vineri, 25 februarie 2022

Prin punctele de frontieră situate la granița cu Ucraina până la ora 16:00 au intrat în România aproximativ 5300 de persoane

 

În data de 24.02.2022, în intervalul orar 00.00-16.00, au intrat în România, prin punctele de frontieră situate la graniţa cu Ucraina (PTF Halmeu-jud. Satu Mare, PTF Sighetu-Marmatiei-jud. Maramures, PTF Siret-judetul Suceava, PTF Isaccea-judetul Tulcea) aproximativ 5.300 de persoane, cetățeni români și străini (creștere de 120% comparativ cu același interval orar al zilei anterioare).

În prezent, traficul prin toate punctele de trecere la frontiera cu Ucraina se derulează în condiții normale şi controlul de frontieră se efectuează în baza prevederile legislației naționale și comunitare.

În conformitate cu atribuțiile legale, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a dispus structurilor subordonate adoptarea măsurilor necesare pentru întărirea controlului și supravegherea sporită la frontierele României.

Punctele de trecere a frontierei sunt capacitate la maxim și sunt pregătiți să suplimenteze personalul, dacă va fi cazul.

Au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun, în situații impuse, a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

”Există o colaborare foarte bună cu toate instituțiile responsabile, astfel încât să oferim suportul legal necesar persoanelor care se prezintă la granițele țării și solicită ajutorul României, dacă va fi cazul. Aceeași cooperare strânsă funcționează și pentru prevenirea și contracararea faptelor care aduc atingere ordinii publice și siguranței cetățenilor. Polițiștii de frontieră sunt la datorie și în permanentă legătură cu partenerii instituționali.Situația este în dinamică, iar măsurile din competența Poliției de Frontieră vor fi adaptate, de asemenea, în funcție de evoluția acesteia. Rugăm cetățenii să se informeze doar din surse oficiale” – informează Poliția de Frontieră Română.

Sursa: Mara Media

Evenimentele zilei de 26 februarie 2022

 


Evenimente

1794: Palatul regal Christianborg din Copenhaga este distrus de un incediu. Reconstrucția a durat până în 1828 dar clădirea nu a mai fost folosită ca reședință regală, devenind sediul al Parlamentului danez.

Nașteri

Christopher Marlowe, poet și dramaturg englez

Decese

Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român

Sursa: Wikipedia

joi, 24 februarie 2022

În cămăși nenumărate m-aș schimba de dragul Tău…

 


                                                                                   de Maria TOMIȚA CORINI

                                                                                  (Antonești, Cantemir, Basarabia)


În cămăși de lăcrămioare, m-aș schimba când ies din ierni,

Să mă-nveți a te cuprinde prin iubirea care-mi cerni!

În cămăși de stea de munte m-aș schimba în primăveri,

Să mă-nveți să știu mai multe, de-a te ține-n sărutări.

În cămăși de sânziene m-aș schimba-n fiece zi,

Să devin floare de vară, să mă-nveți a te iubi!

În cămăși de mere coapte m-aș schimba după amiezi

Să mă-nveți prin mii de șoapte cum să fac să mă visezi!

În cămașă ruginie, galbenă zău m-aș schimba 

Să mă-nveți ce e iubirea ca să nu te pot uita!

În cămașă de gutui și-n ciorchinele de poamă

Zilnic m-aș schimba, ți-o spui, pentru tine-s zâna toamnă!

Din cristalele de gheață multe mi-aș face, de toate

Și-o iubire-n plină viață îmbrăcată-n puritate!

În cămăși nenumărate m-aș schimba de dragul tău

Tu iubește-mă și-mparte dorul tău cu dorul meu!


MEDALION LITERAR

 


DRAGOBETE, ȚUCĂ FETE!

(autor Nelu Danci)

 

Dragobete, Dragobete,

Nu mai ești de țucat fete,

Numai babele, de amu

Că ai îmbătrânit și tu.

 

Nici baba Dochia nu a stat,

Măi Dragobete, la țucat,

A fugit și ea la munte,

Cu oițele cornute.

 

Ca să se scape de tine,

Că nu ai țucat-o bine.

