere de fructificare folosit este cel mixt (Guyot multiplu), respectiv cepi lungi de 2-3 ochi şi coarde lungi de 8-12 ochi. În anii favorabili din punct de vedere climatic, în perioada de repaus activ, când temperatura nu coboară sub limita de îngheţ a mugurilor (temperaturi de -15…-18°C), se poate folosi tăierea de tip Guyot semiînalt cu braţe înlocuite periodic.
Elementele de rod sunt secţionate prin nod pentru reducerea pierderilor de apă şi substanţe minerale în timpul fenofazei „plânsul“. Lemnul de un an de prisos se va îndepărta prin scurtarea acestuia la 1-2 mm deasupra punctului de inserţie pentru a nu diminua rezerva de muguri dorminzi.
În zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, în iarna 2014/2015, după o perioadă de toamnă şi 30 zile din luna decembrie când nu au fost probleme de viabilitate a mugurilor, deoarece temperatura nu a coborât sub -15° C, în data de 31 decembrie 2014 s-a înregistrat temperatura de -20,4° C, iar în data de 1 ianuarie 2015 s-a înregistrat temperatura de -25,1o C. Înălţimea stratului de zăpadă a fost de 25-30 cm. Aceste temperaturi coborâte şi faptul că în majoritatea plantaţiilor, în anul 2014, atacul principalelor boli, mana şi făinarea, a fost foarte virulent, iar butucii au intrat în starea de repaus slab pregătiţi, au contribuit la pierderi importante de muguri. Au pierit toţi mugurii din complexul mugural (principal, secundari, terţiari), situaţi deasupra stratului de zăpadă. Mugurii care au rezistat au fost cei situaţi la baza butucului, în stratul de zăpadă. Aşadar, pentru campania de tăiere de fructificare din primăvara anului 2015, în plantaţiile conduse în formă clasică (joasă), din sudul şi sud-vestul Olteniei, se recomandă sistemul de tăiere scurt, în cepi de 2-3 ochi, în număr cât mai mare, chiar dacă sunt inseraţi direct pe scaunul butucului, pentru a compensa încărcătura de rod ce-i revine unui butuc, conform figurii.
În situaţia unor suprafeţe mai mici se amână tăierea până după intrarea în vegetaţie. Când lăstarii nou apăruţi au lungimi de 5-8 cm se poate efectua tăierea. Aceasta se face cu mare atenţie pentru a nu rupe lăstarii existenţi pe butuc, deoarece sunt foarte sensibili şi se desprind uşor de la punctul de inserţie. În acest caz se îndepărtează toate acele porţiuni de lemn care nu au lăstari. Această situaţie este valabilă pentru toate soiurile, întrucât deasupra stratului de zăpadă nu a rezistat niciun mugure.
În arealele în care viţa-de-vie este condusă pe tulpini semiînalte se va proceda la îndepărtarea tulpinii şi la scurtarea coardelor existente pe cepii de siguranţă de la baza butucului, însă, în vederea refacerii formei de conducere, în absenţa tutorelui, se îndepărtează cordoanele şi se poate menţine tulpina, care va folosi la palisarea lăstarului care va forma noua tulpină, sau se poate reconstitui forma de conducere a butucului cu ajutorul lăstarilor porniţi din mugurii dorminzi. La fel se va proceda şi în plantaţiile din anul al treilea în care forma de conducere semiînaltă era deja constituită.
În plantaţiile tinere, în vârstă de 1-2 ani, în care s-a optat pentru forma de conducere semiînaltă, se vor îndepărta tulpinile, se va lăsa un cep de 2-3 ochi şi se va relua constituirea formei de conducere semiînalte, eventual pe două tulpini, pentru a grăbi realizarea acesteia şi obţinerea rodului în anul următor.
La tăierea de fructificare mixtă în formă joasă, rărirea elementelor de producţie are în vedere:
– apropierea elementelor de rod de scaunul butucului;
– cuplarea coardei cu cepul aferent, pe acelaşi braţ şi cât mai aproape între acestea;
– tăierea în verigi după regula „cepul primul“;
– solicitarea egală a butucului pe cele două părţi, paralele cu direcţia rândului;
– lăsarea unui spaţiu liber în axul central al butucului în vederea îmbunătăţirii microclimatului;
– lăsarea în plus a 2-4 cepi pentru înlocuire, coborâre sau siguranţă.

miercuri, 13 noiembrie 2013

Tăieri de fonduri la Sănătate, Sport şi Cultură!

