vineri, 17 februarie 2012

La pomul lăudat...

Am urmărit şi eu cu sufletul la gură această partidă din Europa League dintre Steaua şi Twente de pe „Naţional Arena”. Motivele ar fi multe: sunt microbist, sunt patriot, sunt membru al Asociaţiei Presei Sportive din România, mi s-a sugerat să scriu despre partidă şi nu în ultimul rând eram curios să văd echipa lui Gigi Becali la lucru, într-un meci oficial cu o echipă bunicică, după transferurile făcute şi dacă laudele la adresa ei sunt justificate! Cine a lăudat Steaua?! Întrebarea bună era „Cine n-a lăudat Steaua?” Păi, primul a fost Gigi Becali, patronul echipei „glob-trotter”datorită lipsei stadionului propriu, care a spus că „Steaua 2012 este mai valoroasă decât Steaua 1986, cea care a luat Cupa Campionilor Europeni”! (Ce blasfemie!) Apoi ziariştii de casă a Stelei de la postul GSP TV dar şi alţii, cărora, poate, Gigi le face mici atenţii materiale, deoarece este greu de trăit din scris în zilele noastre! Majoritatea ziariştilor pe care-i cunosc îmi spun că statutul lor era mult mai respectat şi admirat în celălalt regim decât acum. Şi mai este un aspect aici, Gigi Becali este iubit pentru gesturile umanitare pe care le face, iar ziariştii sunt şi ei oameni. Aseară la „ProTV” am văzut un gazon deosebit de bun la ce vreme avem afară, o atmosferă cum numai Steaua poate crea, cu peste 50.000 de fani stelişti şi cu o echipă Steaua acceptabilă în prima repriză, repriză încheiată cu un echitabil 0-0. Dar încă de atunci am observat că Dănănaie este „mâna moartă a Stelei” pe flancul drept. Bicfalvi de asemenea a muncit mult dar era cam al doilea la minge, cum nici de vârfurile Nikolic sau Tatu nu s-a prea lipit mingea iar Tănase s-a izolat undeva pe tuşa din stânga terenului. În repriza a doua însă olandezii nu s-au mai jucat cu noi şi au înscris prin John, cu o scăriţă, un gol superb, peste un portar Tătăruşanu care a dat impresia că doarme în poartă, la greşeala lui Prepeliţă, care a fost schimbat după aceea. Acest meci, mi-a întărit convingerea că valoarea jucătorilor stelişti e mult „umflată” de presa românească şi impresarii Becali, iar Steaua, deşi nu a jucat rău, atâta poate. Nu putem să ne supărăm definitiv pe ei şi apoi „mingea e rotundă” şi multe se pot întâmpla în returul din „ţara lalelelor”. Meciul de peste o săptămână însă mă duce cu gândul la filmul artistic „Misiune imposibilă”! Meciul în sine a avut ritm, faze spectaculoase, angajament, dar, repet, m-au deranjat laudele dinaintea partidei. Declaraţiile oficialilor Stelei cu Gigi Becali în frunte care vede Steaua în finala din 9 mai, finală care se va disputa pe acelaşi stadion „Naţional Arena” au venit prea devreme şi ca să nu devină ridicol, Gigi putea aştepta până după ambele manşe cu Twente. Gigi, aşa îţi place ţie să le zici românilor „basme de adormit” adulţii ?! Noi basmele le-am ascultat ori citit când eram copii...

Au jucat în plină iarnă pe „Naţional Arena” jucătorii :

Steaua: Tătăruşanu - Dănănae (Martinovic 46), Chiricheş, G. Alves, Brandan, Tănase, Prepeliţă (F. Costea 65), Bicfalvi, Rusescu, L. Tatu, Nikolic (M. Costea 75)

Twente: Mihaylov - Cornelisse, Wisgerhof, Rosales, Douglas, Brama, Fer, Janssen (Bengtsson 85), De Jong, Chadli (Plet 90), O. John (Bajrami 75).

După partidă, supărat, antrenorul Ilie Stan a declarat presei: "Sunt dezamăgit că am pierdut acest joc nemeritat. A fost o greşeală pe fondul unui dezechilibru între fundaşii centrali. Ăsta e fotbalul, nu am ce să le reproşez jucătorilor mei, mai avem un joc şi cred că dacă vom reuşi să înscriem datele problemei se vor schimba. Pentru noi era foarte important să nu luăm gol, pentru că eram siguri că puteam să dăm. Cu un 0-0 cred că eram mulţumiţi după jocul de astăzi".

P.S. N-am amintit nimic despre arbitraj deoarece brigada englezească a fost super-exactă, corectă în decizii, mereu pe fază şi au lăsat pe jucători să fie vedetele partidei, nu ca la noi...

Gelu DRAGOŞ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu