Sfârşitul abundenţei

 

De la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, Emmanuel Macron a devenit cea mai cunoscută figură politică puternic implicată în rezolvarea crizei din Uniunea Europeană.

Preşedintele Franţei s-a întâlnit cu Vladimir Putin, a stat de vorbă cu preşedintele Zelenski, a propus soluţii fără să aibă însă un succes imediat.

Expunerea lui a fost mai vizibilă şi datorită retragerii cancelarului german Angela Merkel. I-a făcut puţină concurenţă Boris Johnoson câtă vreme a fost priemier, dar acesta şi-a dat demisia şi astfel Macron rămâne omul politic cu cea mai mare experienţă, traversând atât perioada de pandemie, cât şi începutul războiului la porţile Europei şi totodată începutul crizei.

Noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, încă nu şi-a intrat în mână. De asemenea, Ursula von der Leyen nu se dovedeşte o personalitate pu-ternică, nereuşind până acum să se impună ca o voce puternică în context internaţional.

Dacă preşedinta Comisiei Europene vorbeşte, destul de târziu,

despre o reformă structurală a pieţei energiei electrice, preşedintele Macron lansează un avertisment, o adevărată teză, prefigurând sfârşitul abundenţei. Nu vor mai fi bani ieftini, în sensnul că nu vor putea fi luate credite uşor, tehnologia îşi va încetini ritmul, iar populaţia va trebui să se obişnuiască să facă economie.

Franţa are cea mai puternică structură energetică. Nu depinde de gazul rusesc. În ciuda acestui lucru francezii vor fi obligaţi să facă economie. De exemplu vor fi amendaţi proprietarii de localuri care nu închid uşile când merge aerul condiţionat.

Nici România nu stă foarte rău la resursele energetice, dar le exploatează prost. Nu face nici economie, acolo unde se consumă cel mai mult, în intreprinderile şi instituţiile de stat. Dacă la nivelul UE se anunţă o reformă structurală, din câte vedem în România nu s-au anunţat reforme structurale în niciun domeniu. Se cârpeşte pe ici, pe colo. Puţin la Educaţie, un pic la Sănătate, deloc în Administraţia Publică. În energie, acolo unde arde cel mai tare, Virgil Popoescu a devenit ministrul cel mai contestat. Aşa cum în perioada pandemiei cel mai contestat ministru a fost cel de la Sănătate, Vlad Voiculescu. Nu a scăpat de pu-ternice contestaţii nici ministrul fondurilor europene sub conducerea căruia s-a realizat proiectul PNRR, Sorin Grindeanu. S-ar părea că de regulă nu se prea nimereşte omul potrivit la locul potrivit, lucru foarte vizibil mai cu seamă în perioade de crize.

Cel mai grav este că nu se nimereşte un prim ministru potrivit nici în momentele faste pentru economie, nici când lucrurile merg prost.

De pildă Călin Popescu Tăriceanu a prins una dintre cele mai bune perioade, înainte de criza din 2008, dar a cheltuit peste măsură. Când au fost bani din belşug s-au construit terenuri de fotbal în pantă, săli de sport şi parcuri în localităţi părăsite.

Niciunul dintre şefii de guvern care s-au perindat pe la Palatul Victoria nu a fost regretat după ce şi-a terminat mandatul. Cu siguranţă nici unuia dintre ei nu i se va ridica vreo statuie. Pentru că aşa sunt vremurile.

Niciun mandat de patru ani nu a fost liniar de la început până la sfârşit.

Cu atât mai puţin se poate vorbi de un mandat liniştit între anii 2020-2024. Patru ani în care, dacă se va respecta rotativa PNL-PSD, istoria va consemna patru premieri: Ludovic Orban, Florin Cîţu, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu.

Nici nu e bine să ne imaginăm ce ar însemna pentru o localitate patru primari în patru ani. Dar la vârf se poate orice.

Ne-am exprimat admiraţia pentru teoria preşedintelui Macron privitoare la sfârşitul abundenţei.

Cancelarul german Olaf Scholz propune organizarea unei conferinţe pe tema reconstrucţiei Ucrainei. Poate că va fi un prim exemplu de cum se poate reface ceva distrus din temelii aplicându-i principiile enunţate de preşedintele Macron: fără abundenţă, fără lucruri inutile.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Aforismul zilei - Mihai EMINESCU

 

Mihail Gorbaciov a încetat din viaţă la 91 de ani

 

Mihail Gorbaciov, conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991, a murit marţi seara, 30 august, la vârsta de 91 de ani. Reformele introduse de el au dus la sfârşitul Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist rus şi la prăbuşirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. El rămâne în istorie şi cu o serie de concepte reformatoare care au făcut carieră în epocă: „glasnost” – transparenţă şi „perestroika” – restructurare.

Un val de mesaje din întreaga lume, de la foşti şi actuali şefi de stat şi de guvern, a venit după moartea ultimului lider al Uniunii Sovietice, considerat omul care a pus capăt Războiului Rece, relatează The Guardian.