Preşedinţia, Parlamentul, Curtea Constituţională, SRI şi ministerele Dezvoltării şi Administraţiei, Apărării, Muncii, Agriculturii, Educaţiei, Transporturilor vor primi mai mulţi bani în 2014 faţă de acest an în timp ce bugetele ICCJ, Justiţiei, Internelor, MTS, Sănătăţii, Culturii, ANI, CSM vor fi tăiate.
Situaţia se referă strict la bugetele ministerelor şi altor instituţii, nu la ansamblul domeniului care este finanţat şi din alte surse, precum de către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate în cazul domeniului sănătăţii.
În ceea ce priveşte bugetul de cheltuieli al fondului naţional al asigurărilor sociale de sănătate al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acesta este estimat pentru anul viitor la 22,55 miliarde lei, faţă de 22,59 miliarde lei în acest an, respectiv cu 0,14% mai puţin.
Raportat la bugetul consolidat de cheltuieli împărţit pe domenii, care include nu doar bugetul ministerelor de resort, ci şi alocările din partea primarilor şi alte surse, Asistenţa Socială, Sănătatea, Transporturile şi Educaţia sunt domeniile care vor avea în 2014 cel mai mare volum de cheltuieli bugetare, în timp ce Agricultura, Apărarea şi Mediul sunt în coada acestui clasament, conform datelor prezentate, marţi, de MEDIAFAX.
Conform proiecţiei raportate strict la bugetul ministerelor şi altor instituţii,Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an, cu 2,79% mai mult), Senatul - 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei, 6,42%), Camera Deputaţilor - 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei, 6,86%), Curtea Constituţională - 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei, 0,71%), Secretariatul General al Guvernului - 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei, 10,03%), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - 4,8 miliarde lei (de la 3,58 miliarde lei, 33,9%), Ministerul Finanţelor - 3 miliarde lei (de la 2,65 miliarde lei, 15,35%), Ministerul Apărării - 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei, 3,66%), Ministerul Muncii - 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei, 2,48%), Ministerul Agriculturii - 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei, 13,01%), Ministerul Mediului - 2,68 miliarde lei (de la 2,32 miliarde lei, 15,59%), Ministerul Transporturilor - 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei, 6,46%), Ministerul Educaţiei - 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei, 1,43%), Serviciul Român de Informaţii - 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei, 0,47%), Ministerul Fondurilor Europene - 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane lei, 11,40%), Autoritatea Electorală Permanentă - 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei, 5,20%).

Reduceri de bugete vor fi operate la:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei, -0,22%),

Curtea de Conturi - 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei, -3,86%),

Ministerul Afacerilor Externe - 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei, -6,40%),

Ministerul Justiţiei - 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei, -3,15%),

Ministerul Afacerilor Interne - 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei, -4,08%),

Ministerul Tineretului şi Sportului - 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei, -0,74%),

Ministerul Sănătăţii - 7,96 miliarde lei (de la 9,79 miliarde lei, -18,71%),

Ministerul Culturii - 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei, -8,52%),

Ministerul Economiei - un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei, -3,78%),

Ministerul pentru Societatea Informaţională - 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei, -9,24%),

Ministerul Public - 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei, -5,75%),

Agenţia Naţională de Integritate - 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei, -34,72%),

Serviciul de Informaţii Externe - 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei, -0,53%),

Serviciul de Protecţie şi Pază - 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei, -30%),

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei, -2,54%),

Academia Română - 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei, -2,24%),

Consiliul Superior al Magistraturii - 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei, -6,15%).