Așa că stai mai liniștit,

Lasă pe altu’ la iubit.

 

La iubit și la țucat,

Pe mândruțele din sat,

Care amu sunt tinerele,

Frumoase și subțirele.

 

Amu ești foarte bătrân,

Pensionează-tă de-acum,

Nu ținea postu-ocupat

Că nu mai ești de țucat.

 

Ești mai bătrânel ca mine

Și nu îți mai șade bine,

Dacă și baba a fugit,

Tinerele... nici atât...

Nu stau la tine, la iubit!

 

BATE VÂNTUL, BATE, BATE

(autor Nelu Danci)

 

Bate vântul bate, bate,

Fie zi sau fie noapte,

Rupe crengi și pomișori,

Rupe frumoasele flori.

 

Că astăzi de Dragobete,

Noi le dăruim la fete,

La doamne de bună seamă,

Ce acum poartă năframă*.

*năframă – (reg.) batic, maramă, zadie în cap;

 

Ce nu sunt prea tinerele,

Noi, cam de-o seamă cu ele

Și ne sunt și soțioare,

Merită câte o floare.

 

Flori multe, chiar un buchet,

Că le-am supărat bugăt*,

Când veneam din fogadău*

Și le necăjeam mereu.

*bugăt – (reg.) destul, și cu sens de ajunge! Gata! Atât!

* fogădău – (reg.) buffet, birt, crâșmă;

 

Ba ne apuca cântatu'

Pe urmă chiar și jucatu'

Și la urmă chiar în pat,

Ne apucam de... jucat.

 

Sărăcuțele de ele

Au avut și zile rele,

De aceea batăr* amu

Nu le necăjim altu’.

*batăr – (reg.) măcar;

 

CUM STĂTEAM 

(autor Nelu Danci)

 

Cum stăteam seara-n cambuză,

Singurel, îngândurat,

M-a mușcat mândra de buză,

Ușurel, ca altădat'.

 

Nu știu cum ea a sosit,

A auzit bombardamentul?

Sau a apucat-o de iubit,

Cum trăgea tot regimentul?

 

Că de noi nu prea departe,

Au început cu bătaia,

Soldatul nu știe carte,

Știi cum spune, vorba aia.

 

Nu cunoști mamă sau tată,

Nu cunoști nici mândruța,

Nu mai e că altădată.

Nu cunoști, doar țara ta.

 

Mândruța cum e fricoasă,

S-a refugiat la mine,

E cu inimioara arsă,

Doar cu mine i-a fi bine.

 

Amândoi la adăpost,

Nu ne știe nimenea,

A fost ceva sau n-a fost,

Între mine și mândra.

 

BADE-AL MEU E OM DE FALĂ

(autor Nelu Danci)

 

Bade-al meu e om de fală

Tot umblă pe ulicioară,

Pe la mine nu mai vine,

Că un pic îi e rușine.

 

Că aseară l-am certat,

C-o vinit la mine beat

Și atâtea mi-o tot spus,

Că încă n-o băut de-ajuns.

 

Atunci eu cum sunt miloasă,

L-am lăsat de mas în casă.

Dar i-am spus cam apăsat,

Să nu mai vină altu’ beat.

 

Și atunci el nevoie mare,

S-a supărat un pic cam tare

Și mi-o zis că n-a veni,

Nici dacă treaz el o fi.

 

Și s-o dus bată-l norocu'

Și-o uitat la mine clopu',

Clopu' cu pană de fazan,

Care l-o pușcat mai an.

 

Și amu stau îngândurată,

Că tot veniu-a el odată

Și altu’ nu l-oi mai certa

Și clopu cu pană a căpăta.

 

miercuri, 23 februarie 2022

Iulian Capsali: Precizare

 

Sunt un om care recunoaște când greșește. Inteligența ține și de factori subiectivi, este discontinuă. Toți avem zile mai proaste, în care te poți mira ulterior de ce tâmpenie ai zis sau ai făcut. Dacă s-a întâmplat să fie și o prostie făcută în public, nu am putut niciodată să mistific realitatea neconvenabilă.

