MTS a locat peste un milion de lei pentru CSN “Lascăr Pană” din Baia Mare

 În cursul zilei de vineri, 23 noiembrie, Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a alocat Complexului Sportiv Național (CSN) ”Lascăr Pană” din Baia Mare suma de peste un milion de lei. Aceste fonduri au fost solicitate de către conducerea instituției atât pentru funcționarea, cât și pentru demararea urgentă a unor lucrări și investiții în infrastructura sportivă din municipiul reședință de județ, a arătat secretarul de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, maramureșeanul Cosmin Butuza.

”Banii primiți de CSN Baia Mare vor fi direcționați pentru a acoperi necesarul privind  documentațiile tehnico-economice, respectiv expertizele tehnice, studiile geotehnice, D.A.L.I, studiile de fezabilitate pentru obiectivele Bazin de Înot descoperit si Hotelul Sport, dar și dotarea Complexului Sportiv cu mijloace și mașini pentru transport, mobilier, aparatură birotică și alte active fixe. O altă sumă de peste 500.000 de lei va fi dirijată pentru reparații capitale la Complexul de Cazare și Cantina Stibina, unde vor fi realizate lucrări de înlocuire a învelitorii și execuția șarpantei, acțiuni necesare pentru remedierea daunelor produse de evenimentele meteorologice extreme din toamna anului 2017”, a precizat secretarul de stat Cosmin Butuza.

Complexul Sportiv Național “Lascăr Pană” are în administrare următoarele obiective: Bazinul Olimpic de Înot “Gheorghe Demeca” – bazin acoperit, Sala Polivalentă “Lascăr Pană”, stadionul de atletism, bazinul de înot descoperit, Hotelul “Sport”, stadionul de rugby “Lascăr Ghineț” și baza de agrement “Stibina”.

    ”În cei aproape doi ani ca secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului am încercat mereu să ajut sportul băimărean și maramureșean și depun toate diligențele pentru ca Baia Mare să redevină capitala sportului românesc. Această nouă infuzie de capital care vine spre Maramureș este necesară și am convingerea că, în viitorul apropiat, voi putea să aduc noi vești îmbucurătoare pentru maramureșenii iubitori de sport și pentru toți cei care m-au creditat cu încrederea lor pentru această poziție în Guvernul României”, a declarat Cosmin Butuza, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului.

                                                                                                     CJMM

Ministerul Tineretului și Sportului a alocat 500.000 de lei pentru repararea acoperișului Bazinului Olimpic din Baia Mare

 Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat faptul că, în cursul zilei de miercuri, 8 noiembrie 2017, ministrul Tineretului și Sportului, Marius Dunca a semnat alocarea sumei de 500.000 de lei pentru repararea acoperișului Bazinului Olimpic ”Gheorghe Demeca” din Baia Mare. Banii au ajuns la Direcția Județeană pentru Tineret și Sport a județului Maramureș, urmând să fie organizată licitația, iar lucrările să demareze în cel mai scurt timp. Șeful administrației județene a subliniat faptul că, instituția Consiliului Județean nu are în subordine DJTS, deci implicit nici Bazinul Olimpic de înot din Baia Mare, însă fiind o problemă a maramureșenilor și a copiilor care își doresc să facă performanță în acest sport s-a implicat personal în rezolvarea acestei situații.

La conferința de presă care a avut loc în cabinetul președintelui CJ a fost prezent și directorului Liceului cu Program Sportiv din Baia Mare, Adrian Gherghel, care este și antrenor de înot și care a adus, în dese rânduri, performanță Maramureșului atât prin participările sale la diverse competiții, cât și prin sportivii pe care i-a pregătit.

”În urmă cu mai bine de o lună, când vijelia care a afectat multe construcții din Baia Mare, au apărut probleme și la acoperișul bazinului de înot. Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Gheorghe Pop de Băsești” al județului Maramureș a fost informat în cel mai scurt timp, iar pagubele menționate au fost împărțite în trei categorii. Prima categorie a făcut referire la instituțiile publice aflate în subordinea autorităților locale, cea de-a doua s-a referit la instituțiile aflate în subordinea deconcentratelor, iar în a treia categorie au intrat proprietățile private. Guvernul României s-a mișcat extrem de repede, alocând Maramureșului, într-un timp foarte scurt, o sumă de peste 90 de miliarde de lei vechi pentru instituțiile aflate în subordinea administrațiilor locale. În ceea ce privește instituțiile aflate în subordinea deconcentratelor era necesară o rectificare de buget, fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului fiind epuizat. În urma discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Tineretului și Sportului, respectiv cu ministrul Marius Dunca, dar și cu secretarul de stat Cosmin Butuza, singura variantă în care puteau să vină în ajutorul Bazinului Olimpic era printr-un transfer intern de bani de la un capitol la altul. Trebuie specificat faptul că MTS nu avea aceste fonduri în buget, iar pentru a face modificările menționate erau necesare foarte multe avize, cel mai important fiind avizul Ministerului Finanțelor, care s-a primit în cursul săptămânii trecute. Au urmat, apoi, avizele interne ale MTS, iar în cursul zilei de miercuri, ministrul Marius Dunca a semnat rectificarea bugetului și transmiterea sumei de 500.000 de lei către obiectivul din Baia Mare”, a declarant președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