                                                                                         GDL

Declarația zilei - Gelu Dragoș

 

”Doamna Gabriela Vrânceanu Firea, nu considerați că este un ABUZ grav faptul că niște părinți inconștienți își duc copiii ( de 3-4 ani) la meciuri din Superliga, partide care încep la orele 22,oo și se termină (cu ajutorul VAR) la orele 24?! P.S. Vedeți dacă nu mă credeți meciul de aseară, 30.08,  Rapid – Universitatea Cluj Napoca, transmis de Digi Sport 1...”

Cine a inițiat și legiferat sărbătoarea națională Ziua Limbii Române!

 

Trecuse peste 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 și românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române, așa cum aveau celelalte ”naționalități conlocuitoare” din țara noastră. Minoritățile naționale își afirmau propriile sărbători ale limbii maghiare, germane, ebraice, armene sau ucrainiene, dar românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române. Era un gol spiritual și lingvistic, al elogiului limbii materne, pe care românii, prin instituțiile de stat, autoritățile centrale și locale nu-l umpleau. Așa că, începând cu anul 2009, un grup de scriitori inimoși, influențați de cultul lui Mihai Eminescu pentru limba română și istoria dragostei fraților noștri de peste Prut, din Basarabia, față de limba maternă prigonită de ocupația rusească din 1812, atât în vremea imperiului țarist, cât mai ales de regimul sovietic, au acționat inspirați de poezia ”Limba noastră” a lui Alexei Mateevici. „Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917), cuprinzând 12 strofe superbe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia din 1917, unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme naționale importante. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea. Această melodie pe versurile lui Alexei Mateevici a devenit stindardul luptei Frontului Popular din Basarabia la sfârșitul anilor `80 pentru emanciparea națională împotriva URSS și impunerea alfabetului latin. Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, când a obținut statutul de membru al ONU. Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova. Documentul face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumire oficială: limba română. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiecare an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele poeziei „Limba noastră“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova.

În fiecare an, începând cu 1992, în Republica Moldova se sărbătorea la sfârșitul lunii august limba română, unde în centrul sărbătorii, la loc de cinste, era poezia ”Limba noastră” de Alexei Mateevici. Poetul Grigore Vieru, dar și Leonida Lari sau Mihail Cimpoi au devenit corifeii promovării sărbătoririi și cultivării limbii române în Basarabia. Sub inspirația însuflețitoare a acestui model de iubire românească a limbii materne, un grup restrâns de scriitori au luat inițiativa legiferării Zilei Limbii Române, pe 31 august. Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriiitor Corneliu Leu, alăturându-se Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și Ligya Diaconescu director al revistei internaționale STARPRESS, membră a Ligii Scriitorilor Români. S-a depus un memoriu, semnat de cei trei, ca în 31 august să se sființească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române. Propunerea legislativă făcută de scriitorii Corneliu Leu, Al. Florin Țene și Ligya Diaconescu a fost inițiată în 2011 și preluată de la inițiatori de către senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.În 2011, Ziua Limbii Române s-a sărbătorit pentru prima oară în Munții Bucegi, lângă Babele, unde au participat Corneliu Leu și Ligya Diaconescu. Și de atunci revista STARPRES, sub egida Ligii Scriitorilor organizație profesională condusă de scriitorul Al.Florin Țene, au organizat Ziua Limbii Române în diferite orașe ale țării, începând cu stațiunea Jupiter și sfârșind cu Olănești, unde au răsunat poezii ale scriitorilor români din țară și diasporă, cântece și jocuri populare, dar și comunicări tematice susținute de exegeți și scriitori români. Astăzi, majoritatea instituțiilor centrale și locale ale statului român organizează festivități și activități cultural-artistice și educative legate de Ziua Limbii Române. Se organizează spectacole și serate literare, precum și conferințe sau recitaluri poetice în școli și universități de pe cuprinsul țării. Dintre inițiatorii acestei legi naționale fundamentale pentru poporul român, Corneliu Leu, autorul celebrei proze ”Romanul unei zile mari” a trecut în 2015 la cele veșnice, Ligya Diaconescu, care organiza la Mănăstirea Horezu serate dedicate limbii române, a murit neașteptat în 2020, răpusă de Covid, iar singurul dintre scriitorii inițiatori care mai trăiește azi, curând a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani, este Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România. Lui îi pot spune emoționat, în această zi de sărbătoare, când sunt implicat în organizarea Zilei Limbii Române la Cluj-Napoca: Mulțumesc tată!

Ionuț Țene

 

 

Un gând bun de ”Ziua Limbii Române”

Dragi colegi, vă doresc toate cele bune cu ocazia acestei zile, dragi nouă. Sănătate, să ne revedem cu bine, Florica Bud - președintele Cenaclului Scriitorilor Maramureș 

Vizită inopinată în biroul de lucru și camera muzeu a scriitorului și jurnalistului Al.Florin Țene

 

Zilele trecute l-am vizitat pe scriitorul și ziaristul Al.Florin Țene, care a împlinit anul acesta 80 de ani, pentru ai lua un interviu.Am fost întntâmpinată cu multă amabilitate și cu zâmbetul pe buze de soția acestuia, poeta Titina Nica Țene.

După câteva cuvinte de bun venit, m-a introdus în camera de lucru-muzeu a scriitorului, Acesta lucra la calculator. După multe amintiri depanate de scriitor despre orașul natal, Drăgășani, despre cărți, reviste și cenacluri înființate de-a lungul celor 65 de ani în slujba culturii și limbii române, privirea mi-a fost atrasă de cărțile semnate de Al.Florin Țene așezate în ordine pe trei rafuri.Le-am privit cu admirație, și l-am rugat pe autor să măsoare lungimea cărților domniei sale, în număr de 91, așezate pe cele trei caturi.A scos o ruletă din birou și a măsurat 3, 98 metri de carți scrise de autor așezate cotor la cotor, inclusiv antologiile în care este prezent. Multă muncă, mi-am zis în gând, în acești ani pe care i-a împlinit.

Discutând, am privit rafturile micului muzeu al familiei, în care am descoperit mașina de scris marca Kappet, la care a scris până în anul 2010. Mașină de scris confiscată de Securitate, de colonelul Velea, în urma unei anchete, cerută de Adrian Păunescu, după o scrisoare trimisă la “Flacăra” în care îl critica pe Ceaușescu, apoi recuperată, un binoclu al unchiului Roșianu din anul 1918, un ceas de buzunar al unui alt unchi, personaj într-un roman, un fier de călcat cu cărbuni, o ciupercă pe care se coseau ciorapii, ustensile folosite de mama scriitorului Ecaterina, tăblița de gresie pe care a scris în primele zile din clasa a I-a, socotitorul, aparate de fotografiat de diferite tipuri și mărci, aparate de radio de diferite tipuri, la care asculta postul de radio Europa Liberă, un televizor portativ pe care vedea campionatele mondiale de footbal în timpul regimului criminal-comunist, instalet pe deal, să poată prinde postul bulgăresc.Am numărat cele peste 187 de Diplome primite până în prezent, cele 14 medalii primite de la diferite instituți de cultură din țară și străinătate, inclusiv 2 cupe și statuiete primite ca distincții din partea UZPR, și alte instituții din cultură.Am văzut felinarul cu care se ducea la colindat în ajunul Crăciunului pe când era copil la Drăgășani, lampa cu picior la care își scria temele când Uzina Electrică din Drăgășani nu funcționa din lipsă de combustibil.

Am privit cele două tablouri, destul de mari, în ulei pe pânză cu chipul distinsului sciitor, semnate de regretatul pictor Petre Birou și Victoria Fătu-Nalați, caricaturi semnate de Virgil Tomuleț și Lucian Dăbârcă, alături de cele ale poetei Titina Nica Țene.

Imensa bibliotecă din sufragerie și din biroul scriitorului m-a dus cu gândul la cale 8754 de cronici la cărțile primite și publicate în numeroase reviste, volume păstrate cu grijă în rafturile din cele 4 camere și o debara ale apartamentului.

Discuțiile au continuat pe balconul cel mare al apartamentului serviți fiind de poeta Titina Nica Țene cu o dulceață de prune cu sâmburii de nucă, făcută de dânsa, și un pahar cu apă minerală rece.Scriitorul vorbea cu pasiune despre Liga Scriitorilor, organizație profesională înființată de dânsul, de revistele pe care le coordonează și despre cenaclurile pe care le-a înființat la Drăgășani, Baia Mare și Cluj-Napoca.

Plecând, condusă fiind, până la ieșirea în bloc, de Poet, m-am tot gândit la munca de-o viață în slujba Culturii Române, la uriașa Operă a acestei personalități din Româna tainică și profundă.

 

Prof. dr. Iuliana Stoian

25 august 2022

Cluj-Napoca

Fotografia zilei - Actrița Jennifer Hudson

 

Evenimentele zilei din 31 august 2022

 Evenimente ale zilei 31 august

1056: 

După o boală bruscă de câteva zile, împărăteasa bizantină Teodora moare fără copii, acest lucru ducând la sfârșitul dinastiei macedoniene.

1314: 

Regele Haakon al V-lea al Norvegiei mută capitala de la Bergen la Oslo.

1422: 

Henric al VI-lea a devenit rege al Angliei la vârsta de opt luni, după moartea tatălui său, Henric al V-lea. Afacerile guvernului vor fi conduse de un consiliu de regență până la majoratul monarhului.

1803: 

Meriwether Lewis și William Clark au pornit din Pittsburgh, Pennsylvania, în expediția lor de explorare a regiunii obținute de Statele Unite prin achiziția Louisianei.

1876: 

La numai trei luni de la preluarea mandatului, sultanul otoman Murat al V-lea este succedat de fratele său, Abdul-Hamid al II-lea, pe motiv că ar fi fost bolnav mintal.

însă adversarii săi ar fi folosit acest motiv pentru a opri punerea în aplicare a reformelor sale democratice.

1888: 

Este ucisă Mary Ann Nicholls, prima victimă a lui Jack Spintecătorul.

1895: 

Contele german Ferdinand von Zeppelin patentează Zeppelinul (balonul navigabil).

1897: 

Thomas Edison a obțiunut un patent pentru inventarea kinetoscopului, un strămoș al proiectorului cinematografic.

1907: 

Anglia, Rusia și Franța formează Tripla Înțelegere.

1931: 

Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat.

1934: 

Ion Rusu Abrudeanu, publicist, om politic, deputat și senator român.

1939: 

Germania nazistă montează un atac organizat de postul de radio Gleiwitz, creând o scuză pentru a ataca Polonia, în ziua următoare, astfel, începând al Doilea Război Mondial în Europa.

1944: 

Trupele sovietice au intrat în București.

1963: 

Inaugurarea "telefonului roșu", legatura telefonică directă dintre președinții american și sovietic.

1980: 

După două luni de grevă, guvernul polonez a fost de acord cu revendicările muncitorilor, recunoscând sindicatul independent "Solidaritatea".

1986: 

În regiunea Vrancea s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 6,95 grade pe scara Richter

1989: 

Adoptarea prin lege a limbii române ca limbă oficială pe teritoriul Republicii Moldova și revenirea la alfabetul latin.

1991: 

Kârgâzstan și Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.

1994: 

Retragerea trupelor rusești din Germania.

1997: 

Diana, Prințesă de Wales, prietenul ei Dodi Fayed și șoferul Henri Paul mor într-un accident de mașină la Paris.

1998: 

Coreea de Nord anunță lansarea primului său satelit, Kwangmyongsong.

2006: 

Faimoasa pictură a lui Edvard Munch, Țipătul, versiunea executată în tempera pe carton în 1910, furată la 22 august 2004 de la muzeul Munch, este recuperată de poliția norvegiană.

Celebrări 31 august

0199: 

A fost născut Richard Gere.

1908: 

A fost născut William Saroyan.

1924: 

A fost născut George Sewell.

1960: 

A fost născut Daniel Banulescu.

1933: 

A fost născut George Genoiu.

1937: 

A fost născut Gheorghe Movila.

1927: 

A fost născut Radu Petrescu.

1932: 

A fost născut Florian Stanciu.

1870: 

A fost născut Maria Montessori.

1903: 

A fost născut Vladimir Jankélévitch.

Comemorări 31 august

1973: 

A murit John Ford.

1997: 

A murit Princess Diana - FOTO.

1867: 

A murit Charles Baudelaire.

1892: 

A murit George William Curtis.

1688: 

A murit John Bunyan.

1963: 

A murit Georges Braque.

Sursa: Wikipedia

Maria Casandra Hausi este originara din Romania

 

S-a nascut in Baia Mare, Maramures. A prins de la batranii locurilor mestesugul fara varsta al “horilor in grumaz”. impreuna cu Nicolae Pitis (desemnat de catre Unesco “Tezaur Uman Viu”), cel care a jucat rolul de mentor pentru ea, a realizat un concert inedit de muzica tradiţionala, un spectacol plin de vigoare. Bazat pe improvizaţie și spontaneitate, concertul a fost prezentat pe scenele din intreaga tara.

Ucenica a scolii inalte de muzica din Cluj Napoca, Academia de Muzica "Gheorghe Dima", "Facultatea de canto si arta scenica" la clasa prof. univ. dr. Alexandru Farcas si Gheorghe Rosu, laureata a Marelui Premiu si a Trofeului “Maria Tanase”, juriu prezidat de catre maestrul Tudor Gheorghe. A marcat și celebrat intrarea Doinei in Patrimoniul Imaterial Unesco prin lansarea albumului de muzica traditionala intitulat generic “Doina – Horea Lunga – Cantec arhaic romanesc din Maramures”. Despre acest gen muzical, pe care l-a facut cunoscut prin turnee in strainatate, Maria Casandra Hausi marturiseste ca este universul fara margini unde si-a gasit casa.

                                                             **************

Maria Casandra Hausi was born in Romania

She grew up in Baia Mare, Maramures. She learned from the old people the ageless craft of “Hori in his neck.” Along with Nicholas Pitis (named by UNESCO “Living Human Treasures”), who played the role of a mentor for her, she performed a unique concert of traditional music, a strenghtfull show. Based on improvisation and spontaneity, the concert was presented on stages across the wholecountry.

Apprentice of the "Gheorghe Dima" Music Academy and winner of the Grand Prize and of Trophy “Maria Tanase” she marked and celebrated the admission on Doina to the UNESCO Intangible Heritage witha her traditional music album called generic “Doina – Horeaa Lung – Romanian archaic song fromMaramures “. About this kind of music, which she promoted by touring abroad, Maria Casandra Hausi says that it is the universe without borders where she found a home.