Nu sunt infailibil, greșesc. Dar nu calc în străchini, adică nu duc greșeala la ultimele consecințe, cu riscul de a „dărâma lumea” doar ca să arăt că am avut neapărat dreptate. Dictonul latin „Fiat justitia, pereat mundus” (Facă-se dreptate, de-ar fi să piară lumea) este legat de ideea de principii, de valori perene, nu de capriciile cuiva care vrea să aibă dreptate cu orice preț.

Am făcut acest scurt preambul ca să-mi exprim stupoarea și dezgustul de a fi fost numit „diversionist” de George Simion, într-o intervenție video în direct de ieri.

Contextul îl cunoașteți: am avut o postare critică la adresa unei anunțate simbioze politice dintre PMP și AUR. Ideea că George s-a oferit, într-o intervenție care a ajuns pe YouTube, să ofere 14 deputați acestui cadavru politic născut din frustrarea turnătorului la Securitate Băsescu, m-a oripilat. Am spus sincer ce cred, așa cum o fac permanent.

De altfel, intervenția la acea ședință din PMP s-a demonstrat a fi fost una care mai rău a tulburat, decât să fi slujit vreunui calcul politic: a fost prost primită și în AUR, de la parlamentari și senatori, până la co-președintele partidului, iar C. Diaconescu a pierdut conducerea PMP în favoarea contracandidatului său.

Ca și în cazul Călin Georgescu, a fost o hotărâre pripită. Dat fiind impactul posibil al acestor decizii, cred că faptul că George s-a delimitat de acestea a fost o măsură realistă și corectă în context și o dovadă a recunoașterii unor erori care ar fi șubrezit o construcție politică pe zona conservatoare, nu numai propriul partid, al cărui activ și-ar fi pierdut încrederea în leadership.

Bun atunci, dar dacă măsurile de damage control au fost luate, inclusiv la presiunea propriului activ, acuza că aș fi „diversionist” este insultătoare. Cu atât mai mult cu cât am avut intervenții nete pro-AUR în ultimul an, în care am sprijinit public demersurile de apărare a drepturilor și libertăților cetățenești sau am luat poziție atunci când politicile AUR au fost puse la stâlpul infamiei de oamenii Sistemului. Înțeleg că sunt bun, dar nu care cumva să zic ceva care să atingă corola Liderului, ale cărui decizii sunt aprioric bune.

Eu am trăit pe pielea mea – George Simion era mic pe atunci și nu-și aduce sigur aminte – măsurile luate de un lider omniscient. Am trăit inclusiv în „cultul personalității” creat de țuțării Marelui Cârmaci. Nu pot să achiesez la o astfel de viziune, pe care o resping visceral. Am trăit 25 de ani în ea, nu o doresc reanimată sub nicio formă.

Cât despre celelalte alegații legate relația mea cu AUR, prefer să nu deschid discuția în public, tocmai ca să nu introduc alte ispite peste cele existente.

Spun doar atât: George, sunt prea trecut prin viață ca să fiu viclenit cu mărgele de sticlă puse în recipiente opace, de alba-neagra.

Nu stau pe baricade din 21 Decembrie 1989 ca să fiu considerat „diversionist” când arăt că lucrurile o iau razna.

Nu aștept să mi se mulțumească, dar nici nu accept ca să fiu insultat când mă bazez pe DOVEZI PUBLICE atunci când arăt că sunt decizii care pot afecta viitorul conservatorismului românesc. Pentru că speranțele ratate în acest moment pot avea efecte devastatoare pentru toți românii.

Iar energia și entuziasmul nu asigură buna chibzuință și cumpănirea deciziilor care pot avea impact asupra întregii societăți românești, nu mai vorbesc de plăsmuirile care au consistența spumei valurilor sparte pe malul mării.

Niciodată, mai ales în acest context antihristic, nu se poate construi ceva serios pe fundamente mâloase și ambiguități fățarnice. Au încercat mai mulți asta în ultimele decenii și au sfârșit lamentabil.

Cu Dumnezeu înainte!

 

Iulian Capsali