Comparativ cu bugetul estimat să fie acordat anul viitor, estimare inclusă în proiectul de buget pentru acest an, Preşedinţia, Curtea de Conturi, Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Serviciul de Protecţie şi Pază, Academia Română au primit mai puţin, iar Senatul, Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Public, Ministerul Economiei, Agenţia Naţională de Integritate, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă au primit mai mult.
Astfel, conform estimării de buget pentru anul 2014, inclusă în proiectul de buget pe 2013 aprobat la începutul acestui an, Administraţia Prezidenţială ar fi trebuit să primească 27,4 milioane lei, Senatul - 95,7 milioane lei, Camera Deputaţilor - 216,9 milioane lei, Curtea Constituţională - 14,5 milioane lei, Curtea de Conturi - 198,2 milioane lei, Secretariatul General al Guvernului - 6,8 miliarde lei, Ministerul Afacerilor Externe - 659,4 milioane lei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - 3,5 miliarde lei (de la un buget iniţial de 2,5 miliarde lei pe acest an), Ministerul Finanţelor - 2,7 miliarde lei, Ministerul Justiţiei - 2,4 miliarde lei, Ministerul Apărării - 5,7 miliarde lei, Ministerul Afacerilor Interne - 8,4 miliarde lei, Ministerul Muncii - 32,6 miliarde lei, Ministerul Tineretului si Sportului - 416,2 milioane lei, Ministerul Agriculturii - 17,8 miliarde lei, Ministerul Mediului -4,5 miliarde lei, Ministerul Transporturilor -11 miliarde lei, Ministerul Educaţiei - 8,4 miliarde lei, Ministerul Sănătăţii - 5,6 miliarde lei, Ministerul Culturii - 547,9 milioane lei, Ministerul pentru Societatea Informaţională -164,5 milioane lei, Ministerul Public - 680 milioane lei, Ministerul Fondurilor Europene - 181 milioane lei, Ministerul Economiei - 966,7 milioane lei, Agenţia Naţională de Integritate - 16,7 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii - un milliard lei, Serviciul de Informaţii Externe - 183,4 milioane lei, Serviciul de Protecţie şi Pază - 137 milioane lei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 248,8 milioane lei, Academia Română - 380,3 milioane lei, Consiliul Superior al Magistraturii - 84,9 milioane lei, Autoritatea Electorala Permanentă -15 milioane lei.
Veniturile bugetului consolidat vor însuma anul viitor tot 32,9% din Produsul Intern Brut, dar un PIB calculat în creştere de la 625,6 miliarde lei la 658,6 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 35,1% din PIB, cursul mediu de schimb luat în calcul fiind 4,45 lei/euro, de la 4,42 lei/euro.
Pentru acest an, Produsul Intern Brut a fost estimat la 625,6 miliarde lei, proiecţa bugetară pentru anul viitor bazându-se pe un PIB de 658,6 miliarde lei.
Veniturile bugetului consolidat sunt anticipate la 216,8 miliarde de lei (32,9% din PIB). Guvernul a estimat un total de încasări din economie de 201,9 miliarde lei la bugetul de stat (30,7% din PIB) şi o absorbţie de fonduri europene uşor mai mare decât cea din strategia fiscal-bugetară, respectiv de 14,8 miliarde lei fonduri nerambursabile (2,23% din PIB) faţă de 14,4 miliarde lei.
Pentru acest an, veniturile consolidate au fost calculate la 206 miliarde lei, cu 13,1 miliarde lei fonduri nerambursabile.
Cheltuielile bugetului conslidat vor însuma 231,3 miliarde de lei (35,1% din PIB), faţă de 221,8 miliarde de lei în acest an (35,4% din PIB).
Inflaţia este prognozată pentru sfârşitul anului viitor la 3%, de la 2% în acest an.
Numărul mediu de salariaţi va ajunge la 4,57 milioane persoane, de la 4,51 milioane angajaţi în 2013, câştigul salarial mediu net fiind indicat în creştere de la 1.594 lei la 1.676 lei. Sursa Mediafax


                                                                  c. l.

duminică, 8 aprilie 2012

Se întâmplă la GROŞI, judeţul Maramureş!


 În numele morții se distruge viață!
 Într-o emisiune  prezentată pe postul TV eMaramureș mi-a fost să văd  un nemernic de 62 de ani care precis era activist PCR la CAP Groși ce cu mult tupeu s-a prezentat consilier bisericesc și s-a buricit să taie unicii stejari seculari din comuna Groși pentru ... a îngrădi cimitirul și a face băncuțe de lemn în biserică. Aprobări pentru tăierea monumentelor naturii nu se pot da de către ocoale silvice, iar actele fluturate de criminalii de monumente ale naturii din Groși erau niște făcături ale unor  emploiați care nu știau despre ce fel de arbori este vorba. Un fost consilier , conștient de pierderile pe care le provoacă distrugerea monumentelor ale naturii s-a opus singur  criminalilor de monumente ale naturii. Cu stupoare constatăm că polițaii comunali au venit și l-au ridicat în forță pe  Sorin Gaje,  fost consilier al comunei Groși, l-au îndepărtat de monumentele naturii ca acei criminali să poată duce la bun sfârșit fărădelegea lor. Motivația expusă prostiților care au venit la sfânta liturghie duminica, era că stejarii își scutură toamna frunzele și acestea acoperă mormintele, iar baba din vecini nu mai prididea să măture frunzele de pe viitorul ei cavou  din beton. Mai mult se pare că  vântul a îmburdat o cruce  de mormânt și s-a găsit vinovatul... stejarul secular, iar pentru fapta sa toți cei 27 de stejari ce dovedeau existența unei păduri seculare exterminată în anii democrației au fost condamnați să devină lețuri în gardul bisericii , iar cei mai naționaliști dintre stejari vor fi comndamnați să devină bănci de biserică pe care se vor odihni posterioarele de babe ce au învățat credeul din capitalul lui Marx. Cerem pe această cale parchetului, gărzii de mediu și poliției ecologice să se autosesizeze și să ia măsurile legale exemplare împotriva criminalilor de mediu.
                                                     Vasile TIVADAR