Sursa: roots-revival.com/maria-casandra-hausi/

 

Top 5 afișări MOARA LUI GELU din 30 august 2022

 

Gheorghe Piperea: „Cu sărăcia asta energetică vin și două vești bune”

 

Cu sărăkia asta energetică vin și două vești bune:

(i) nu vor funcționa fermele de greieri și lăcuste, c-o să fie friguț la toamnă/iarnă; de fapt, vro zece ierni de-acu’ încolo va fi friguț, cum înțelept spuse premierul Belgiei;

(ii) nu iese digitalizarea, că nu mai e curent; scăpăm de pușcăria digitală, mai ales că la noi se fură, se face treabă de mântuială, se ia zeciuială politică, se face evaziune etc. și d-aia orice proiect de modernizare se duce pe apa Sâmbetei.

La prețurile energiei de azi și de mâine o să ajungem să facem lumină în casă cu lampa cu petrol sau cu opaițul cu feștilă din untură de porc. Deci, trăiască porcăreala.

La costurile antrenate de funcționarea internetului și a cloud-ului o să ne întoarcem la cărțile uitate în biblioteci. Trăiască lecturile lungi și caligrafia.

Hai la SingFest*, hai Liberare!

 

Autor: Gheorghe Piperea

Ziua Limbii Române sărbătorită la Muzeul Etnografic ASTRA din Dumbrava Sibiului și Mănăstirea Bistrița (Vâlcea)

 

Un grup de 50 de mureșeni, în frunte cu scriitorul Nicolae Băciuț, va sărbători mâine, 31 august 2022, de la ora 12, la Muzeul Etnografic ASTRA din Dumbrava Sibiului, ZIUA LIMBII ROMÂNE. De la ora 19, 30 la Mănăstirea Bistrița (Vâlcea) ne vom întâlni cu scriitorii vâlceni.

Răzvan DUNCAN

Litoralul românesc - prețuri mari, servicii proaste, deșeuri peste tot!

 

TURISMUL ROMÂNESC NU O SĂ ÎȘI REVINĂ NICIODATĂ!

SĂ NU SE MIRE NIMENI CĂ FOARTE MULTE ȘEZLONGURI SUNT GOALE ÎN TIMP CE OAMENII CU CEARCEAFURI SAU PROSOAPE SUNT GONIȚI!

Containerele sau locurile amenajate pentru a se arunca gunoaiele, lipsesc cu desăvârșire.

Acest articol exprimă exact starea pe care și eu am simțit-o pe litoralul romanesc. Criticăm și iar criticăm, dar sunt realitățile pe care nu le putem ignora.

Îmi place marea noastră și cel mai mult îmi place în Vama Veche din mai multe considerente. La Eforie și Costinești este mult prea aglomerat, la Venus sunt multe alge iar plaja este prost organizată tot de acei proprietari de hoteluri care au pus lăbuțele și pe plaje iar nisipul mai mult e nămol, în timp ce lângă plajă a fost amplasat un circ, iar mirosurile neplăcute ajung uneori pana aproape de mare. La Vamă e ceva mai liniște.

Cel mai mult detest însă felul în care turistul este tratat pe plajă. Ca un infractor, ca un sărăntoc. Dacă nu iei șezlong nu exiști, că nu le dai lor banii.

Da, cel care a scris aceste cuvinte a descris cum nu se putea mai bine ceea ce se întâmplă pe litoral. Nu e de mirare ca romanii prefera: Turcia, Bulgaria, Grecia, Croatia sau Egipt și alte destinații exotice.

MERITĂ SĂ CITIȚI PÂNĂ LA FINAL

https://spotmedia.ro/.../litoralul-romanesc-este...

"Dezamăgirea mea cea mai mare pe litoralul românesc este ”româneala” asta cu împărțirea plajelor între niște afaceriști obscuri dar lacomi și de calitate umană slabă.

Au rezultat garduri pe plajă sau alte construcții oribile care obturează vederea mării dinspre faleza de promenadă, mormane de alge împuțite și mormane de gunoaie. Așa e perioada prin care trecem, așa a fost peste tot prin lume, prin locurile populare, dar unde dezvoltarea socială este paralizată de incultură și unde comunitățile trăiesc în kitsch și sărăcie din cauza autorităților incompetente și corupte.....

Disperați să facă bani, normal, mai ales acum când nu prea sunt mulți turiști, administratorii de plaje, își depășesc mai-mereu atribuțiile. În primul rând, ei se pretind, în mod eronat, “patroni de plaje”, o aberație, având în vedere faptul că plajele țării sunt, prin lege, publice.

În al doilea rând, oricum s-ar autointitula ei (și-ar putea spune “dictator de plajă” sau “satrap de plajă”, treaba lor), tot nu sunt ei în măsură să ne spună nouă ce să consumăm sau unde să ne punem prosopul pe plajă. Acestea două, rămân decizii personale ale turistului și vor rămâne așa câtă vreme plajele vor fi publice în România. Pentru întreținerea și curățarea plajei, administratorii plajelor au dreptul să vândă la barul plajei și să închirieze șezlonguri. Atât." (text din articol)

Articol scris de Cristian Lică pentru project-e.ro

A XII-a ediție a Taberei Județene Concurs pentru elevii olimpici la matematică și informatică în desfășurare la Târgu Lăpuș

 

La Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș se desfășoară, în perioada 29 august-3 septembrie, a XII-a ediție a Taberei Județene Concurs pentru elevii olimpici la matematică și informatică.