Gabriel Zetea: ”DJTS a gestionat deficitar problema acoperișului avariat de furtună”

Șeful administrației județene a mai menționat faptul că acești 500.000 de lei reprezintă întregul buget al MTS, care a fost alocat pentru un singur obiectiv din Maramureș, iar reușita acestui proiect i se datorează, exclusiv, secretarului de stat Cosmin Butuza, care a militat și a susținut cauza până la final.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean s-a arătat dezamăgit de atitudinea lui Cornel Săvoiu, directorul Direcției Județene pentru Tineret și Sport, despre care spune că a gestionat deficitar intervenția imediată a problemei și a ales să pună în pericol întregul amplasament, fără a ține cont de sportivii care aveau nevoie de bazinul de înot pentru a se antrena în vederea competițiilor interne și internaționale la care participă.

”Consider că DJTS s-a folosit de acest pretext pentru a obține sume mai mari de bani. Acest fapt a adus la imposibilitatea funcționării bazinului, iar sute de copii din Maramureș și-au decalat întregul program și au fost nevoiți să facă kilometri suplimentari pentru a se antrena în condiții improprii, mult sub standardele pe care le oferă interiorul bazinului de înot din Baia Mare. Pe de altă parte, nu consider că este normală nici atitudinea unora dintre părinți, care în loc să vină să discutăm, așa cum au ales alții, s-au manifestat extrem de zgomotos, fără a cunoaște faptul că instituția Consiliului Județean Maramureș nu are nicio atribuție în gestionarea Bazinului Olimpic Gheorghe Demeca din Baia Mare. În ceea ce-i privește pe cei de la DJTS, sper că, cel puțin acum vor gestiona mai bine problema atribuirii lucrării și execuția propriu-zisă a acoperișului”, a conchis președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

Antrenorul Adrian Gherghel a arătat că tinerii care s-au pregătit pentru competiții la bazinul de înot din Baia Mare au fost puși în situația de a găsi o variantă adiacentă pentru a putea să își continue antrenamentele, iar în prezent sportivii se trezesc la 5.00 dimineața și fac kilometri întregi pentru a ajunge la un bazin care nu se ridică la standardele celui din municipiul reședință de județ, însă nu există, în prezent, o altă soluție. ”Noi am încercat să nu deranjăm prea mult, dar ne bucurăm că s-a găsit o variantă pentru rezolvarea problemei. Acum sperăm ca cei care trebuie să gestioneze repararea acoperișului să facă acest lucru în cel mai scurt timp posibil”, a declarat Adrian Gherghel.

                                                                                             CJMM

Tăieri de fonduri la Sănătate, Sport şi Cultură!

Preşedinţia, Parlamentul, Curtea Constituţională, SRI şi ministerele Dezvoltării şi Administraţiei, Apărării, Muncii, Agriculturii, Educaţiei, Transporturilor vor primi mai mulţi bani în 2014 faţă de acest an în timp ce bugetele ICCJ, Justiţiei, Internelor, MTS, Sănătăţii, Culturii, ANI, CSM vor fi tăiate.

Situaţia se referă strict la bugetele ministerelor şi altor instituţii, nu la ansamblul domeniului care este finanţat şi din alte surse, precum de către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate în cazul domeniului sănătăţii.

În ceea ce priveşte bugetul de cheltuieli al fondului naţional al asigurărilor sociale de sănătate al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acesta este estimat pentru anul viitor la 22,55 miliarde lei, faţă de 22,59 miliarde lei în acest an, respectiv cu 0,14% mai puţin.

Raportat la bugetul consolidat de cheltuieli împărţit pe domenii, care include nu doar bugetul ministerelor de resort, ci şi alocările din partea primarilor şi alte surse, Asistenţa Socială, Sănătatea, Transporturile şi Educaţia sunt domeniile care vor avea în 2014 cel mai mare volum de cheltuieli bugetare, în timp ce Agricultura, Apărarea şi Mediul sunt în coada acestui clasament, conform datelor prezentate, marţi, de MEDIAFAX.