Acțiunea este organizată de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, Filiala Maramureș a S.S.M.R., Consiliul Local Târgu Lăpuș și Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș.

Luni, 29 august, a avut loc festivitatea de deschidere, la care au participat elevi, profesori, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, ai Consiliului Județean Maramureș și ai administrației locale.

Sursa: MaraMedia

Tabăra Națională de Literatură și Arte Plastice ARCHEUS Ocoliș, Ediția 2022

 

LA OCOLIȘ, în mireasmă de tămâie și în clinchete de versuri din lecturile lui Ioan Pintea, în zodia lui ARCHEUS și a unui fermecat final de august, de neuitat.

Evenimentul a fost inițiat și generos găzduit de sculptorul IOAN MARCHIȘ în grădina casei sale, precum într-o grădină de rai.....Au fost comemorați scriitorii maramureșeni - deloc puțini - stinși de curând sau mai demult, de către însuși Preasfinția Sa Episcopul Iustin al Maramureșului și Sătmarului împreună cu un mic sobor de preoți. Prezenți - Doamna secretar de stat Anca Hendea Costin și Domnul primar al comunei. Momentul comemorării și al discursului memorial rostit de Preasfinția Sa a fost emoționant. A urmat o agapă literară cu prezența unor poeți, critici, artiști plastici, sculptori, reporteri și alți iubitori de artă și cultură.

La OCOLIȘ în fiecare august coboară, ca o binecuvântare, duhul inspirației peste artiști și poeți, căci gazda evenimentului știe să creeze atmosfera febrilă optimă creației. Rodnicia se vede în următorul număr al Revistei ARCHEUS. De neuitat Ocolișul acestei veri. Laude sculptorului, poetului și omului de cultură ION MARCHIȘ ,patronul festinurilor literare de la OCOLIȘ. Mulțumiri pentru acest inestimabil dar! Binecuvântare ție și familiei tale!

dr. Terezia FILIP

Ionel Bogdan: Facem pași importanți pentru realizarea Pasajului rutier suprateran de la Clubul Văcarilor

 

În ședința de astăzi, 30 august, a Consiliului Județean Maramureș, consilierii județeni au votat două proiecte importante care vizează implementarea proiectului ”Pasaj Clubul Văcarilor” Baia Mare.

Primul proiect vizează încheierea unui Acord de parteneriat privind implementarea de către Consiliul Județean Maramureș în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) și Primăria Baia Mare a acestui proiect de infrastructură rutieră.

De asemenea, a fost finalizat și studiul de fezabilitate pentru Pasajul rutier de la Clubul Văcarilor. Pasajul va avea două benzi pe sens, benzi suplimentare de acces pe pasaj, care vor duce la lărgirea DN 1C spre localitatea Recea, va avea o lungime totală de 495 de metri și va fi un punct important de legătură cu centura metropolitană.

În luna septembrie 2022 va fi demarată licitația publică pentru proiectare cu execuție, urmând ca în luna ianuarie 2023 să fie semnat contractul cu firma câștigătoare. Termenul estimat de realizare a acestui obiectiv de investiții este de 12 luni de la demararea lucrărilor de construcție.

”Acest proiect este unul foarte așteptat de locuitorii din Baia Mare, din împrejurimi, dar și din întreg județul Maramureș, fiind principala intrare în Municipiul Baia Mare. Pasajul de la Clubul Văcarilor este împreună cu celelalte proiecte de pasaje, Italsofa și Independenței, un punct de legătură cu centura metropolitană. Astfel, pregătim momentul în care vom avea varianta de ocolire a municipiului finalizată.”, a declarat președintele administrației județene, Ionel Bogdan.

Proiectul este în valoare de 98.293.884,77 lei, TVA inclus, și va fi finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență – PNRR.

Realizarea acestui proiect de infrastructură vizează decongestionarea traficului rutier de la intrarea în municipiul Baia Mare dinspre comuna Recea, care în prezent este una dintre cele mai aglomerate intrări în municipiu. Totodată, va fi creată o rețea modernă de transport rutier, va reduce timpul de călătorie, poluarea și numărul de accidente rutiere din această zonă.

Pentru asigurarea îmbunătățirii fluxurilor de trafic dinspre municipiul Baia Mare înspre drumurile europene, naționale, înspre UAT- urile învecinate și invers, Consiliul Județean Maramureș a demarat proiecte pentru realizarea a trei pasaje supraterane, amplasate la principalele intrări în Municipiul Baia Mare, respectiv în zona Clubul Văcarilor, în zona Italsofa și în zona Bulevardului Independenței intersecție cu Str. Europa din municipiul Baia Mare.

                                                                                             CJMM

Cum e acolo mamă?

E chiar așa cum Biblia ne spune,

că-s numai flori de crin, izvoare și Lumină?

și fluturi zboară și păsări cântă

și pomii sunt mereu în floare?

Cum e acolo , mamă

de nu se mai întoarce nimeni,

de dorul celor dragi ?

Eu te-așteptam acasă de ziua ta,

măicuța mea frumoasă!

Dar nu mai vii și casa e goală și pustie,

și ciorba nu mai are nici gustul de-altădată.

Sau nu ți-e dor de mine?

Tu care mă sorbeai

Și m-așteptai mereu lângă fereastră

Și te rugai la Preacurata

În grija ei ca să mă aibă?

Ce faci acolo toată ziulica?

Și-acolo stai tot în genunchi

rugându-te cu lacrimi

ca să ne fie bine?

Mamă, mamă mi-e așa de dor de tine!

Aș vrea să-ți spun cum e pe-aici

Că inimile s-au răcit

Și suflete s-a pustiit,

că nu mai e nimic ca și atunci

când ne-adunai pe toți la masă

că nu ne mai vedem cu drag,

că nu mai spunem „merg acasă”!

Să nu plângi pentru ce ți-am spus!

Doar că nu știu cui mai pot spune

Cum bate vântul și mă doare!

Te las măicuța mea cea dragă,

Îți vin copiii și nepotul,

Vecinii vin astăzi la poartă

Să îți aducă iarăși tortul,

Pe care altădată îl împărțeai

Cu cei de-aici,

Acum, poate că voi, acolo

sărbătoriți, vă bucurați,

iar eu îți spun măicuță dragă

mulți ani și-ți mulțumesc

că sunt și îți sărut mânuțele,

cu care m-ai crescut!

Rodica Mureșan

30.08.2022

Dan Diaconu: Către noua ordine financiară mondială

Inflaţia impusă în SUA – şi apoi extinsă precum o pecingine în întreaga lume – nu-i nimic altceva decât o încercare disperată de a se mai salva ceva. Orice, dar să se salveze. Ecourile ei se văd peste tot, însă funcţionalitatea este discutabilă.

Întorcându-ne la teorie, putem constata că inflaţia este o taxă pe exces, una dintre acele taxe care se auto-reglează. Preţurile mărite impun deschiderea baierelor pungii personale şi „arderea” excesului de bani. După ce se ajunge la consens – întrucât creşterea preţurilor are ca efect diminuarea consumului, până la urmă se ajunge la un echilibru – inflaţia se linişteşte şi treburile rămân în noua logică economică. Aşa funcţionează din punct de vedere teoretic „tool-ul” inflaţionist. Doar că ceva trebuie să ne pună pe gânduri.

Aparent treaba stă OK. În SUA consumul a îngheţat, iar în China – furnizorul principal al SUA şi al lumii – disperarea a condus la scăderea dobânzii de intervenţie. O operaţiune absolut artificială, dar menită să compenseze cât de cât creşterea preţurilor din SUA. Cu alte cuvinte, pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, China subvenţionează SUA prin scăderea artificială a dobânzii care ar trebui să ieftinească exporturile. Mă rog, măsura funcţionează doar teoretic şi pe termen extrem de scurt întrucât, ca idee, inflaţia se poate duce oricât în sus, în timp ce pentru Banca Centrală a Chinei scăderea de la 3.65% are o barieră puternică la zero. Însă mai e ceva în toată această ecuaţie.

Cu toate că inflaţia pare a funcţiona bine în SUA, ea are efecte perverse deoarece banii care ar trebui sacrificaţi pe altarul sfintei stabilităţi financiare pur şi simplu nu se află acolo unde-i „caută” inflaţia, adică la marele public. Glumind, putem spune că, pentru a funcţiona, inflaţia trebuie să aibă o aplicabilitate bazată pe principiului marxist: „de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi”. Doar că, aşa cum am mai spus, banii pe care-i caută inflaţia nu se află la marele public ci sunt blocaţi în mascarea exceselor bancare din fostele crize. Încă de la debandada lui Nixon politicul american a învăţat să rezolve problemele crizelor intervenind cu barosul monetar. Astfel, în loc să lase treburile să se cureţe de la sine, s-a preferat „un baros mai mare”.

Criza din 2008 ne-a învăţat un lucru esenţial, anume că barosul mai mare nu mai funcţionează. De aceea a fost nevoie să se sacrifice bănci pentru a se încerca echilibrarea sistemului printr-o centralizare mai mare. Iată motivul pentru care de căzut – cu mici excepţii – au căzut cei din categoria plevuşcă, rămânând marii mahări financiari care oricum erau extrem de interconectaţi şi capabili să răspundă prompt operaţiunilor de cosmetizare a cadavrului financiar. După cum s-a văzut, în premieră, a fost nevoie de eforturi colective şi perfect sincronizate ale marilor bănci centrale ale lumii pentru salvarea aparenţelor.