Conform proiecţiei raportate strict la bugetul ministerelor şi altor instituţii,Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an, cu 2,79% mai mult), Senatul - 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei, 6,42%), Camera Deputaţilor - 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei, 6,86%), Curtea Constituţională - 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei, 0,71%), Secretariatul General al Guvernului - 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei, 10,03%), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - 4,8 miliarde lei (de la 3,58 miliarde lei, 33,9%), Ministerul Finanţelor - 3 miliarde lei (de la 2,65 miliarde lei, 15,35%), Ministerul Apărării - 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei, 3,66%), Ministerul Muncii - 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei, 2,48%), Ministerul Agriculturii - 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei, 13,01%), Ministerul Mediului - 2,68 miliarde lei (de la 2,32 miliarde lei, 15,59%), Ministerul Transporturilor - 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei, 6,46%), Ministerul Educaţiei - 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei, 1,43%), Serviciul Român de Informaţii - 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei, 0,47%), Ministerul Fondurilor Europene - 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane lei, 11,40%), Autoritatea Electorală Permanentă - 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei, 5,20%).

Reduceri de bugete vor fi operate la:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei, -0,22%),

Curtea de Conturi - 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei, -3,86%),

Ministerul Afacerilor Externe - 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei, -6,40%),

Ministerul Justiţiei - 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei, -3,15%),

Ministerul Afacerilor Interne - 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei, -4,08%),

Ministerul Tineretului şi Sportului - 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei, -0,74%),

Ministerul Sănătăţii - 7,96 miliarde lei (de la 9,79 miliarde lei, -18,71%),

Ministerul Culturii - 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei, -8,52%),

Ministerul Economiei - un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei, -3,78%),

Ministerul pentru Societatea Informaţională - 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei, -9,24%),

Ministerul Public - 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei, -5,75%),

Agenţia Naţională de Integritate - 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei, -34,72%),

Serviciul de Informaţii Externe - 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei, -0,53%),

Serviciul de Protecţie şi Pază - 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei, -30%),

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei, -2,54%),

Academia Română - 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei, -2,24%),

Consiliul Superior al Magistraturii - 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei, -6,15%).

Comparativ cu bugetul estimat să fie acordat anul viitor, estimare inclusă în proiectul de buget pentru acest an, Preşedinţia, Curtea de Conturi, Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Serviciul de Protecţie şi Pază, Academia Română au primit mai puţin, iar Senatul, Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Public, Ministerul Economiei, Agenţia Naţională de Integritate, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă au primit mai mult.

Astfel, conform estimării de buget pentru anul 2014, inclusă în proiectul de buget pe 2013 aprobat la începutul acestui an, Administraţia Prezidenţială ar fi trebuit să primească 27,4 milioane lei, Senatul - 95,7 milioane lei, Camera Deputaţilor - 216,9 milioane lei, Curtea Constituţională - 14,5 milioane lei, Curtea de Conturi - 198,2 milioane lei, Secretariatul General al Guvernului - 6,8 miliarde lei, Ministerul Afacerilor Externe - 659,4 milioane lei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - 3,5 miliarde lei (de la un buget iniţial de 2,5 miliarde lei pe acest an), Ministerul Finanţelor - 2,7 miliarde lei, Ministerul Justiţiei - 2,4 miliarde lei, Ministerul Apărării - 5,7 miliarde lei, Ministerul Afacerilor Interne - 8,4 miliarde lei, Ministerul Muncii - 32,6 miliarde lei, Ministerul Tineretului si Sportului - 416,2 milioane lei, Ministerul Agriculturii - 17,8 miliarde lei, Ministerul Mediului -4,5 miliarde lei, Ministerul Transporturilor -11 miliarde lei, Ministerul Educaţiei - 8,4 miliarde lei, Ministerul Sănătăţii - 5,6 miliarde lei, Ministerul Culturii - 547,9 milioane lei, Ministerul pentru Societatea Informaţională -164,5 milioane lei, Ministerul Public - 680 milioane lei, Ministerul Fondurilor Europene - 181 milioane lei, Ministerul Economiei - 966,7 milioane lei, Agenţia Naţională de Integritate - 16,7 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii - un milliard lei, Serviciul de Informaţii Externe - 183,4 milioane lei, Serviciul de Protecţie şi Pază - 137 milioane lei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 248,8 milioane lei, Academia Română - 380,3 milioane lei, Consiliul Superior al Magistraturii - 84,9 milioane lei, Autoritatea Electorala Permanentă -15 milioane lei.

Veniturile bugetului consolidat vor însuma anul viitor tot 32,9% din Produsul Intern Brut, dar un PIB calculat în creştere de la 625,6 miliarde lei la 658,6 miliarde lei, iar cheltuielile se vor ridica la 35,1% din PIB, cursul mediu de schimb luat în calcul fiind 4,45 lei/euro, de la 4,42 lei/euro.

Pentru acest an, Produsul Intern Brut a fost estimat la 625,6 miliarde lei, proiecţa bugetară pentru anul viitor bazându-se pe un PIB de 658,6 miliarde lei.