Însă inundarea cu bani, aşa cum am remarcat-o încă de atunci, s-a făcut strict pentru acoperirea găurilor imense care oricum n-au rămas acoperite decât prin intermediul unor potlogării contabile. De aceea cantitatea imensă de bani aruncată în piaţă nu s-a făcut simţită la bază. Tot de aceea s-a preferat „eliberarea de cecuri” direct către populaţie pentru a se putea impulsiona economia la bază. Este o gravă disfuncţionalitate pe care-am văzut-o atunci, o rupere teribilă a curelelor monetare de transmisie între vârf(reprezentat de banca centrală şi cele comerciale) şi bază(adică populaţia şi micile afaceri).

Exact aşa cum atunci n-a funcţionat nimic, la fel se întâmplă şi acum. Tool-ul inflaţionist nu funcţionează deoarece populaţia, pur şi simplu, nu are bani. Astfel consumul, în loc să se reducă, se blochează pur şi simplu, iar numărul boschetarilor asistaţi social se îngroaşă. Astfel statul american e obligat să elibereze mai multe ajutoare pentru mâncare – esenţiale pentru a se evita răscoala – achitând „taxa inflaţionistă” din banii pe care-i produce din nimic. Şi astfel dimensiunea imaginară a sistemului financiar creşte precum Făt Frumos, transformând banul într-un basm care nu mai e bun nici de adormit copiii mici.

A nu se înţelege din cele enumerate până acum că treburile stau nasol în SUA şi în rest e lapte şi miere. Ancorarea întregului sistem financiar mondial la dolar produce cutremure în marile economii şi dezastre la periferii. Se văd limpede picajele în lanţ ale unor întregi ramuri industriale care fac ravagii peste tot. Oamenii din economiile dezvoltate încep să aibă probleme majore în timp ce în economiile subdezvoltate se moare din nou de foame. Cum se va rezolva totul?

Majoritatea speră ca actuala recesiune să se vindece precum celelalte. E doar o speranţă care nu se va îndeplini. Sunt unii care spun că marile economii şi-au redus voluntar activitatea economică de dragul fantasmelor ecologist-centraliste ale WEF. Build Back Better ar fi soluţia care ar rezolva magic problema actualei crize. Va fi? Puteţi să vă daţi singuri răspunsul, nu e nevoie de argumentaţie. Uitaţi-vă în jur şi gândiţi-vă cum se va rezolva spinoasa problemă a energiei? Deoarece de aici începe totul. Şi aici e ancorată întreaga noastră civilizaţie. Picând energia se duce de râpă absolut totul.

Fiecare mare impas al „cvilizaţiei revoluţionare” inaugurată în 1789 s-a rezolvat prin supralicitarea unei invenţii. Întreaga magie neagră a perpetuării modelului revoluţonar s-a făcut pe baza unei tehnologii noi. Aşa am avut cărbunele cu maşinile civilizaţiei industriale, apoi petrolul cu explozia automobilelor şi a mobilităţii, apoi electrificarea în masă, culminând la finele secolului XX cu informatizarea. Care poate fi „marea tehnologie” care să rezolve spinosul impas actual şi care să împingă în pânzele „Marelui Reset” prorocit de nulitatea Schwab? Aţi ghicit, nu există. Şi fără ca aceasta să existe avem două variante: ori prăbuşirea zgomotoasă a întregii civilizaţii şi revenirea la îndeletnicirile tradiţionale, ori peticirea – cât se mai poate – a întregului sistem. Poate fi acesta peticit?

Fără o schimbare majoră de paradigmă este imposibil. Actuala lume dolaro-centrică efectiv nu mai poate funcţiona şi, trăgându-se de ea, nu se face nimic altceva decât să se lungească iluzia că mortul ar mai fi viu. Chiar dacă legenda ne spune că Cidul a luptat mort, n-a putut-o face decât o singură dată şi asta doar în legendă. N-ai cum să te opui legilor fundamentale! Exact aşa e şi acum. Dolarul e mort, iar cadavrul său deja pute. O nouă ordine financiară e mai mult decât obligatorie, indiferent cât de îndârjite ar fi nulităţile din spatele sistemului. Nu de alta, dar alternativa la schimbarea sistemului este moartea definitivă a sa.

OK, dar ce poţi pune în loc? Dolarul digital? Aiurea, asta-i o altă fantasmă. N-ai cum înlocui o formă fără fond cu altă formă fără fond. Atunci revenirea la standardul aur? De asemenea, ar fi inacceptabilă pentru SUA deoarece toată lumea ar vedea limpede ceea ce se ştie de mai mult timp, anume că nu mai au niciun gram de aur. Şi-atunci? Ei bine, trecerea va fi dureroasă întrucât sigura marfă care contează este energia, mai precis materia primă din care se face energia. Şi, ca produs secundar, restul materiilor prime. Vrem sau nu, noul sistem financiar mondial va avea ca vedete ţări precum Arabia Saudită, Iran, Venezuela, Rusia s.a.m.d. Va fi ucigător pentru SUA, dar va avea – cu toate că nu merită – un loc la masa bogaţilor ca efect al resurselor pe care le deţine. La fel şi Canada, Australia, China s.a.m.d. Care vor fi victimele? Vă las să ghiciţi singuri.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: https://trenduri.blogspot.com/