Veniturile bugetului consolidat sunt anticipate la 216,8 miliarde de lei (32,9% din PIB). Guvernul a estimat un total de încasări din economie de 201,9 miliarde lei la bugetul de stat (30,7% din PIB) şi o absorbţie de fonduri europene uşor mai mare decât cea din strategia fiscal-bugetară, respectiv de 14,8 miliarde lei fonduri nerambursabile (2,23% din PIB) faţă de 14,4 miliarde lei.

Pentru acest an, veniturile consolidate au fost calculate la 206 miliarde lei, cu 13,1 miliarde lei fonduri nerambursabile.

Cheltuielile bugetului conslidat vor însuma 231,3 miliarde de lei (35,1% din PIB), faţă de 221,8 miliarde de lei în acest an (35,4% din PIB).

Inflaţia este prognozată pentru sfârşitul anului viitor la 3%, de la 2% în acest an.

Numărul mediu de salariaţi va ajunge la 4,57 milioane persoane, de la 4,51 milioane angajaţi în 2013, câştigul salarial mediu net fiind indicat în creştere de la 1.594 lei la 1.676 lei. Sursa Mediafax

                                                                  c. l.

Strategie MTS: Programele şcolare vor include practicarea sportului la toate nivelurile învăţământului preuniversitar

Programele şcolare vor include educaţia fizică şi practicarea sportului la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar, prevede Strategia în domeniul Sportului pentru perioada 2013 - 2030, pusă în dezbatere publică de Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS).

Prin această strategie, MTS urmăreşte îmbunătăţirea calităţii orei de educaţie fizică şi sport, mărirea numărului de ore de sport în gimnaziu şi liceu la cel puţin 3, introducerea a 30 de minute de mişcare şi coordonare în ciclul preşcolar, dar şi realizarea de competiţii la nivel şcolar.

Totodată, MTS are în vedere acordarea de recompense şcolare pentru activitatea sportivă extracurriculară (recomandări, burse de studiu, tabere şcolare, etc.) dar şi realizarea unui proiect naţional care să devină evaluare a activităţii sportive din şcoli şi universităţi.

Alte obiective ale strategiei sunt dotarea grădiniţelor cu materiale sportive didactice pentru educaţia copiilor, dotarea sălilor de sport deja existente cu materiale sportive, scăderea numărului de scutiţi medical de educaţie fizică şi sport în învăţământ prin accesarea programelor prin alternanţă, îmbunătăţirea cercetării în domeniul sportului, dotarea sălilor de sport a şcolilor cu echipamente electronice care creează reperele de timp, scor, spaţiu şi organizare Olimpiadei Sportului Şcolar.

Documentul pus în dezbatere publică de MTS mai prevede că bazele sportive didactice vor fi multifuncţionale şi vor fi puse la dispoziţia comunităţii locale, pentru a permite practicarea mai multor discipline sportive, iar activităţile sportive universitare vor fi organizate şi promovate în colaborare cu ministerul de resort, cu scopul de a acorda atenţie deosebită practicării sportului de către tineri, contribuind la dezvoltarea lor socială şi culturală.

"Vom încuraja practicarea sportului de către persoane cu dizabilităţi motorii, psihice, senzoriale şi mixte, urmărind deplina lor integrare socială. Să dezvolte Programul extins de proiecte şi activităţi sportive, cu scopul de a întări sănătatea cetăţenilor, indiferent de vârstă şi sex (educaţie prin sport)", susţin reprezentanţii MTS.

Alte obiective ale strategiei se referă la refacerea legislaţiei în domeniul sportului, prin elaborarea Codului Sportiv, la realizarea Registrului bazelor sportive din România, dar şi al Registrului Naţional de Monitorizare a potenţialului biomotric al populaţiei şcolare.

"Părinţii joacă un rol important în formarea comportamentului copiilor, viitori performeri, în viaţă şi în sport. Noi şi părinţii vom încuraja să se respecte următoarele linii directoare: toţi copiii participă în sport pentru distracţie şi dezvoltarea lor sănătoasă, încurajăm participarea, fără a-i forţa niciodată. Părinţii sunt primii sponsori în activitatea sportivă a copiilor. Ne focalizăm mai mult pe efortul lor, decât pe a câştiga sau a pierde. Vom accepta că sportul are o curbă de învăţare şi vom permite copiilor să înveţe din propriile greşeli. Vom sprijini şi vom încuraja educaţia în şcoală a copiilor. Vom educa spiritul de fair-play, vom lupta împotriva violenţei, a folosirii drogurilor şi a tuturor tentaţiilor societăţii moderne", se mai arată în Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2030. AGERPRES/ (AS-AUTOR: Roberto Stan, editor: Florin Marin)